>

Această poveste a fost publicată inițial de Real Clear Wire

De Carlo J.V.Caro
> Real Clear Wire

Cum controlul Chinei asupra cablurilor submarine și a fluxurilor de date remodelează puterea globală

Protocoale de rutare a cablurilor

Constructia rapidă a cablurilor submarine a adus în atenție o problemă ascunsă, dar crucială: manipularea protocoalelor care controlează modul în care datele călătoresc sub mare.Aceste protocoale determină căile pe care le parcurg datele de pe internet, influențând viteza, costurile și chiar expunerea la supraveghere.Chiar și schimbările mici în aceste căi pot înclina echilibrul global al puterii digitale.Rolul crescând al Chinei în acest domeniu demonstrează modul în care tehnologia poate fi utilizată strategic pentru a remodela geopolitica.

În centrul acestei probleme se află o tehnologie numită Software-Defined Networking (SDN).SDN permite gestionarea și optimizarea traficului de date în timp real, îmbunătățind eficiența.Dar aceeași flexibilitate face SDN vulnerabil la utilizare greșită.Companii chineze de tehnologie precum HMN Tech (fostă Huawei Marine Networks), ZTE și China Unicom sunt lider în dezvoltarea SDN.China deține, de asemenea, stăpânire în organizațiile internaționale care stabilesc regulile pentru aceste tehnologii, cum ar fi Uniunea Internațională de Telecomunicații (ITU) și Institutul de Ingineri Electrici și Electronici (IEEE).Această influență oferă Chinei o mână de ajutor în modelarea standardelor și guvernării globale.

Africa ilustrează modul în care se manifestă această influență.Investițiile chineze în infrastructura digitală de pe tot continentul sunt masive.De exemplu, cablul PEACE (Pakistan and East Africa Connecting Europe), care leagă Africa de Est de Europa, a fost conceput pentru a evita teritoriul chinez.Cu toate acestea, datorită tehnologiei SDN, traficul său poate fi încă redirecționat prin puncte controlate de chinezi.Această redirecționare ar putea introduce întârzieri de 20 până la 30 de milisecunde pe hop — nu prea mult pentru navigarea obișnuită, dar o problemă serioasă pentru activitățile sensibile la latență, cum ar fi tranzacțiile financiare sau comunicarea criptată.

În Asia de Sud-Est, riscuri similare sunt evidente.Cablul Asia de Sud-Est-Japonia (SJC), care leagă Singapore de Japonia, se bazează pe mai multe stații de aterizare influențate de China.În timpul unei perioade de tensiuni sporite în Marea Chinei de Sud, unele date destinate Japoniei au fost dirijate în mod misterios prin insula Hainan, sub jurisdicția chineză.Astfel de cazuri sugerează că deciziile tehnice de rutare pot avea uneori motivații politice.

Aceste exemple fac parte dintr-o strategie mai amplă.Prin exploatarea SDN-ului, China poate transforma cablurile submarine în instrumente de supraveghere și control.Traficul de date din Africa sau Asia de Sud-Est destinat Europei ar putea fi redirecționat în secret prin Shanghai sau Guangzhou, expunându-l tehnicilor avansate de supraveghere ale Chinei, cum ar fi inspecția profundă a pachetelor.Această amenințare se extinde la cloud computing, deoarece furnizorii importanți precum Amazon Web Services (AWS), Microsoft Azure și Alibaba Cloud se bazează pe cabluri submarine.Cu SDN, furnizorii chinezi de cloud – aliniați intereselor statului – ar putea redirecționa traficul sensibil inter-cloud, punând în pericol comunicațiile critice.

Manipularea rutelor globale de date oferă oricărui actor o putere geopolitică semnificativă.De exemplu, într-o criză, China ar putea degrada sau chiar întrerupe conectivitatea la internet pentru națiunile rivale.În strâmtoarea Taiwan, acest lucru ar putea izola Taiwanul de piețele globale, perturbând tranzacțiile financiare și comerțul.În Africa, unde Huawei a construit o parte semnificativă a infrastructurii de telecomunicații a continentului-se pare că construiește aproximativ 70% din rețelele 4G-există îngrijorarea că această încredere ar putea crea vulnerabilități.Dacă ar apărea tensiuni politice, China ar putea provoca încetiniri sau perturbări pentru a consolida dependența, făcând țările mai vulnerabile în conflictele politice.

Numerele evidențiază mizele.Cablurile submarine transportă 99% din traficul internațional de date-peste 1,1 zettabytes anual.Porțiuni semnificative ale fluxurilor de date intra-Asia-Pacific trec prin stații cheie de aterizare prin cablu submarin, inclusiv Hong Kong, care se află sub jurisdicția chineză.Cu firmele chineze din ce în ce mai implicate în proiecte globale substanțiale de cabluri submarine – cum ar fi cele întreprinse de HMN Technologies – influența Beijingului asupra coloanei vertebrale fizice a internetului este în creștere.

Impactul economic al întreruperilor de internet asupra economiilor puternic conectate este substanțial.De exemplu, instrumentul NetBlocks Cost of Shutdown Tool (COST) estimează impactul economic al întreruperilor de internet folosind indicatori de la Banca Mondială, ITU, Eurostat și recensământul din SUA.Conform datelor prezentate de Atlas VPN, bazate pe NetBlocks’ Instrumentul COST, o închidere globală a internetului pentru o zi ar putea duce la pierderi de aproximativ 43 de miliarde de dolari, SUA și China reprezentând aproape jumătate din această sumă.În plus, Deloitte a estimat că pentru o țară foarte conectată la internet, impactul zilnic al închiderii temporare a internetului ar fi în medie de 23,6 milioane USD la 10 milioane de locuitori.

