17:25
Comentarii Adauga Comentariu

Analiza Gramaticala - Clasele V - VIII



VERBUL

1. Definiţie: Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea, existenţa.

Locuţinea verbală este  un grup de cuvinte cu sens unitar şi valoarea unui verb. (a-şi aduce aminte, a-şi bate joc, a lua peste picior, a pune beţe în roate)

2. Clasificare:  a) în funcţie de relaţia VERB – SUBIECT;

b) în funcţie de relaţia VERB – OBIECT;

c) în funcţie de particularităţile de FLEXIUNE;

d) în funcţie de capacitatea de a constitui PREDICATUL unei propoziţii.

 

a) în funcţie de relaţia VERB – SUBIECT: PERSONALE; IMPERSONALE; UNIPERSONALE

VERBELE PERSONALE: – au forme pentru toate persoanele;

- se pot asocia cu un nominal în cazul N cu rol de S.

VERBELE IMPERSONALE: – au numai formă de pers. a III-a sg.;

- NU se pot asocia cu un nominal în N cu rol de S (nu admit un S – persoană de tipul el/ea).

§         PROPRIU-ZISE: au valoare impersonală indiferent de context: a tuna, a fulgera, a ninge,                     a trăsni, a se înnopta etc. (S: inexprimabil);

§         IMPROPRII: dobândesc valoare impersonală în context: se spune, se zice, se zvoneşte, se cuvine, se cade, se întâmplă, trebuie; *se merită. (S: subst. cu sens general: lucru/                 pron. dem. cu sens neutru: aceasta/ verb la inf., ger., supin/ prop. subiectivă)

A TREBUI: PERSONAL: are forme acordate la pers. a III-a pl.: ei trebuiau, au trebuit, trebuiră, trebuiseră, vor trebui.

VERBELE UNIPERSONALE: – au numai forme de pers. a III-a sg. şi pl.;

se pot asocia cu un nominal în cazul N cu rol de S (nominalul este animat, dar nonuman sau nonanimat): a oua, a lătra, a ciripi, a apune, a rugini, a erupe, a se eroda, a se caria.

 

b) în funcţie de relaţia VERB – OBIECT: TRANZITIVE, INTRANZITIVE

VERBELE TRANZITIVE: acceptă asocierea cu un c.d. (cd poate fi exprimat sau poate lipsi din context): a cânta, a mânca, a găti, a scrie, a vedea, a auzi; a spune, a zice, a istorisi.

NU sunt tranzitive verbe de tipul: a se baza, a se bizui, a se supăra, a se înfuria, a conta.

Mă bazez pe Vlad./ *Îl mă bazez. – nominalul însoţit de prep. pe nu poate fi

înlocuit cu un pron pers. în Ac. (nu admite substituţia cu un clitic pron. de Ac.)

Ajut pe Vlad./ Îl ajut.

VERBELE INTRANZITIVE: NU acceptă asocierea cu un c.d.

Sunt intranzitive:

§         A FI, A TREBUI: Îmi trebuie o carte (= S.);

§         vb. copulative;

§         vb. de mişcare: El iese pe uşă.; A intrat pe geam.;

§         vb. la diateza pasivă – INTRANZITIVE PRIN PASIVIZARE;

§         vb. la diateza reflexivă (însoţite de pron. refl. în Ac.): a se gândi, a se hotărî, a se mira, a se văicări.;

§         vb. impersonale;

§         verbe precum: a plăcea, a conveni: Îmi place cartea (= S.)./ Îmi place Holograf.; Nu-mi convine salariul.

 

TRANZITIV/ INTRANZITIV: Ţin un obiect.; Ţin la tine.

VERBELE TRANZITIVE BIVALENTE: se pot construi cu 2 c.d.: a învăţa, a întreba, a ruga, a anunţa.

L-am învăţat pe Vladşah. pe Vlad = c.d. al PERSOANEI (+prep.); şah = c.d. al obiectului (c. secundar)

NU sunt tranzitive bivalente verbele: a dărui, a da, a promite.

 

c) în funcţie de particularităţile de FLEXIUNE: REGULATE, NEREGULATE, DEFECTIVE

REGULATE: nu îşi modifică rădăcina în timpul conjugării.

