13:52 2024-11-20 selling-romania - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

A Violat Curtea Constituțională Alegerile Libere Și Democratice din România și Rezultatul lor, prin eliminarea Dianei Soșoaca? A Violat CCR Dreptul de a alege și a fi ales? Dacă intra in turul doi și ajungea presedinte "Un Ostaș în Fruntea Tarii? "

Diana Șoșoacă cere oficial suspendarea alegerilor prezidențiale Diana Șoșoacă cere oficial suspendarea alegerilor prezidențiale

Diana Iovanovici Șoșoacă, președintele S.O.S România și fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, cere oficial suspendarea alegerilor prezidențiale până la soluționarea definitivă a dosarului său aflat pe rolul Curții de Apel București. Președinta SOS a formulat o solicitare în acest sens către BEC și CCR.

În solicitarea adresată Biroului Electoral Central și Curții Constituționale a Românie, Diana Șoșoacă acuză abuzuri și discriminări cu privire la persoana sa și la candidatura depusă pentru alegerile prezidențiale și invocă articole din Constituția României, legislația electorală, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Iată conținutul solicitării semnate de Diana Șoșoacă.

„Solicităm suspendarea procesului electoral pentru alegerea președintelui României până la soluționarea definitivă a litigiului privind candidatura mea la Președinția României,respectiv Dosarul nr. 6788/2/2024 înregistrat pe rolul Curții de Apel București, având în vedere lipsa unui control judecătoresc și o cale de atac efectivă în sistemul juridic intern privind respingerea candidaturii mele la funcția supremă în Stat.

În fapt, subsemnata DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ, am înregistrat candidatura pentru alegerile pentru Presedintele României din anul 2024, candidatura admisa de B.E.C conform Deciziei B.E.C 18/D din 3 oct 2024. La data de 4 octombrie 2024, au fost înregistrate la sediul pârâtei, un nr. 2 contestații la înregistrarea candidaturii subsemnatei, contestații ce au format obiectul Dosarului nr. 3.043F/2024, respectiv 3045F/2024. La data de 5 octombrie 2024, instanța de control constituțional, cu depășirea atribuțiilor prevăzute de Constituția României și Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a solutionat contestațiile formulate în sensul admiterii, cu consecința respingerii înscrierii subsemnatei pe listele de candidatură la Președintele României (...).

Așa cum am arătat, competențele CCR sunt expres și limitative prevăzute de legiuitor, la dispozițiile art. 146 lit.f din Constituție, respectiv Curtea Constituțională… veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului, în concret, la verificarea și controlul procedurilor electorale, pe durata întregului proces electoral pentru alegerea Președintelui României.

Având în vedere faptul că, pe calea interpretării propriei competențe ( la rândul ei, expres și limitative prevăzută de Constituție și lege), Curtea Constituțională a comis o serie de ă, desi îndeplinesc toate condițiile de formă și de fond prevăzute de Constituție și Legea nr. 370/2004, am promovat acțiune în justiție pentru constatarea discriminării și înlăturarea consecințelor acestei discriminări cu privire la candidatura mea și la procesul electoral.

În acest sens, prin Decizia nr.530 din 12.12.2013, publicată în Monitorul Oficial al Românieinr.23 din 13.01.2014, Curtea Constituţională a României a constatat în considerentele deciziei, că partidele politice sunt persoane juridice de drept public (art.1 teza a II-a din Legeanr.14/2003), iar obstrucţionarea unu imembrul de partid sau candidat de a contesta în faţa instanţei judecătoreşti măsura excluderii (indiferent de motiv),este contrară dreptului deacces la o instanţă judecătorească şi vine în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţei CEDO privind dreptul la un proces echitabil.

În jurisprudența constantă a instanței supreme, s-a statuat că suspendarea legală se referă la existenţa unor chestiuni prejudiciale, a căror soluţionare ar putea avea o influenţă hotărâtoare asupra rezolvării cauzei, în speță asupra procesului electoral și cu privire la candidații aflați în cursa electorală pentru Alegerea Președintelui 2024.

Chestiunea prejudicială o reprezintă problema litigioasă care trebuie să facă obiectul unei examinări şi soluţionări prealabile de către instanţa competentă, în mod definitiv, în speță având ca obiect situația candidaturii mele la Președinția României.

Așa fiind, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil și egalitatea în fața legii, având în vedere că finalizarea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României nu poate avea loc fără rezolvarea chestiunii prejudiciale cu privire la candidatura mea la Președinția României, vă rog să dispuneți suspendarea procesului electoral pentru alegerea președintelui României, până la soluționarea definitivă a litigiului”.

Cum a motivat CCR scoaterea din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă:

Curtea Constituţională a României a publicat, pe 7 octombrie 2024, motivarea deciziei privind respingerea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de preşedinte al României.

Potrivit acesteia, CCR a luat în calcul abordările publice ale europarlamentarului, prin care „îndeamnă la încălcarea ordinii constituționale“.

Documentul CCR menționează scandaluri în care a fost implicată Diana Șoșoacă, dar și acuzații grave privind amenințări la adresa securității naționale și promovarea unor idei pro-ruse.

„În spațiul public sunt făcute afirmații inclusiv în legătură cu colaborarea doamnei Șoșoacă cu persoane influente din țară și din străinătate, prin care i-a fost facilitată acesteia organizarea de evenimente în Europa, ocazie cu care își diseminează mesajele proruse și antieuropene pe rețelele de socializare rusești, inclusiv prin intermediul unor cunoscuți apropiați de-ai lui Vladimir Putin. Doamna Șoșoacă a oferit interviuri unor publicații rusești în care a promovat aceleași mesaje propagandistice cu cele ale Rusiei și a denigrat NATO și Uniunea Europeană, insistând pe României și necesitatea ca țara noastră anexeze teritorii în prezent ucrainene”, precizează documentul CCR.

Principalele concluzii ale judecătorilor apar în documentul integral, pe care îl puteți consulta aici.

Judecătorii CCR susțin că Diana Șoșoacă promovează „un discurs constant antidemocratic și antisemit” și vorbesc despre „o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurileeuroatlantice”.

„Este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale. Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel de conduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constituțional”, arată CCR.

CCR: Șoșoacă promovează un discurs constant antidemocratic și antisemit Judecătorii CCR mai spun că Diana Șoșoacă promovează „un discurs constant antidemocratic și antisemit”.

Potrivit CCR, Diana Șoșoacă „pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO.”

. „Obligația de a respecta Constituția nu trebuie judecată în funcție de momentul temporal al depunerii jurământului, act cu o încărcătură solemnă unică, așadar, de la momentul în care persoana intră în exercițiul mandatului, ci dintr-o dublă perspectivă temporală și valorică atunci când aceasta vizează funcția de Președinte al României, funcția supremă în statul român. (....)Candidatul trebuie să manifeste, fără dubii, voința de a apăra valorile și ordinea constituțională, cât și o atitudine activă necesară aplicării și supravegherii aplicării Constituției”, precizează Curtea Constițională.

Potrivit judecătorilor CCR, conduita candidatului la funcția supremă în stat nu se cantonează numai în sfera unei obligații generale de asumare a respectării Constituției, ci trebuie să se caracterizeze printr-un discurs public coerent orientat spre respectarea Constituției.

(Fluierul)

Inapoi