Ascensiunea şi decăderea tehnologiei cloud-gaming. Chatboţii cu AI ar putea avea aceeaşi soartă în câţiva ani

Începutul anilor 2020 s-a remarcat cu tehnologia cloud, chatboţii cu AI, blockchain şi IoT (Internet of Things)

Până când să fie chatboţii cu inteligenţă artificială la modă (ca ChatGPT, Midjourney şi Bing AI) în 2023, în anii critici ai pandemiei de coronavirus, tehnologia cloud era în plină ascensiune. Se publicau multe ştiri despre Microsoft 365, GeForce Now şi Google Stadia.

Din 2022, tehnologia a suferit o decădere. Deşi Microsoft 365 este de succes pentru munca la birou, iar dropbox este bun pentru stocare, tehnologia cloud nu este eficientă în domeniul jocurilor video precum o placă video. .

Google Stadia a fost închis, iar GeForce Now este inaccesibil sau greu de utilizat pentru utilizatori în mod gratuit şi încă prezintă probleme tehnice încât că tot este mai preferabilă achiziţionarea unei plăci video.

Chatboţii cu AI ar putea să-şi piardă importanţa în câţiva ani la fel ca tehnologia cloud dacă va apărea un nou trend în materie de tehnologie.

Amazon Web Services (AWS) - o platformă extinsă de cloud computing care oferă o gamă largă de servicii pentru stocarea şi procesarea datelor, precum şi pentru dezvoltarea de aplicaţii.

Microsoft Azure - o platformă de cloud computing care oferă servicii de stocare, analiză şi dezvoltare a aplicaţiilor.

Google Cloud Platform - o platformă de cloud computing care oferă servicii de stocare, procesare şi analiză a datelor, precum şi o gamă largă de instrumente de dezvoltare a aplicaţiilor.

Dropbox - un serviciu popular de stocare şi partajare a fişierelor, care oferă acces la datele personale de pe orice dispozitiv conectat la internet.

Salesforce - o platformă de cloud pentru managementul relaţiilor cu clienţii (CRM), care oferă soluţii pentru vânzări, marketing şi servicii pentru clienţi.

Microsoft 365 - o suită de aplicaţii cloud pentru productivitate, care include Word, Excel, PowerPoint şi Outlook.

Google Workspace - o suită de aplicaţii cloud pentru productivitate, care include Gmail, Docs, Sheets şi Slides.

Zoom - o aplicaţie de conferinţe video care permite utilizatorilor să organizeze întâlniri online şi să colaboreze în timp real.

Slack - o aplicaţie de mesagerie pentru echipă care permite utilizatorilor să comunice şi să colaboreze în timp real.

Probleme de securitate şi confidenţialitate a datelor stocate în cloud

Dependenta de conexiunea la internet pentru a accesa datele şi aplicaţiile stocate în cloud

Google Stadia - o platformă de cloud gaming dezvoltată de Google care permite utilizatorilor să joace jocuri video pe PC-uri, telefoane mobile şi tablete, folosind o conexiune la internet.

GeForce Now - o platformă de cloud gaming dezvoltată de NVIDIA care permite utilizatorilor să joace jocuri pe PC-uri, Mac-uri, telefoane mobile şi tablete, folosind servere puternice ale NVIDIA.

Xbox Cloud Gaming (anterior cunoscut sub numele de Project xCloud) - o platformă de cloud gaming dezvoltată de Microsoft care permite utilizatorilor să joace jocuri Xbox pe dispozitivele lor mobile şi tablete.

PlayStation Now - o platformă de cloud gaming dezvoltată de Sony care permite utilizatorilor să joace jocuri PlayStation pe PC-uri şi console PlayStation, folosind servere remote.

Amazon Luna - o platformă de cloud gaming dezvoltată de Amazon care permite utilizatorilor să joace jocuri video pe PC-uri, Mac-uri, telefoane mobile şi tablete, folosind servere remote puternice.

Boosteroid  - un serviciu de cloud gaming care oferă jucătorilor acces la o bibliotecă de jocuri video populare prin intermediul streaming-ului. Serviciul Boosteroid este dezvoltat de o companie din Ucraina şi a fost lansat în 2018.

Oferă o performanţă mai bună în jocuri video 

Poate fi actualizată pentru a îmbunătăţi performanţa computerului.

Poate fi utilizată pentru a afişa grafică pe mai multe monitoare 

Costul ridicat al plăcii video şi al altor componente necesare pentru a obţine performanţe ridicate în jocuri video.

Consumul mare de energie şi producerea de căldură, care pot necesita un sistem de răcire suplimentar 

Cloud-ul a devenit o parte integrantă a tehnologiei moderne şi a transformării digitale. Însă ideea de a avea acces la date şi aplicaţii de pe internet nu este deloc nouă.