4 CONJUGĂRI: I. ; II. -§á; III. -e; IV. -©,

NEREGULATE: a fi, a avea, a vrea, a bea, a mânca, a sta, a lua, a da, a usca, (a la).

DEFECTIVE: sunt caracterizate printr-o conjugare incompletă – le lipsesc formele flexionare pentru anumite moduri, timpuri, persoane: a rage, a divide, a converge, a transcende, a deceda, a se sinucide, a delăsa (folosit mai ales la perf. comp.), a consta.

 

d) în funcţie de capacitatea de a constitui PREDICATUL unei propoziţii:

AUXILIAR, PREDICATIV, COPULATIV

VERBELE AUXILIARE: – ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse şi a ditezei pasive;

- au rol de instrumente gramaticale; au SENS GRAMATICALIZAT.

A FI A AVEA A VREA
§   Ind. viit. ant: voi fi lucrat§   Conj. perf.: să fi lucrat§   Cond.-opt. perf.: aş fi lucrat

§   Prezumtiv prez.: voi fi lucrând

§   Prezumtiv perf.: voi fi lucrat

§   Inf. perfect: a fi lucrat

§   D. pasivă (toate modurile şi timpurile)

§   Ind. perf. comp.: am citit§   Ind. viit. pop: am să citesc; aveam să citesc§   Cond.-opt. prez: aş citi

§   Cond.-opt. perf: aş fi citit

§   Ind. viitor: voi merge§   Ind. viit. ant.: voi fi mers§   Prezumtiv prez.: voi fi megând

§   Prezumtiv perf.: voi fi mers

 

 

VERBELE PREDICATIVE: îndeplinesc singure dacă sunt la un mod PERSONAL f.s. de pred. verbal.

VERBELE COPULATIVE: NU îndeplinesc singure f.s. de pred. verbal – împreună cu n.p. au f.s. de pred. nominal.

  • nu apar singure, ci însoţite de n.p.;
  • leagă n.p. de S – au rolul unor instrumente gramaticale de legătură;
  • au sens lexical slab – pot lipsi din context: Eu sunt profesor, ea – ziaristă.
  • acceptă alăturarea unui adjectiv: El este frumos./ El scrie frumos.;
  • sunt intranzitive;
  • nu participă la opoziţiile de diateză: El este admirat de colegi.A ADMIRA = vb. pred., d. pasivă.
1. A FI Studentul este deştept./ Studenta este deşteaptă.
2. A DEVENI Studentul a devenit palid./ El a devenit doctor.
3. A SE FACE El se face bolnav. „a se preface”El se face  doctor. „a deveni”
4. A IEŞI El a ieşit profesor. „a deveni”
5. A AJUNGE El a ieşit profesor. „a deveni”
6. A RĂMÂNE El a rămas acelaşi. „a nu se schimba”
7. A PĂREA Fata pare îndrăzneaţă. – are S din clasa numelui
8. A ÎNSEMNA Succesul înseamnă muncă. „a semnifica, a echivala cu”

 

 

 

3. Categorii gramaticale

CONJUGAREA

DIATEZA (exprimă raportul dintre acţiune şi S gramatical); 3 diateze: ACTIVĂ, PASIVĂ, REFLEXIVĂ.

DIATEZA ACTIVĂ: – S gramatical face acţiunea pe care o suportă un obiect;

- NEMARCATĂ formal printr-un MORFEM.

Eu l-am învăţat pe Vlad şah.

DIATEZA PASIVĂ: – S gramatical suportă acţiunea pe care o face altcineva (c. de agent – poate lipsi);

- se formează cu ajutorul vb. aux. A FI + participiul vb. de conjugat;

- în trecerea de la d. activă la d. pasivă, c.d. devine SNUMAI VB. TRANZ. AU D. PASIVĂ

Vlad a fost învăţat şah (de către mine).

§         Povestea a fost spusă de mama. a spune: INTRANZITIV PRIN PASIVIZARE

§         *Colegele mele sunt împrăştiate. – verb cop. + n.p. expr. prin adj., P.N.

Lucrurile suntîmprăştiate prin cameră. (de copil) – verb. pred., d. pasivă., P.vb.

§         Lucrurile suntîmprăştiate, dar adunate în aceeaşi zi. – 2 acţiuni: 2 vb. pred.

