Rector: Numărul de studenţi ce vor să devină ingineri a scăzut cu aproape 15% în ultimii zece ani

Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, trage un semnal de alarmă referitor la scăderea numărului de studenţi care optează pentru inginerie la nivel naţional, în pofida cererii mari de pe piaţa muncii.

El spune că numărul de studenţi a scăzut cu 15% în 10 ani.

Potrivit reprezentanţilor universităţii din Timişoara, această scădere vine într-un moment critic pentru că, în prezent, în România sunt în derulare numeroase proiecte de construcţii şi digitalizare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar cererea de ingineri va creşte, în toate domeniile de interes. În acest context, deficitul de specialişti din domeniul tehnic poate duce la o implementare mai dificilă şi de lungă durată a unor proiecte ce trebuie să fie finalizate până în 2027.

„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie. Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţile de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste. Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste, care aveau şi facultăţi de inginerie, au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei. În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar. Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan.

Conform unui comunicat al UPT, un raport al Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România. În raport se observă o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie. De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.

„Este o creştere, însă ca număr de absolvenţi raportat la cererea din piaţă este una foarte mică ce nu compensează deloc scăderea din inginerie. Practic am pierdut 11.000 de ingineri şi am câştigat doar 4.000 de IT-işti. Din păcate, la nivel preuniversitar a scăzut interesul elevilor pentru materii precum Fizică şi, parţial, Matematică. Inclusiv printre cei ce aleg ingineria observăm că le lipsesc noţiuni şi cunoştinţe de bază ce ar fi trebuit să le aibă deja la sosirea la facultate. Aşa că trebuie lucrat mai mult la nivel preuniversitar la modul de predare, la o mai bună promovare a celor două materii şi la o conştientizare a elevilor asupra beneficiilor pe care le au dacă devin absolvenţi ai unei facultăţi de inginerie. Un pas mic de promovare a domeniului a fost făcut prin noua lege a educaţiei, acordându-se fonduri suplimentare pentru bursele studenţilor care studiază la programele de studii din aria STEM”, susţine Florin Drăgan.

Creşterea nevoii de ingineri pe piaţa muncii a apărut în ultimii ani, deoarece multe companii care în trecut făceau în România doar producţie, acum au şi departamente de cercetare. De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.

„Atâta timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă. În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România. Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti. Practic, din acel moment, problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă. De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete. Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a încheiat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

(Fluierul)