Încă din anii 1960, companiile îşi partajau resursele de calcul, precum şi accesul la acestea, prin intermediul mainframe-urilor.

Conceptul modern de cloud computing a început să se dezvolte la sfârşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000.

În această perioadă, companiile de tehnologie, cum ar fi Google, Amazon şi Microsoft, au început să dezvolte infrastructuri şi servicii pentru a oferi capacităţi de stocare şi procesare la scară globală.

Aceste servicii au permis utilizatorilor să îşi stocheze datele într-un spaţiu virtual, cunoscut sub numele de "cloud", şi să le acceseze de pe orice dispozitiv conectat la internet.

În 2006, Amazon a lansat Amazon Web Services (AWS), care a revoluţionat modul în care companiile deţin şi gestionează infrastructurile lor IT.

Această soluţie de cloud computing a permis companiilor să îşi externalizeze serverele şi să îşi gestioneze aplicaţiile şi datele într-un mediu virtual. AWS a devenit rapid liderul de piaţă, urmat de alte platforme de cloud computing precum Microsoft Azure şi Google Cloud Platform.

Astăzi, cloud-ul este omniprezent în lumea tehnologiei, furnizând capacităţi de stocare şi procesare la scară globală pentru organizaţii de toate dimensiunile. Dincolo de stocarea şi accesul la date, cloud-ul a făcut posibilă dezvoltarea unor aplicaţii noi şi inovatoare, precum inteligenţa artificială şi IoT, şi a deschis uşa pentru noi modele de afaceri şi servicii digitale.

Există multe platforme şi aplicaţii de cloud disponibile în prezent, care variază de la soluţii de stocare şi procesare a datelor până la aplicaţii de productivitate şi colaborare. Unele dintre cele mai populare platforme şi aplicaţii de cloud includ:

Cloud-ul oferă multe avantaje şi beneficii, cum ar fi accesibilitatea la date şi aplicaţii de la distanţă, scalabilitatea şi reducerea costurilor pentru depozitarea şi procesarea datelor. În plus, cloud-ul oferă o gamă largă de servicii şi instrumente pentru dezvoltatorii de aplicaţii, ceea ce face mai uşoară dezvoltarea şi implementarea aplicaţiilor şi serviciilor pe mai multe platforme.

Totuşi, tehnologia are şi două dezavantaje:

Din 2020, când majoritatea oamenilor erau nevoiţi să stea încuiaţi în case de frica pandemiei, au ales să caute noi metode de divertisment şi relaxare după închiderea restaurantelor şi cluburilor. Printre acestea au fost jocurile video.

Doar că din cauza creşterii cererii de plăci video pentru minerit au făcut ca acestea să fie inaccesibile jucătorilor.

Plăcile video, care cândva valorau sute de lei au început să coste mii de lei în magazine.

A apărut la scurt timp o soluţie - Cloud gaming.

Cloud gamingul este o tehnologie care permite jucătorilor să acceseze jocuri video de pe servere remote şi să le joace pe orice dispozitiv conectat la internet, fără a fi nevoie să deţină hardware-ul necesar pentru a rula aceste jocuri.

Din 2015 era în dezvoltare GeForce Now, fiind testată în fază beta, iar din 4 februarie 2020 a fost lansată şi accesibilă publicului.

GeForce Now avea două moduri la început pentru utilizatori - modul gratuit în care trebuiau să stea în aşteptare şi să aibă la dispoziţie o oră să se joace, şi modul plătit.

Din 2022, jucătorii au putut la dispoziţie modul premium prin a juca timp de 8 ore, contra unui abonament plătit de 20 euro, orice joc din librărie în 4K, cu setări ULTRA, pe servere rulate de plăcile video RTX 3080. Din 2023, modul premium rulează acum pe plăci video RTX 4080, cu funcţia Ray-Tracing activată.

Doar că mulţi jucători se plâng că întâmpină probleme tehnice - lag-uri, scăderi masive de fps, imposibilitatea de a rula într-o rezoluţie 4K, şi asta în funcţie de conexiunea la internet de la o ţară la alta.

Ca reacţie, Nvidia a venit cu o serie de recomandări.

Câteva exemple de platforme de cloud gaming care au fost populare între anii 2020 şi 2022:

Google Stadia a fost un serviciu de streaming de jocuri video lansat de Google în noiembrie 2019.

Din păcate, Google a anunţat că a închis serviciul Stadia pe data de 18 ianuarie 2023.

Motivul pentru care Google a decis să închidă serviciul Stadia nu este clar, dar se pare că nu a reuşit să atragă suficient de mulţi utilizatori pentru a fi profitabil.

