Circa 43% dintre companiile germane din România prognozează o înrăutăţire a situaţiei economice în următorul an (sondaj)

Aproximativ 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele 12 luni, în timp ce 44,8% consideră că aceasta va rămâne neschimbată, arată un sondaj al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), realizat în toamna acestui an, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat al organizaţiei, sondajul evaluează principalii factori ce definesc România ca amplasament investiţional.

Aproximativ 60 de companii, majoritatea din industrie şi construcţii, şi-au exprimat opiniile cu privire la situaţia actuală a afacerilor lor, la evoluţia economică din România, la intenţiile de investiţii şi la competitivitate, precizează sursa citată.

"Aşteptările economice s-au deteriorat. Doar 12% dintre companiile intervievate consideră că situaţia economică se va îmbunătăţi în următorul an, în timp ce 44,8% cred că va rămâne neschimbată, iar 43,1% estimează că situaţia economică se va înrăutăţi", susţin autorii sondajului.

Conform sursei citate, disponibilitatea pentru investiţii s-a redus în comparaţie cu sondajul din primăvară. Multe companii intenţionează să-şi reducă cheltuielile (24,1%), iar peste 10% declară că nu vor face investiţii deloc.

Totodată, intenţiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenţi anticipând o scădere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni.

Principalele riscuri pentru evoluţia economică, identificate de companiile germane din România sunt: creşterea costurilor cu forţa de muncă (32%), condiţiile-cadru politico-economice (31%) şi cererea scăzută pentru produse şi servicii (31%).

Sondajul arată că majorarea costurilor reprezintă o provocare majoră pentru companii. Astfel, creşterea semnificativă a costurilor cu forţa de muncă şi a preţurilor la materii prime pune presiune pe competitivitate.

"Epoca în care România era considerată o locaţie low-cost a apus demult. Companiile se confruntă acum cu creşteri semnificative ale costurilor salariale - salariul minim brut a crescut de la 2.230 lei în 2021 la 3.700 lei în 2024 - şi cu preţuri mai mari la materii prime, ceea ce le afectează considerabil competitivitatea. Companiile trebuie să dezvolte noi strategii pentru a avea succes pe o piaţă tot mai exigentă", a explicat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Potrivit cercetării, cererea scăzută este o altă problemă majoră. Astfel, diminuarea cererii clienţilor, în special în Europa de Vest, reduce aşteptările de creştere economică şi venituri. La aceasta se adaugă incertitudinea privind politicile economice viitoare.

"Un cadru economic previzibil este esenţial pentru ca firmele să investească şi să poată planifica pe termen lung. După alegeri, este crucial să se recâştige încrederea companiilor în condiţii stabile de afaceri", subliniază Metz, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din România.

Potrivit aceluiaşi studiu, aproape o treime (29%) dintre companiile intervievate îşi evaluează competitivitatea ca fiind "negativă", 21% o consideră "pozitivă", iar 50% o percep "neutră".

Principalii factori care influenţează competitivitatea, conform companiilor, sunt programele guvernamentale de sprijin, cerinţele de sustenabilitate şi structura costurilor. Programele de sprijin sunt percepute ca având un impact pozitiv asupra competitivităţii.

În schimb, cerinţele de sustenabilitate (ESG) generează un impact mixt. Acestea pot oferi avantaje competitive pentru companiile care le implementează eficient, dar devin o povară pentru cele care sunt copleşite de cerinţele birocratice şi de costuri, mai ales IMM-urile. Creşterea costurilor este un factor decisiv care afectează negativ competitivitatea.

"Salutăm politica de sprijin guvernamental din România, deoarece companiile au nevoie, mai ales în aceste vremuri dificile, de măsuri ţintite pentru a-şi îmbunătăţi competitivitatea. În contextul ajustării costisitoare la cerinţele de sustenabilitate, IMM-urile, în special, au nevoie de sprijin", concluzionează Metz.

AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 650 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. Prin serviciile pe care le oferă şi prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susţine activ companiile germane la intrarea lor pe piaţa românească şi este totodată partener al firmelor româneşti interesate de piaţa germană.

(Fluierul)