Peste 90% din mlaştinile sărate din întreaga lume vor fi sub nivelul apei până în 2100

Un studiu cu o durată de 50 de ani asupra ecologiei mlaştinilor sărate, realizat de Laboratorul biologic marin din Woods Hole, Massachusetts, concluzionează că cele mai multe dintre mlaştinile sărate din lume s-ar putea transforma în mici golfuri în urma creşterii nivelului mării până în anul 2100.

Noile cercetări efectuate de Laboratorul de Biologie Marină (MBL) arată că mai mult de 90% din mlaştinile sărate din lume vor fi probabil sub apă până la sfârşitul secolului.

Constatările provin de la un studiu efectuat pe o perioadă de 50 de ani în Great Sippewissett Marsh din Falmouth, Massachusetts. Începând cu 1971, oamenii de ştiinţă de la MBL Ecosystems Center au cartografiat acoperirea vegetală în parcelele experimentale din această mlaştină pentru a examina dacă o creştere a azotului din mediul înconjurător ar avea un impact asupra speciilor de iarbă de mlaştină. Datorită duratei studiului, ei au putut, de asemenea, să observe efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemului, în special cele determinate de creşterea accelerată a nivelului mării.

Mlaştinile sărate din peninsula Cape Cod sunt pe cât de emblematice, pe atât de importante. Aceste zone umede şi joase sunt unele dintre cele mai productive ecosisteme din punct de vedere biologic de pe Pământ. Acestea joacă un rol important în ciclul azotului, acţionează ca rezervoare de carbon, protejează dezvoltarea costieră împotriva valurilor de furtună şi oferă habitate esenţiale pentru mulţi peşti, crustacee şi păsări de coastă.

Cercetătorii au descoperit că nivelul ridicat de azot a favorizat niveluri mai ridicate de vegetaţie şi creşterea suprafeţei mlaştinii, dar că, indiferent de concentraţia de azot pe care au aplicat-o în mlaştină, aceste ecosisteme nu vor putea depăşi submersia cauzată de creşterea globală a nivelului mării.

„Locuri precum Great Sippewissett Marsh vor deveni probabil golfuri de mică adâncime până la sfârşitul secolului”, spune Ivan Valiela, cercetător ştiinţific distins la MBL, autorul principal al studiului. „Chiar şi în baza unor estimări conservatoare privind nivelul mării... mai mult de 90% din mlaştinile sărate din lume vor fi probabil scufundate şi vor dispărea sau vor fi diminuate până la sfârşitul secolului”.

Într-un scenariu de creştere a nivelului mării precum cel cu care ne confruntăm, „singura soluţie pentru plante va fi să colonizeze noi zone, să urce spre noi altitudini”, spune Lloret. „Dar această „migraţie” ar putea fi pur şi simplu imposibilă în unele locuri”, explică cercetătorul Javier Lloret de la MBL.

„Creşterea nivelului mării este cea mai importantă ameninţare la adresa mlaştinilor sărate. Trebuie să ne dăm seama cu adevărat ce se va întâmpla cu aceste ecosisteme şi să învăţăm cum să prevenim unele dintre pierderi sau să încercăm să ne adaptăm la ele, astfel încât mlaştinile să poată continua să joace aceste roluri importante pentru natură, precum şi pentru oameni”, conchide Lloret.

(Fluierul)