Administratorii platformei au fost nevoiţi să transfere salvările şi realizările jucătorilor pentru jocuri ca Red Dead Redemption 2, ce trebuia achiziţionat separat chiar dacă jucătorii îl deţineau deja pe platforme ca Steam, Epic şi Rockstar Launcher.

Nici pentru utilizatorii care foloseau GeForce Now gratuit nu vin vremuri bune.

Nvidia a anunţat printr-un mail trimis că serviciul pentru membrii care îl utilizează în mod gratuit va avea timpi de aşteptare mai lungi.

Ca soluţie, compania le recomandă să treacă la un abonament Premium pentru a nu mai aştepta.

Abonamentele Premium oferă o experienţă de joc îmbunătăţită, cu o grafică mai bună, acces mai rapid la serverele de jocuri şi sesiuni mai lungi. Noul membru Ultimate oferă cea mai mare rezoluţie şi rate de cadre din cloud – până la 4K la 120 fps sau 240 fps cu NVIDIA Reflex pentru jocuri cu latenţă ultra-scăzută.

Problema e alta.

Criza semiconductorilor s-a încheiat din 2022, plăcile video s-au ieftinit ca urmare a interzicerii mineritului în China şi după ce noile plăci video dezvoltate de Nvidia au blocat funcţia definitiv (sau cel puţin aparent după ce hackerii au reuşit să-i spargă protecţia anti-mining).

Utilizatorii cu venituri mai mari probabil că în acest moment ar prefera să achiziţioneze plăci video modeste sau avansate la preţuri reduse.

Majoritatea împătimiţilor după jocurile video şi mai ales după grafică preferă să aibă plăci video care să le aparţină fizic, dar mai ales, să se poată juca în voie fără limite.

Cloud-gamingul s-a bucurat de un succes uriaş la început, dar pe termen lung pare-se că riscă să cadă în sfera irelevanţei.

Plăcile video au mai multe avantaje:

Dezavantajele folosirii unei plăci video sunt:

Cloud gamingul ar putea fi o soluţie de moment doar în situaţii de criză, precum criza chipurilor sau criza resurselor şi scumpirile în lanţ ca urmare a unui război, crize energetice sau crizei resurselor ca urmare a schimbărilor climatice.

Chatboţii cu AI precum ChatGPT şi Bing AI au avantajele şi dezavantajele lor.

Printre avantaje se numără faptul că aceştia pot fi disponibili 24/7 şi pot răspunde la întrebări în timp real.

De asemenea, chatboţii cu AI pot fi personalizaţi pentru a se potrivi nevoilor utilizatorilor şi pot fi utilizaţi pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorului.

Pe de altă parte, dezavantajele includ faptul că aceştia pot fi costisitori şi pot necesita o mulţime de resurse pentru a fi dezvoltaţi şi implementaţi.

Mulţi utilizatori au folost ChatGPT pentru a compune eseuri pentru şcoală, teze de doctorat, cărţi, ştiri, articole, reportaje meteo şi lucrări de cercetare financiară.

Universităţile l-au interzis, inclusiv în campusurile studenţeşti este inaccesibil, profesorii acuzând platforma ca fiind instrument de fraudă, fals intelectual şi plagiat.

ChatGPT fost, de asemenea, foarte cenzurat pentru a evita să scrie comentarii rasiste, misogine, homofobe şi extremiste, rezultând astfel un chatbot liberal şi progresist, incapabil de gândire proprie, de creativitate şi de a-şi forma propria personalitate.

Şi Bing AI a fost supus aceluiaşi tratament după scandalul cu un reporter de la New York Times.

ChatGPT poate redacta lucrări, dar poate să furnizeze informaţii eronate, date neactualizate şi nici nu este priceput la ştiinţele reale.

A trecut teste de drept, dar nu s-a dovedit a fi bun la algebră.

De asemenea, chatboţii cu AI pot fi vulnerabili la atacurile cibernetice şi pot fi utilizaţi pentru a spori riscul de fraudă sau de încălcarea confidenţialităţii datelor.

Au existat temeri exagerate că ChatGPT ar putea face ca multe locuri de muncă să dispară (profesori, jurnalişti, avocaţi), dar serviciul este limitat, chiar costisitor de folosit în afaceri, necesitând licenţă.

Abonamentul premium ChatGPT PLUS costă 20 de dolari pe lună, deşi serviciul ar putea să se scumpească pentru utilizatorii care vor să-l folosească pentru redactarea de cărţi, lucrări academice, ştiri, articole de cercetare şi eseuri.

Nici botul de pe Midjourney (un serviciu contra-cost de pe Discord) nu poate genera imagini corecte, cu mare acurateţe, chiar dacă majoritatea sunt impresionante.

În 2025 este posibil să apară un nou trend în materie de tehnologie care să facă chatboţii să devină irelevanţi, la fel cum s-a întâmplat cu serviciul de cloud gaming.

(Fluierul)