DIATEZA REFLEXIVĂ: – S gramatical face acţiunea care se răsfrânge asupra lui – participă intens la desf. acţ.;

- se formează din D. ACTIVĂ + pron. refl. în Ac./ D. (fără f.s. – nu poate fi înlocuit cu un pron. pers. în acelaşi caz).

D. ACTIVĂ: El luptă contra sistemului.

D. REFLEXIVĂ: El seluptă pentru bani. (*te luptă, îl luptă)

Ex: a se gândi, a se lupta, a se teme, a se căi, a se sinucide; a-şi imagina, a-şi închipui, a-şi da seama

§         Ea se îmbracă frumos.

 

DIATEZA REFLEXIVĂ CU SENS PASIV (D. PASIVĂ CU FORMĂ REFLEXIVĂ): S. nu participă intens la desf. acţ.

Pâinea se face din făină. (de către cineva = c. de agent)

S-a mai dărâmat o clădire istorică.

Se simte miros de mâncare.

Din grabă se fac multe greşeli.

 

PERSOANA, NUMĂRUL

I.    – vorbitorul: cel care vorbeşte;

II.  – interlocutorul: cel cu care se vorbeşte;

III. – locutorul: cel despre care se vorbeşte.

MODUL (arată cum este prezentată acţiunea de către vorbitor): PERSONALE, NEPERSONALE

MODURILE PERSONALE (5):

§         INDICATIV: exprimă o acţiune reală;

§         CONJUNCTIV: exprimă o acţiune nesigură, dar posibilă; : morfem al conjunctivului

§         CONDIŢIONAL-OPTATIV: exprimă o acţiune realizabilă, posibilă sau dorită/ o acţiune ireală – la timpul perfect;

§         IMPERATIV: exprimă o poruncă, un sfat, o rugăminte;

Fă! Priveşte! Vezi! Fii cuminte!

Nu face! Nu privi! Nu vedea! Nu fi rău!

§         PREZUMTIV: exprimă o acţiune ipotetică.

MODURILE NEPERSONALE (4): NU îşi schimbă forma în funcţie de persoanăîşi pierd flexiunea de pers. şi număr.

INFINITIV, GERUNZIU, PARTICIPIU, SUPIN

 

MODUL INFINITIV: A ÎNVĂŢA

§         denumeşte acţiunea

§         forma de dicţionar a verbului;

§         modul care arată conjugarea;

§         marcat prin prep. a;    prep. este omisă:

§         în formele verbale compuse: va cânta, ar cânta;

§         în forma de IMPERATIV NEGATIV: Nu face!; Nu fi rău!

§         în construcţii infinitivale relative: N-am ce mânca.; N-am ce haine purta.; N-am unde dormi.;

§         după verbele a putea, a şti: Nu poate merge.; Ştie cânta.

§         este SINGURUL mod nepersonal care are timpuri: prezent: a învăţa; perfect: a fi învăţat;

§         poate primi forme distincte de diateză (+ GERUNZIUL) – d. pasivă: a fi învăţat;

§         poate avea S propriu (+ GERUNZIUL): Noi am plecat înainte de a apunesoarele.

§         2 forme: scurtă: precedată de prep. a/ fără;

lungă: forma scurtă de inf. + -re: apare în înjurături şi blesteme: Fir(e)-ar să fie de treabă!; Dare-ar boala-n ei!; Dormire-ai somnul de veci!;

§         2 forme: afirmativă/ negativă: A nu saluta vecinii e o impoliteţe.;

§         poate îndeplini funcţia de pred. vb. – atunci când poate fi înlocuit cu imperativul: A nu se fuma!; A se citi prospectul înainte de administrare! – exprimă un îndemn, o porucă, un ordin.

MODUL GERUNZIU: ÎNVĂŢÂND

§         exprimă acţiunea în desfăşurare/ o acţiune încheiată: Absolvind liceul, s-a înscris la facultate. ;

§         -IND, -ÎND – sufixe verbale: luând, poluând, agreând, creând, apropiind, îngenunchiind, înjunghiind, fiind, ştiind;

§         poate primi forme distincte de diateză (+ INFINITIVUL): d. pasivă: fiind găsită;

§         poate avea S propriu (+ INFINITIVUL): Venindploaia, am plecat acasă.; ploaia = S secundar;

