02:35 2024-04-15 intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

_ Războiul civil din Sudan: povestea copiilor care trăiesc între foamete și moarte în Darfur

Războiul civil din Sudan: povestea copiilor care trăiesc între foamete și moarte în Darfur

Qisma Abdirahman Ali Abubaker face tot ce trebuie pentru a aștepta la coadă pentru a-și ridica rația de alimente, dar inima ei este frântă.

Punga mică nu mai trebuie să se întindă la fel de mult ca înainte pentru familia ei. Trei dintre copiii ei au murit de boală și malnutriție în ultimele patru luni, spune ea.Cel mai mare avea trei ani, altul avea doi ani, iar ultimul era un bebeluș de șase luni.

Ali Abubaker s-a refugiat în tabăra Zamzam pentru persoanele strămutate din nordul Darfurului, parte a unei regiuni din vestul țării, pe fondul avertismentelor privind o criză de nutriție catastrofală acolo.

Este cea mai veche și cea mai mare tabără de acest tip din țară, dar există o nouă disperare și durere, în timp ce războiul din Sudan intră în al doilea an.

Organizația medicală de caritate Médecins Sans Frontières (MSF) spune că a constatat în ianuarie că cel puțin un copil din tabără moare la fiecare două ore. Cu puțină hrană, apă curată sau asistență medicală, bolile care odată puteau fi tratate acum ucid.

MSF este una dintre ultimele agenții umanitare internaționale care se mai află pe teren în Darfur.

Tocmai a finalizat o examinare în masă a femeilor și copiilor vulnerabili din Zamzam și a împărtășit rezultatele în exclusivitate cu BBC.

Agenția a constatat că trei din 10 copii sub cinci ani din 10 erau subnutriți acut, precum și o treime dintre mamele însărcinate și cele care alăptează, confirmând temerile privind o "catastrofă" pe care o sugerase un sondaj anterior.

Aceasta reprezintă dublul pragului pentru o urgență nutrițională și, probabil, doar vârful icebergului crizei foametei din Sudan, spune Abdalla Hussein, managerul operațiunilor MSF pentru Sudan.

"Nu am ajuns la toți copiii din Darfur, nici măcar în Darfurul de Nord, vorbim doar de o singură tabără", mi-a spus el la sediul regional MSF din capitala Kenyei, Nairobi.

Accesul în Darfur este extrem de dificil pentru jurnaliștii străini, precum și pentru agențiile de ajutorare, dar am lucrat cu un cameraman local, iar doamna Abubaker i-a spus povestea ei.

Ea nu își permitea să își ducă copiii la spital sau să cumpere medicamente.

"Primul meu copil a murit în drum spre casă de la farmacie, iar al doilea copil a murit după șase zile din cauza malnutriției", spune ea.

Bebelușul s-a îmbolnăvit și a murit trei zile mai târziu.

Familia doamnei Abubaker este formată din mici fermieri, ca mulți alții din Darfur. S-au luptat să cultive suficientă hrană, iar violența și insecuritatea războiului au perturbat grav agricultura.

"Oamenii sunt bolnavi și înfometați", spune ea pentru BBC. "Oamenii strămutați nu au locuri de muncă și singurii care au bani sunt angajații [guvernamentali]. Nouăzeci la sută dintre oameni sunt bolnavi".

Zamzam era deja fragilă, formată de cei prinși în violențele etnice de acum 20 de ani, și aproape în întregime dependentă de ajutorul umanitar.

Dar livrările de alimente au încetat odată cu războiul. Majoritatea agențiilor umanitare au fost evacuate pe măsură ce forțele paramilitare de sprijin rapid (Rapid Support Forces - RSF) au preluat controlul asupra unor mari porțiuni din regiune.

Luptătorii RSF și milițiile aliate sunt acuzați de jefuirea spitalelor și a magazinelor, lucru pe care RSF l-a negat în mod constant.

Obținerea de noi provizii transferate dincolo de liniile de conflict s-a dovedit a fi aproape imposibilă. Lucrătorii umanitari spun că autoritățile militare sudaneze sunt prea lente în eliberarea vizelor și a permiselor de călătorie internă.

Iar armata a blocat rutele terestre din Ciadul vecin, spunând că trebuie să oprească transporturile de arme către RSF.

Această barieră s-a atenuat ușor pentru aprovizionarea cu alimente - Programul Alimentar Mondial a reușit recent să aducă două convoaie - dar nu suficient.

Lipsa de alimente se combină cu o prăbușire a serviciilor de sănătate.

În întreaga țară, doar 20-30% din unitățile sanitare mai sunt funcționale.

Unul dintre acestea este spitalul pediatric Babiker Nahar din orașul Fasher, în apropiere de tabăra Zamzam, care are un centru de alimentație terapeutică pentru copii și tratament de terapie intensivă pentru cazurile cele mai grave.

Ambele secții erau pline în ziua în care cameramanul nostru le-a vizitat.

Bebeluși cu tuburi în nas se plângeau liniștiți în brațele mamelor lor.

Amin Ahmed Ali și-a hrănit fiul micuț cu ser prin intermediul unei seringi - ea are gemeni de șase luni care se recuperează încet după săptămâni de dizenterie. Alți copii au mâncat din pachetele de alimente bogate în calorii.

Dr. Ezzedine Ibrahim spune că spitalul se confrunta cu cazuri de malnutriție înainte de război, dar acum "numărul acestora s-a dublat".

"În fiecare lună și în luna următoare, numărul crește, în ciuda faptului că noi, în Darfurul de Nord, aveam un sistem, un program nutrițional complet care a continuat, dar a expirat din cauza războiului".

Mai bine de atât nu se poate pentru asistența medicală a copiilor din Darfur, alte locuri sunt și mai izolate și mai disperate.

Un lucrător regional de urgență ne-a trimis imagini din zonele din regiune pe care lucrătorii umanitari le-au numit "gaura neagră" a asistenței umanitare. Este vorba de o fotografie a unei fetițe emaciate de trei ani din tabăra de persoane strămutate Kalma din sudul Darfurului, pe nume Ihsan Adam Abdullah. Se spune că aceasta a murit luna trecută.

O altă fotografie arată un băiețel la fel de epuizat, din tabăra Genubia din Darfurul Central. Mama lui, Fatima Mohamed Othman, a înregistrat un videoclip în care imploră ajutor pentru a-și hrăni cei 10 copii - orice, spune ea, chiar și "ceva mic - ei trăiesc între foame și moarte".

MSF este pe cale să deschidă un spital în cort cu 50 de paturi în Zamzam și face apel la alte agenții internaționale de ajutorare să se întoarcă pentru a împărți sarcina umanitară grea.

"Avem nevoie de o mobilizare masivă a ajutorului umanitar pentru a ajunge la populația care este izolată", spune dl Hussein, precum și de acces cu "permise și vize care să fie simplificate și frontierele să fie deschise" și de respectarea personalului umanitar și a infrastructurii civile.

Fără aceste condiții de bază, nu va fi posibil să schimbăm cursul acestei crize colosale, iar mulți alți copii vor muri.

(Fluierul)

Inapoi