Auzim papagali politici și juridici care pentru a justifica LOVITURA DE STAT, ne explica că o ILEGALITATE "trebuie sa rămână în vigoare pentru că e definitivă și irevocabilă"

Bineînțeles că așa Ceva E CU TOTUL FALS

Nimeni nu poate invoca că o ILEGALITATE e "definitivă și irevocabilă"

Iata ce spune ChatGPT pe acest subiect

" Dacă CCR emite o decizie care depășește evident competențele sale, cum ar fi "anularea completă a alegerilor" sau "declanșarea unui război" sau o altă acțiune absurdă, aceasta ar fi considerată un act nul de drept, deoarece ar încălca principiul legalității și Constituția. Într-un astfel de caz, s-ar putea lua următoarele măsuri:

1. Ignorarea deciziei: Autoritățile statului (Parlamentul, Guvernul sau Președintele, AEP, BEC, armata, etc) pot refuza să o aplice, invocând lipsa de competență a CCR și ilegalitatea actului.

2. Sesizarea instanțelor naționale: Deși deciziile CCR sunt considerate definitive, actele care depășesc flagrant competențele constituționale pot fi contestate în instanțele de contencios administrativ sau în alte foruri, pe motivul că ele nu sunt valide din punct de vedere juridic."

Cu alte cuvinte Inalta Curte are tot dreptul să judece in contencios deciziile CCR din punct de vedere al legalității acestora și doar din acest punct de vedere.

In caz contrar o ilegalitare flagrantă s-ar aplica perpetuu

Faptul că Înaltă Curte a refuzat sa judece LEGALITATEA actului ilegal al CCR, e o RUSINE NEMĂSURATĂ pentru Înalta Curte și pentru Justiția din România

Anularea Alegerilor de către cineva care nu avea nici o competență în domeniu e o ilegalitate mai gravă decât o crimă

După logica lor absurdă și mincinoasă a lui "definitiv și irevocabil" Imaginati-va că mâine CCR decide intrarea României în Război

E și "decizia" asta definitivă și irevocabilă , mincinoșilor?

Sa va fie rușine pentru că ați ajuns sa va prostituați in asemenea hal ca judecătorul avocați oameni politici ca sa justificați ceva de nejustificat : O LOVITURA DE STAT

PRINCIPIUL LEGALITĂȚII IN DREPT PRIMEAZA ÎNAINTE DE ORICE

IN PRIMUL ȘI IN PRIMUL RÂND ORICE DOCUMENT EMIS DE O INSTITUȚIE DE STAT TREBUIE SA FIE LEGAL CA SĂ POATĂ FI APLICAT

IAR INSTANȚELE DE CONTENCIOS SUNT DATOARE SA JUDECE ORICE DOCUMENT EMIS DE ORICINE.

In CAZ CONTRAR ILEGALITATEA DEVINE LEGALITATE ASA CUM SE INTAMPLA AZI

"Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii numai dacă sunt emise în limitele competențelor sale legale și constituționale. În caz contrar, principiul legalității primează, iar un act care depășește aceste limite trebuie considerat nelegal și, prin urmare, nul.

Argumentele:

1. Principiul legalității: Orice act juridic sau administrativ, indiferent de emitent, trebuie să fie conform legii. Deciziile CCR nu fac excepție; caracterul lor obligatoriu și definitiv se aplică numai actelor emise legal.

2. Depășirea competențelor (ultra vires): Dacă CCR adoptă o decizie care depășește atribuțiile prevăzute de Constituție (ex. declară război sau anulează alegerile în mod nejustificat), aceasta poate fi contestată, deoarece ar fi emisă fără temei legal.

3. Controlul legalității: Chiar dacă în prezent legislația nu prevede un mecanism explicit pentru contestarea deciziilor CCR, instanțele de contencios administrativ pot analiza legalitatea unui act, mai ales dacă acesta produce efecte juridice directe asupra drepturilor cetățenilor.

4. Nulitatea absolută: Un act emis fără competență sau cu încălcarea flagrantă a legii este nul de drept, chiar dacă provine de la CCR. În acest caz, instanțele sau autoritățile publice pot refuza aplicarea acestuia.

