Cum a reușit China să devină marea vulnerabilitate a Asiei: economia gigantului cu picioare de lut

”Este o regiune care încă depăşeşte restul lumii, dar are rezultate insuficiente în raport cu propriul potenţial”, a declarat luni Aaditya Mattoo, economist-şef pentru Asia de Est şi Pacific la Banca Mondială, pentru emisiunea ”Street Signs Asia” de la CNBC.

Creşterea economică în regiune este aşteptată să scadă la 4,5% în acest an, încetinind faţă de expansiunea de 5,1% de anul trecut, potrivit actualizării previziunilor băncii pentru Asia de Est şi Pacific (EAP) pentru 2024, care a fost publicată luni.

Regiunea are o populaţie de peste 2,1 miliarde de oameni.

Cu toate acestea, excluzând China, se estimează că creşterea economică în regiune va ajunge la 4,6% în acest an - mai mare decât ritmul de 4,4% în 2023.

”Perspectivele sunt supuse unor riscuri de scădere, care includ o încetinire mai mare decât cea estimată a economiei globale, dobânzi mari pentru mai mult timp în marile economii, o incertitudine crescută în întreaga lume cu privire la politicile economice şi o intensificare a tensiunilor geopolitice”, se arată în raport.

În timp ce China şi-a stabilit un obiectiv oficial de creştere de aproximativ 5% pentru 2024, Banca Mondială estimează că creşterea în cea mai mare economie a Asiei se va modera la 4,5% în acest an, încetinind faţă de expansiunea de 5,2% de anul trecut.

Creşterea încetinită a ţării a fost atribuită scăderii încrederii consumatorilor pe plan intern, precum şi nivelurilor ridicate ale datoriilor şi scăderii sectorului imobiliar.

Totul a dus la o relocare a producţiei şi a investiţiilor în afara Chinei, ceea ce ar putea avea un impact asupra producţiei în alte ţări precum Vietnam şi Mexic, a spus Mattoo.

”China a devenit profund importantă pentru regiune, ca sursă de inputuri, ca destinaţie în care produsele cu valoare adăugată din regiune sunt în cele din urmă consumate şi, de asemenea, o sursă de investiţii”, a spus el pentru CNBC.

Raportul a subliniat că multe dintre ţările din regiunea EAP depind de cererea externă pentru creşterea exporturilor.

”Importanţa Chinei ca destinaţie finală pentru valoarea adăugată internă în regiune a crescut semnificativ de la începutul anilor 2000”, se spune în raport, citând ţări precum Malaezia, Thailanda, Vietnam şi Lao.

”Mai multe ţări din regiune sunt, de asemenea, expuse prin legăturile comerciale cu activitatea economică din SUA şi UE (Cambogia, Malaezia, Filipine, Thailanda şi Vietnam)”, subliniază raportul.

Există şi alţi factori care limitează creşterea în regiune.

”Comerţul se redresează la nivel global, dar, în acelaşi timp, vedem o serie de politici protecţioniste. Observăm o relaxare a condiţiilor financiare, cum ar fi inflaţia, care pare a fi temperată, dar, în acelaşi timp, vedem rate ale dobânzilor ridicate şi o regiune în care datoria este semnificativ mai mare decât era înainte de pandemie”, a spus Mattoo.

El a adăugat că sunt necesare ”acţiuni politice îndrăzneţe” pentru ”declanşarea concurenţei, îmbunătăţirea infrastructurii şi reforma educaţiei”, ceea ce ar putea stimula economia regiunii.

Între timp, dacă China este capabilă să negocieze tranziţia către o creştere de înaltă calitate şi durabilă şi să evite protecţionismul cu alţi jucători din regiune - cum ar fi Malaezia, Indonezia, Filipine şi Vietnam – acest lucru ar putea fi un catalizator puternic pentru creştere, a spus economistul.

Săptămâna trecută, vorbind la Forumul pentru Dezvoltare Chinei de la Beijing, directorul general al Fondului Monetar Internaţional Kristalina Georgieva a susţinut că ”reformele pro-piaţă” ar putea stimula creşterea Chinei ”considerabil mai rapid decât un scenariu de status quo”.

(Fluierul)