§         2 forme: afirmativă/ negativă: Neştiind ce să scrie, a dat foaia goală.; Neştiindu-l (u = voc. de legătură), nu l-am salutat.; Neîntrebând pe nimeni…;

§         adjective provenite din vb. la gerunziu: mână tremurândă, rană sângerândă;

MODUL PARTICIPIU: ÎNVĂŢAT

§         denumeşte acţiunea suferită sau îndeplinită de un obiect;

§         suf. -s, -t;

§         NU poate primi forme distincte de diateză – doar ca SENS exprimă diateza, nu formal (lipseşte aux.): dată fixată, moment ales, roman citit;

§         2 forme: afirmativă/ negativă: nelucrat, nescris, nedescoperit;

§         există verbe care nu au formă de participiu: a rage, a converge, a divide;

§         ACORDUL: unei fete frumoase – unei fete iubite; Unei fete – iubită de toţi – i se dau flori des. – part. = atr. izolat (prin pauză, în vorbire şi prin virgulă, în scris);

MODUL SUPIN: DE ÎNVĂŢAT

  • denumeşte acţiunea (ca şi INFINITIVUL);
  • are o formă asemănătoare cu a PARTICIPIULUI: se formează din PART. INVARIABIL + prep./ loc. prep: de, la, după, prin, din, pe, până la, în loc deproblemă de rezolvat/ problemă rezolvată;
  • NU poate primi forme distincte de diateză;
  • 2 forme: afirmativă/ negativă: de neconceput, de neînţeles;
  • poate îndeplini funcţia de pred. vb. atunci când poate fi înlocuit cu imperativul: De citit!; De revăzut!;

SUBST. provenite din PARTICIPIU/ SUPIN

  • SUBST. provenite din PARTICIPIU: premiatul, iubitul, rănitul, îngheţata, concentrate, derivate – nu denumesc acţiuni, ci obiecte; subst. sunt NUMĂRABILE;
  • SUBST. provenite din SUPIN: fumatul, cântatul, măncatul, trezitul – subst. sunt de genul neutru, numărul singular – SINGULARIA TANTUM.

Învăţatul şi-a donat operele bibliotecii.

Învăţatul pe dinafară nu te ajută prea mult.

TIMPUL

§         INDICATIV: prezentul, imperfectul, perfectul simplu, perfectul compus, mai-mult-ca-perfectul, viitor I (propriu-zis), viitor anterior

§   mai-mult-ca-perfectul: exprimă o acţiune încheiată înaintea altei acţiuni desfăşurate în trecut: suf. -se: fusesem, mersesem, culesese, rămăsese, zisesem;

§   viitorul anterior: exprimă o acţiune care urmează să aibă loc după momentul vorbirii, dar înaintea altei acţiuni viitoare: Nu vom intra în sală până nu vom fi plătit biletul.

eu voi  fi ajutat

§         CONJUNCTIV: prezent: eu să ajut

perfect: eu să fi ajutat

§         CONDIŢIONAL-OPTATIV: prezent: eu aş ajuta

perfect: eu aş fi ajutat

§         IMPERATIV: –

§         PREZUMTIV: prezent: eu voi fi ajutând

perfect: eu voi  fi ajutat

§         INFINITIV: prezent: a ajuta

perfect: a fi ajutat

 



Adverbul

De specificat în analiza gramaticală:

felul după înţeles;

felul după formă: simplu (acolo, acum, aici, încotro)/compus (parcă, cică)/locuţiune adverbială;

gradul de comparaţie: pozitiv, comparativ de inferioritate, de egalitate, de superioritate, superlativ relativ de inferioritate,

superlativ relativ de superioritate, superlativ absolut;

f.s.; la nivelul frazei: element de relaţie subordonator.

Definiţie: Este partea de vorbire NEFLEXIBILĂ care arată caracteristica unei acţiuni, a unei stări, a unei însuşiri sau a unei împrejurări.

§ nu îşi schimbă forma în funcţie de CATEG. GRAM.

§ este lipsit de FLEXIUNE

Felul după înţeles:

DE LOC: aici, acolo, aproape, departe, deasupra, înainte, înapoi, nicăieri, pretutindeni, sus, jos, aproape, departe; în faţă, de jur împrejur, peste tot, din loc în loc, la dreapta, de la stânga la dreapta.

Locuiesc aproape.; Vara e aproape.; E aproape sigur.

