Lotul de autostradă care pare că nu se poate atribui

La un an distanță de la publicarea procedurii, în iunie 2020, CNAIR emite primul Raport al procedurii și desemnează ofertantul câștigător. Raportul procedurii este contestat de unii ofertanți atât la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) cât și la Curtea de Apel. Se decide cu titlu definitiv că raportul procedurii este anulat pentru că CNAIR a încălcat legislația achizițiilor publice cu prilejul evaluării ofertelor și se dispune reevaluarea.

Peste un alt an, în aprilie 2021 CNAIR finalizează noua evaluare și emite Raportul procedurii nr. 2. Și de această dată anumiți ofertanți contestă invocând nerespectarea legii în procesul de evaluare. CNSC anulează Raportul, iar Curtea de Apel menține decizia CNSC. CNAIR este din nou obligată să reevalueze ofertele.

La sfârșitul lunii octombrie 2021 CNAIR emite Raportul procedurii nr. 3. Anumiți ofertanți contestă legalitatea modului de evaluare, iar CNSC și Curtea de Apel admit din nou contestațiile ofertanților și anulează raportul.

În anul următor, în august 2022 este emis Raportul procedurii cu numărul 4. Și legalitatea emiterii acestuia este contestată, iar CNSC dispune anularea raportului. Soluția CNSC nu este contestată la Curtea de Apel, astfel că CNAIR intră într-un nou proces de evaluare a ofertelor.

La sfârșitul lunii noiembrie 2022 CNAIR emite raportul procedurii nr. 5. Și acesta contestat, urmează să fie anulat de către CNSC. Soluția CNSC nu este contestată la Curtea de Apel, iar CNAIR trebuie să realizeze o nouă evaluare a ofertelor.

În luna martie 2023 CNAIR emite Raportul procedurii nr. 6. Va fi oare si acesta contestat? Posibil, deoarece modul de redactare al raportului este criticabil cum a tot fost. CNAIR, în fapt, nu a realizat o evaluare reală a experienței similare în proiectare a ofertantului exclus ultima dată din procedură pentru alte considerente decât nedemonstrarea experienței similare. Dacă ar fi evaluat în mod real ofertele, CNAIR ar fi observat că ofertantul grec nu a depus în procedură documente care să ateste că a proiectat vreodată vreun pod. Documente care par a demonstra experiență în proiectarea de poduri au fost depuse mult după depunerea ofertelor, dar așa-zisele acte doveditoare nu provin de la vreun beneficiar care a contractat proiectarea unui pod ci de la alte societăți private care au proiectat în fapt podurile respective.

Totuși, pe lângă toate aceste minusuri ale statului, putem puncta faptul că este vorba de mult mai mult decât ceea ce ni se prezintă direct.

În realitate, nu minusurile CNAIR sunt cele mai grave cât faptul că există o caracatiță independent de comisie care ridică un mare semn de întrebare cu privire la faptul că, dacă din prima grupare făceau parte fostul proprietar majoritar și CEO, Dimitris Koutras, cu omul lui local, Petros Katsias, care împreună au atras în acest grup de interes nume sonore din România, motiv pentru care acești greci fără angajați în România, fără experiență similară întrucât nici în Grecia nu au primit, realmente prin muncă, proiecte mari de anvergura acestuia, acum s-a lărgit grupul de interese cu acest domn Alexandros Exarchou care este reprezentantul unor investitori strategici din Grecia care au ca singur scop cumpărarea și vânzarea ulterioară, cu profit semnificativ, de societăți.

Oare cum este posibil ca o astfel de firmă să ajungă să dezvolte o caracatiță cu o asemenea influență în țara noastră încât să blocheze, mai mult de 3 ani, una dintre cele mai importante investiții în infrastructură, cu atât mai mult cu cât vorbim de centura capitalei?

Iată însă că, de această dată, nici măcar caracatița nu le-a mai putut fi de ajutor întrucât , în contextul în care nu au predat nici măcar documentația solicitată, în termen, invocând banale motive cum ar fi probleme cu adresa de e-mail în SICAP, această întârziere a constituit un criteriu eliminatoriu, fără echivoc.

(Fluierul)