Concluzie:

Deciziile CCR sunt definitive și obligatorii doar în măsura în care respectă Constituția și legile. Dacă o decizie depășește aceste limite, poate fi declarată nulă sau nelegală, fie de către instanțele de contencios administrativ, fie prin alte mecanisme juridice și politice. Legalitatea este baza oricărei autorități, inclusiv a CCR.

Anexa-1

Principiul conform căruia un act emis ultra vires(in afara competențelor) este nelegal și poate fi declarat nul sau anulat derivă din mai multe legi și principii fundamentale ale dreptului. Iată cadrul juridic aplicabil în România:

---

1. Constituția României

Articolul 1, alin. (5): "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."

Orice autoritate publică este obligată să acționeze în limitele competențelor prevăzute de lege. Depășirea acestora duce la nelegalitate.

Articolul 16, alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege."

Inclusiv autoritățile publice trebuie să respecte cadrul legal.

---

2. Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

Articolul 1, alin. (1): Orice persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică poate solicita anularea acestuia în instanță.

Actele administrative emise fără competență legală sunt contestabile și pot fi declarate nule.

Articolul 18, alin. (1): Actele administrative emise cu depășirea competențelor legale pot fi anulate pentru încălcarea principiului legalității.

---

3. Codul Civil al României (Legea nr. 287/2009)

Articolul 1.254: Nulitatea absolută intervine atunci când actul juridic este contrar legii sau emis fără respectarea normelor imperative.

Un act emis ultra vires (în afara competențelor) este nul de drept.

---

4. Jurisprudența și principiile generale de drept

Principiul legalității: Actele autorităților publice trebuie să fie emise în limitele legii.

Principiul competenței: O autoritate poate acționa doar în limitele conferite prin lege; depășirea acestora echivalează cu nelegalitate.

---

Concluzie

Legea nr. 554/2004 (a contenciosului administrativ), Codul Civil și Constituția României sunt principalele acte normative care prevăd că un act emis ultra vires este nelegal și poate fi declarat nul. Practica și jurisprudența confirmă acest principiu ca fiind fundamental în ordinea de drept.

Anexa-2 - Definiția actului administrativ

Definiția actului administrativ este reglementată în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la Articolul 2, litera c), astfel:

"Prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice."

Anexa - 3 - Decizia CCR de anulare completa a Alegerilor este evident un act administrativ, care se supune controlului de legalitate stabilit de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ca orice act administrativ

Anularea alegerilor este un act administrativ pentru că afectează mai multe raporturi juridice, în principal din domeniul dreptului administrativ, dreptului constituțional și, în anumite situații, ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Iată câteva exemple:

---

1. Raporturile juridice dintre autorități și cetățeni

Dreptul la vot (art. 36 din Constituția României): Anularea alegerilor poate afecta exercitarea dreptului constituțional al cetățenilor de a-și alege reprezentanții.

Dreptul la participare politică: Anularea rezultatelor poate limita sau întârzia accesul cetățenilor la reprezentarea politică.

---

2. Raporturile juridice dintre autoritățile publice

Legitimitatea autorităților alese: Anularea alegerilor duce la invalidarea mandatelor obținute, afectând continuitatea instituțională (Parlament, primării, consilii locale etc.).

Obligațiile administrative și organizatorice: Anularea declanșează noi proceduri pentru organizarea altor alegeri, implicând cheltuieli și resurse suplimentare.

---

3. Raporturile juridice electorale

Contestațiile electorale: Relațiile dintre candidați, partide politice și autoritățile electorale sunt direct afectate. Partidele pot pierde poziții câștigate sau pot fi obligate să suporte noi campanii.

Validitatea rezultatelor: Anularea actelor administrative privind validarea alegerilor creează incertitudine juridică.

---

4. Raporturile economice și sociale

Cheltuielile publice: Organizarea unor noi alegeri implică costuri administrative și logistice.

Stabilitatea economică și socială: Incertitudinea politică provocată de anularea alegerilor poate genera instabilitate.

---

5. Raporturile juridice internaționale

Obligațiile față de organismele internaționale: Anularea alegerilor poate afecta imaginea internațională a statului și obligațiile sale față de organizații internaționale (UE, OSCE etc.).

---

Concluzie

Anularea alegerilor generează efecte juridice complexe, afectând relațiile dintre cetățeni, autorități și organizații politice, precum și stabilitatea statului. Este esențial ca decizia de anulare să fie fundamentată pe motive clare și legale, pentru a minimiza impactul negativ asupra raporturilor juridice.