Nu mai locuieşte nimeni deasupra lor. (prepoziţie)

Nu mai locuieşte nimeni deasupra. (adverb)

S-a aşezat în faţa mea. (adj. pron. posesiv – Ac., precedat de loc. prep)

M-a lovit cu pumnul în faţă. (îmbinare liberă: subst. precedat de prep. în)

A parcat maşina chiar în faţă. (loc. adv. de loc)

DE TIMP: azi, mâine, alaltăieri, altădată „odinioară”, astă-vară, azi-noapte, aseară, diseară/deseară, după-amiază, demult, nicicând, niciodată, târziu, devreme; când şi când, din când în când, de azi pe mâine, de dimineaţa până seara, din an în Paşti, la Paştile cailor.

DE MOD: altfel, astfel, aşa, bine, rău, repede, încet; de-a dreptul, de-a dura, pe de rost, pe nedrept, pe nepusă masă, pe ocolite.

CANTITATIVE: mult, puţin, destul, suficient, enorm, oricât, atât, aşa de, atât de, destul de; cât de cât, de multe ori; îngheţat bocnă, răcit cobză, frumoasă foc, singur cuc, adormit buştean, bătut măr.

DE SCOP/DE CAUZĂ: de aceea, pentru aceea.

De aceea am venit, ca să te ajut. (loc. adv. de scop)

De aceea am venit, pentru că m-ai chemat. (loc. adv. de cauză)

CONCESIVE: totuşi; cu toate acestea.

Nu are studii superioare, cu toate acestea conduce un partid.

Cu tot (loc. prep.)

Cu toate că (loc. conj.)

PRONOMINALE

§ DEMONSTRATIVE: aici, acolo, dincoace, dincolo, acum, atunci.

atunci, acolo: INTENSIFICATORI: Atunci când plouă, mă întristez.; Acolo unde mă duc eu, vii şi tu.

§ NEHOTĂRÂTE: oricare, oriunde, oricând, oricum, oricât, undeva, cândva, cumva; cine ştie unde, cine ştie cum.

§ NEGATIVE: niciunde, nicicând, nicicum, nicidecum, nicicât, niciodată, nicăieri.

§ INTEROGATIVE ŞI RELATIVE: unde, când, cum, cât, încotro.

SEMIADVERBELE (SENS ABSTRACT, FĂRĂ GRADE DE COMPARAŢIE, FĂRĂ F.S.): numai, doar, decât, chiar, tocmai, tot, cam, mai, şi, nu.

NU, DA: substituie o prop. negativă/afirmativă; funcţionează ca unităţi independente – au statut de enunţ neanalizabil.

F.S.: PRED. VERBAL: Poate că va merge./Poate să meargă. (verb)


Adjectivul

De precizat în analiza morfosintactică:

(felul:)propriu-zis / provenit din verb la participiu/gerunziu;

adjectiv invariabil/variabil cu 1/2 terminaţii

adjectiv cu 1/2/3/4 forme flexionare;

genul: masculin/feminin/neutru

numărul: singular/plural;

cazul: nominativ/acuzativ/genitiv/dativ/vocativ;

Gen, număr, caz: pentru precizarea acestor categorii gramaticale, ne uităm la nominalul cu care adj. se acordă!

gradul de comparaţie: POZITIV, COMPARATIV de inferioritate/de egalitate/de superioritate, SUPERLATIV RELATIV de inferioritate/de superioritate/ ABSOLUT; f.s.

Definiţie: Este partea de vorbire flexibilă care exprimă însuşiri şi care se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul pe care îl determină.

Categorii gramaticale

Felul:

- propriu-zis: frumos, înalt/provenit din verb la participiu/gerunziu: carte scrisă, citită, apreciată, ruptă, împrumutată; frunze căzânde.

- invariabil (are aceeaşi formă, indiferent de gen, număr, caz): roz, bleu, bej, gri, ferice, propice, precoce, locvace, vivace, asemenea, aşa, gata;

- variabil: cu 1 terminaţie (fierbinte-fierbinte, verde-verde); cu 2 terminaţii (bun-bună, frumos-frumoasă);

- adjectiv cu 1 (gri, ferice, aşa)/2 (dulce-dulci) /3 (cenuşiu-cenuşie-cenuşii, roşu-roşie-roşii)/4 (alb-albă-albi-albe, negru-neagră-negri-negre) forme flexionare;

2. Gradul de comparaţie

- POZITIV: Am scris o carte bună.

- COMPARATIV

- de inferioritate: Am scris o carte mai puţin bună decât a lui.

- de egalitate: Am scris o carte la fel de bună ca a lui.

- de superioritate: Am scris o carte mai bună decât a lui.

- SUPERLATIV RELATIV

- de inferioritate: Cartea mea e cea mai puţin bună dintre toate.

- de superioritate: Cartea mea e cea mai bună dintre toate.

ABSOLUT: Cartea mea e foarte bună.

Alte modalităţi de exprimare:

cu adverbe: admirabil, extraordinar, formidabil, minunat, nemaipomenit, uluitor + DE + gradul pozitiv: Cartea mea e extraordinar de bună.

prin repetarea adjectivului: Cartea mea e bună, bună.

prin construcţii exclamative: Ce bună e cartea mea!

Adj. fără grade de comparaţie: superior, inferior, interior, exterior, maxim, extrem, suprem, ultim, complet, mort, pătrat, perfect, principal, rotund, veşnic.

DE EVITAT adjectivele des utilizate (mic, mare). DE UTILIZAT cuvinte similare, mai expresive:

mic: restrâns, îngust, limitat; subţire; slab, anemic; stins, uşor; tânăr;

mare: întins, vast, amplu; spaţios, voluminos; mult, considerabil, abundent, numeros, apreciabil; intens, profund; puternic; adult,

matur; vestit, renumit, important, marcant, valoros.

Culorile. Sinonime. Omonime. Expresii

Numeralul 25 noiembrie 2012 by emina in LRC. Poveşti simplificate - No Comments De precizat în analiza morfosintactică: 1. felul: cardinal propriu-zis/colectiv/fracţionar /multiplicativ/distributiv /adverbial sau ordinal; simplu/compus; 2. genul (numai dacă are forme flexionare care indică genul); 3. numărul (numai la numeralul fracţionar şi la numeralul multiplicativ); 4. caz (numeralul adverbial nu are caz!) 5. f.s. Definiţie: Este partea de vorbire flexibilă care exprimă: un număr, numărul sau ordinea obiectelor. Felul: CARDINAL

propriu-zis: unu, doi, unsprezece, doisprezece, douăsprezece (fete, ore, minute; ora douăsprezece);

colectiv: amândoi, tustrei, tuspatru, câteşitrei, câteşitrele;

fracţionar: doime, treime, pătrime; jumătate, sfert – prin articulare devin substantive;

multiplicativ: întreit, înzecit, înmiit;

distributiv: câte unul, câte una; câte doi, câte două;

adverbial: o dată, de două ori, de zece ori. – nu are gen, nr., caz

ORDINAL întâi, primul, al doilea, al treilea, al optulea, al zecelea, al douăzecilea, al optsprezecelea.

Observaţii. Posibile confuzii:

Un curs ştie, şase nu. (numeral cardinal); Un client intră, altul iese. (adjectiv pronominal nehotărât); Am primit un inel. (articol nehotărât);

M-am întâlnit cu nişte studenţi. (articol nehotărât); Am luat nişte ceapă. (adjectiv pronominal nehotărât);

N-am niciun leu. (adjectiv pronominal negativ); N-am nici un frate, nici mai mulţi. (conjuncţie + numeral).

Doi actori au murit anul acesta. (atribut adjectival); Douăzeci de actori străini vor urca pe scenă. (atribut adjectival + prep. „de” postpusă + substantiv regent)

Se spune corect:

Ne întâlnim la ora şaptesprezece.

E deschis între 8 şi 18.; Deschis: 8 – 18.

Cei patru milioane de lei nu ajung.

Cei patru sute de elevi au contribuit la organizerea simpozionului.

Este în clasa întâi/întâia.

Numele a doi dintre ei au fost reţinute.

Am dat la doi dintre studenţi note mici. / *I-am dat la mama flori.