Anexa - 4 : Invocarea Nulității Actului Administrativ este evident aplicabilă

Conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, nulitatea unui act administrativ poate fi invocată în cazuri specifice. Iată câteva paragrafe relevante:

1. Acte administrative emise fără competență

Articolul 2, litera c): "Prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice."

Dacă actul este emis de o autoritate fără competență legală, acesta este nelegal și poate fi anulat.

---

2. Principiul legalității și nulitatea actelor administrative

Articolul 18, alin. (1): "Instanța de contencios administrativ poate constata nulitatea unui act administrativ în cazul în care acesta contravine legii sau este emis cu depășirea competenței prevăzute de lege."

---

3. Respectarea termenelor pentru invocarea nulității

Articolul 11, alin. (1): "Cererile de anulare a unui act administrativ trebuie introduse în termen de 6 luni de la data comunicării acestuia."

Nulitatea absolută poate fi invocată doar în cadrul acestor termene, cu excepția unor situații justificate.

---

4. Acte administrative considerate nule de drept

Articolul 14, alin. (1): "Instanța poate suspenda executarea actului administrativ în cazuri bine justificate, până la pronunțarea instanței de fond, dacă este evident că actul este emis cu încălcarea flagrantă a legii."

---

Aceste paragrafe arată clar că nulitatea unui act administrativ este condiționată de respectarea principiilor de legalitate și competență, iar instanțele au rolul de a verifica și constata aceste situații.

Anexa- 5: A nu se confunda Actul ilegal al CCR de Anulare a Alegerilor - care e un act administrativ făcut abuziv de CCR acolo unde nu avea competenta cu Actele CCR de declarare neconstituțională a unei Legi - care nu sunt acte administrative - ci acte jurisdicționale

Deciziile CCR de declarare neconstituțională a unor Legi sunt acte jurisdicționale, nu sunt acte administrative pentru că acele decizii nu schimba in mod direct raporturile juridice. Ele doar indica ca în termen de 45 de zile, Parlamentul sa schimbe legea (un act normativ) prin alinierea Legii respective la Constituție.

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a României (CCR) are atribuții limitate în ceea ce privește procesul electoral și nu poate anula în mod direct alegerile. Conform Constituției României și Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, atribuțiile Curții în domeniul electoral sunt clar delimitate.

---

Atribuțiile CCR în materie electorală:

1. Validarea rezultatului alegerilor prezidențiale:

Conform Art. 146 lit. f) din Constituție, CCR:

Verifică și validează rezultatul alegerilor prezidențiale.

În caz de nereguli grave care afectează validitatea rezultatului, poate invalida turul de scrutin sau procesul electoral prezidențial.

2. Limitarea la turul vizat:

CCR poate decide doar asupra constituționalității procesului electoral pentru un anumit tur de scrutin, dar nu poate dispune anularea întregului proces electoral.

3. Fraude electorale sau vicii grave:

Dacă CCR constată fraude care afectează rezultatul general al alegerilor, poate decide invalidarea turului respectiv și cere reluarea acestuia.

4. Nu are atribuții administrative:

CCR nu este o autoritate administrativă și, prin urmare, nu poate emite un act administrativ de anulare. Deciziile sale sunt exclusiv jurisdicționale și se limitează la conformitatea constituțională.

---

Distincția între anulare și invalidare

Anularea alegerilor: Este o acțiune administrativă (ex. emisă de Biroul Electoral Central) prin care întregul proces electoral este declarat nul.

Invalidarea alegerilor: Este o acțiune jurisdicțională, prin care CCR poate declara un tur de scrutin invalid, pe baza analizării fraudei sau a neregulilor care au afectat rezultatul.

---

Exemple din practica CCR

CCR a invalidat în trecut tururi de scrutin sau a cerut reluarea acestora, dar nu a dispus niciodată anularea completă a întregului proces electoral.

---

Concluzie : CCR nu are competența de a anula alegerile

CCR nu are competența de a anula alegerile, dar poate invalida un tur de scrutin în cazul în care constată fraude sau nereguli majore. Anularea completă a alegerilor e în afara atribuțiilor CCR și reprezintă un abuz grav. Mai devreme sau mai târziu, toți cei care au făcut sau au fost complici la acest abuz grav, vor plăti în fața legii

(Fluierul)