Litere echivalând cifre:

L = 50

C = 100

D = 500

M = 1000


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:

  • imprumut  Fatma Wati   2019-02-23 - 20:54

    O zi buna În cele din urmă, am primit împrumutul de 190.000 de dolari în contul meu bancar și i-am sunat pe prietena mea DIANA JAMES că am primit împrumutul și am introdus, de asemenea, atât de mulți oameni bunei mame doamna Augusta Ibramhim. Vreau ca tu să citești mărturia mea să contactezi mama bună dacă ai nevoie de un împrumut, ca să depui mărturie și despre bunăvoința mamei bune. așa că eu folosesc această cale pentru a informa fiecare indonezias și alte persoane care este oportun să citească mărturia mea și el sau ea are nevoie de împrumuturi pentru a contacta Doamna Augusta Ibramhim prin EMAIL: (augustaibramhim11@gmail.com) Puteți să mă contactați dacă aveți nevoie de alte informații prin EMAIL: fatmawati111m@gmail.com De asemenea, puteți să-l contactați pe prietenul meu DIANA JAMES prin adresa ei de e-mail: dianajames111m@gmail.com VORBI VINȚI MAI MULȚUMESC CITIȚI MESIUNEA MEA ȘI MAI DUMNEZEU CONTINE SĂ VĂ RUGĂM SĂ VĂ RUGĂM SĂ VĂ RUGĂM SĂ VĂ RUGĂM TOATE ȘI VENIȚI VIAȚA LUNGĂ ȘI PROSPERITATEA LUI AMEN,


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

Italia este prima calificată în optimile de finală la EURO 2020

Țările de la Vișegrad DEMASCĂ implicarea Rețelei Progresiste MERKEL-SOROS în protestele de la București. Iohannis, USR-ul, ONG-urile lui SOROS, Multinaționalele germano-austriece sunt indicate clar ca fiind agitatorii Marelui Miting

Românii sunt ținuți ÎN MOD INTENȚIONAT cu Salarii de Mizerie pentru a fi o forță de muncă ieftină pentru MULTINAȚIONALELE STRĂINE. Salarii de MIZERIE de 300-450 de euro în toate regiunile țării.

Spaniolul Xavi Pascual, câștigător al Ligii Campionilor cu Barcelona, a fost prezentat oficial de CS Dinamo

Vaccinul german CureVac are eficiență scăzută în lupta cu COVID-19

Aprobarea vaccinului Sputnik de către Uniunea Europeană va fi întârziată - SURSE

Sergio Ramos pleacă de la Real Madrid. Clubul se desparte de el cu o festivitate specială

O producție românească a fost selectată la ediția din acest an de la Cannes

Naomi Osaka a trecut peste supărare și vine la Wimbledon

Cine sunt micile genii ale muzicii clasice românești

FOTO Momente inedite. Concert dedicat medicilor implicați în lupta împotriva COVID-19 de la Spitalul Matei Balș din Capitală

Fabrica din Timișoara unde a izbucnit un incendiu a fost amendată

Litigiul fraților Micula: Guvernul ia în discuție consecințele unui proces care ar putea băga România în FALIMENT

Cafeaua, "drogul" care ajută la reducerea riscului de boli cardiovasculare și despresie. Beneficiile acestei băuturi, explicate de specialiști

Weber explică de ce a fost revocată: Am atacat OUG care permitea acces la bani spitalelor private

Un rapper cunoscut și-a dat în judecată fotograful. Ce gest a făcut acesta

Acuzații grave la adresa unui polițist din Sibiu: tortură, șantaj și complicitate la furt

Comisia Europeană aprobă primele PNRR-uri. În ce investesc banii țările din UE

Dosarul Colectiv s-a reunit din nou. Cristian Popescu Piedone, artificierii și patronii Clubului vor fi judecați, din nou, în același dosar

Generalul Ciucă, decorat cu Ordinul Național al Meritului în grad de Comandor de Ambasada Franței

Rădulescu o amenință pe Birchall, ministru al Justiției în Guvernul PSD-ALDE: Dacă susține desființarea SIIJ, va pleca, iar cariera ei politică se va încheia

Tenis: Irina Begu s-a calificat în sferturile de finală la BRD Bucharest Open

Irak: Un diplomat turc, ucis într-un atac armat la Erbil

Metrorex deblochează Capitala și elimină din restricțiile de circulație din Drumul Taberei

A început Electric Castle. Patinoar cu gheață artificială, dar și un spațiu de joacă senzorial, la festivalul din Bonțida

Vești bune pentru turiști: s-a redeschis Transalpina

Iohannis, în timpul vizitei în Estonia: "NATO este cea mai puternică alianță militară, dar nu putem lăsa garda jos"

"Palatul lui Putin" un FAKE NEWS progresist de cea mai joasă speță

Joe Biden i-a oferit în dar lui Vladimir Putin o pereche de ochelari de soare aviator

PSD va contesta la CCR proiectul prin care Renate Weber a fost revocată

Mesaj de protest față de armele nucleare, la summitul SUA-Rusia din Geneva

Numirea lui Geoană la NATO, salutată de un lider de partid: O veste bună pentru România. E un proamerican convins

ȘTIRILE OREI 17.00

Digi 24: Ce legătură are scandalul uriaș de la CCR pe codurile penale cu ieșirea PSD de la guvernare

Se contruiește din ce în ce mai mult în jurul Capitalei și al marilor orașe. Expert în imobiliare, despre creșterea prețurilor

Medic craiovean, despre pacienții sub acoperire trimiși de Ministerul Sănătății în spitale: Singurul rezultat, adversitate din partea oamenilor

Compania Johnson&Johnson nu își va putea onora contractele din UE

Tragedia de la TIR-ul de ATI "Victor Babeș". Cei doi angajați găsiți vinovați au fost arestați la domiciliu

INCA O PROPAGANDA ANTI-ROMANEASCA NERUȘINATA MARCA "ADEVĂRUL" - Adevărul: "Istorii controversate: Ștefan cel Mare, jefuitorul. A fost domnitorul autor al unor deportări în masă care au dus la distrugerea a sute de sate?'

Lovitură pentru federalişti. TRUMP PUNE UE-ul SĂ STEA PE TUŞĂ. Trump "Vrem țări nu Consorții". Viitorul ambasador al SUA la UE anunță că Washingtonul va privilegia relațiile bilaterale cu statele europene, în detrimentul relațiilor cu UE ca bloc

Motivarea CCR după decizia CJUE: SIIJ este opțiunea Parlamentului României, Constituția are supremație în raport cu dreptul internațional, MCV nu este normă de drept european, critici la adresa CJUE

Cateva intrebari pentru Constantin Mugurel Isarescu - Omul FMI-ului si al Bancilor Straine in Romania

​BRD Bucharest Open: Irina Begu, prima jucătoare calificată în sferturi

Andy Murray primește wildcard la Wimbledon

Irina Begu s-a calificat în sferturile de finală la BRD Bucharest Open

SUA și Rusia pledează, într-o declarație comună, pentru "dialog în scopul stabilității strategice"

CFR Cluj a câștigat primul amical al verii în cantonamentul din Austria

Grădina Zoologică din Chile le caută "nași" animalelor înfometate

Alertă cu bombă la Roma, cu câteva ore înainte de meciul Italia-Elveția

Țara Galilor – Turcia 2-0. Gareth Bale a ratat un penalty și a dat două pase de gol

Elevii își reimaginează educația. Ce materii își doresc să învețe copiii

Dosare penale în urma scandalului de la Consiliul Local Focșani. Trei participanți la ședință au depus plângeri

VAL DE IMIGRANȚI INTRĂ ILEGAL ÎN ROMÂNIA. Zeci de migranți din Siria, Irak, Afganistan, Pakistan și Palestina, au intrat în România în ultimele 24 de ore şi au fost duşi în centrele de cazare.

Prima reacție a Colegiului Medicilor la pacienții sub acoperire: Medicii se declară indignați și îi cer ministrului Sănătății să retracteze afirmațiile

ȘTIRILE SERII BUCUREȘTI - 17 IULIE

INCREDIBIL. Prof. univ. dr. Corvin Lupu: Dezvaluie planul prin care Ceausescu a fost tradat: "In 1989 depozitele alimentare ale României erau arhipline dar magazinele erau goale și românii nu aveau ce mânca"

Comisia Europeană vrea ca statele membre să fie evaluate anual privind respectarea statului de drept

Unde au petrecut politicienii români Paștele. Klaus Iohannis, mesaj de la Palatul Cotroceni

Fete de 12 ani, ”testate” de interlopi înainte de a fi trimise la prostituţie


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8

Nr. de articole la aceasta sectiune: 467, afisate in 8 pagini.