Un atac deliberat asupra protocoalelor de rutare ar putea provoca un haos financiar și operațional larg răspândit.În lumea interconectată de astăzi, în care infrastructura digitală sprijină stabilitatea economică, capacitatea de a manipula traficul prin cablu submarin reprezintă o armă geopolitică subtilă, dar puternică.

Abordarea acestei amenințări depășește simpla construire a mai multor cabluri.Necesită regândirea modului în care sunt guvernate protocoalele de rutare.Standardele globale transparente trebuie să asigure că nicio țară sau companie nu poate domina aceste sisteme.Audituri independente de rutină ar trebui efectuate pentru a detecta anomaliile care pot semnala interferențe.Eforturi precum inițiativa Global Gateway a Uniunii Europene și Fondul de parteneriat digital al Japoniei trebuie să se concentreze pe crearea de rute alternative pentru a reduce dependența de nodurile controlate de China.

Acest număr evidențiază o nouă realitate în politica globală: controlul asupra fluxurilor de date devine o formă cheie de putere.În timp ce cea mai mare atenție a fost pusă pe construirea infrastructurii fizice, manipularea liniștită a protocoalelor de rutare marchează o schimbare la fel de profundă a influenței globale.Pentru a proteja integritatea internetului, lumea trebuie să acționeze decisiv atât la nivel tehnic, cât și la nivel de guvernanță.

Rețele de reparare a cablurilor cu fibră optică

Controlul disproporționat al Chinei asupra rețelelor de reparare a cablurilor cu fibră optică dezvăluie potențiali vectori pentru dominarea informațiilor, efectul coercitiv și perturbarea suveranității digitale.La nivel global, aproximativ 60 de nave dedicate reparației de cabluri deservesc cei 1,5 milioane de kilometri de cabluri submarine ale planetei.China controlează un procent substanțial din flotă, inclusiv nave operate de întreprinderi afiliate la stat precum Shanghai Salvage Company și China Communications Construction Group.În schimb, Statele Unite și aliații săi mențin o mică flotă mozaică, concentrată în cea mai mare parte în Atlanticul de Nord și lipsită de acoperire în Indo-Pacific, unde peste 50% din traficul global de internet trece prin cabluri submarine cheie.

Flota Chinei este puternic concentrată în Mările Chinei de Sud și de Est, regiuni critice pentru conectivitatea globală din cauza punctelor de sufocare precum Strâmtoarea Singapore și Strâmtoarea Luzon.Cu exclusivitatea maritimă susținută de revendicările Chinei în apele în litigiu, navele sale de reparații au acces aproape nerestricționat pentru a monitoriza, repara sau eventual modifica cablurile sub pretextul întreținerii de rutină.

Misiunile de reparații presupun expunerea infrastructurii critice de cablu, inclusiv repetoare, amplificatoare și unități de ramificație — hardware care mărește puterea semnalului pe distanțe lungi, dar reprezintă și puncte de vulnerabilitate.Navele chineze sunt echipate cu submersibile robotizate avansate și tehnologii de tăiere și îmbinare de precizie, concepute pentru reparații, dar capabile să instaleze dispozitive de interceptare a semnalului.Astfel de instrumente ar putea include robinete de fibră optică capabile să colecteze metadate necriptate sau să capteze modele de latență pentru a deduce fluxul de trafic sensibil.

Avansele Chinei în domeniul fotonicului și al tehnologiilor de comunicare cuantică subliniază capacitatea sa de a exploata aceste vulnerabilități.Academia Chineză de Științe a raportat progrese semnificative în sistemele de distribuție a cheilor cuantice (QKD), crescând posibilitatea dezvoltării unor metode bazate pe cuantice pentru a sparge datele criptate interceptate în timpul reparațiilor.Integrarea instrumentelor de sortare a datelor bazate pe inteligență artificială ar putea automatiza extragerea și clasificarea informațiilor interceptate, făcând achiziția de date în bloc în timpul reparațiilor un avantaj strategic.

Marea liberă, unde au loc multe operațiuni de reparații, sunt guvernate de cadre internaționale fragmentate, cum ar fi Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS), care reglementează în mod inadecvat activitățile care implică infrastructură critică.Comitetul Internațional pentru Protecția Cablurilor (ICPC) oferă orientări voluntare pentru operațiunile de reparații, dar mecanismele de aplicare sunt slabe, lăsând sistemul vulnerabil exploatării de către actorii statali.

Misiunile de reparații sunt adesea clasificate ca "operațiuni de urgență”,” care necesită aprobări accelerate care ocolesc supravegherea detaliată.Într-un caz, o întrerupere a cablului în Marea Chinei de Sud în 2021 a determinat navele de reparații chineze să opereze fără transparență timp de peste trei săptămâni, stârnind îngrijorări cu privire la potențialele activități ascunse.Aceste incidente sunt rareori raportate, deoarece nu intră sub jurisdicția majorității organismelor de monitorizare maritimă.

Lipsa de contramăsuri din partea Statelor Unite și a aliaților săi amplifică riscurile prezentate de dominația Chinei.Marina SUA nu operează nave specializate de reparații, bazându-se pe operatori privați precum Global Marine Group, a căror flotă este îmbătrânită și prost echipată pentru operațiuni în apele contestate.Acest lucru contrastează cu modelul susținut de stat al Chinei, care își integrează flota de reparații în rețele maritime mai largi, oferind funcționalitate cu dublă utilizare pentru obiective civile și militare.

Modelul financiar al operațiunilor prin cablu submarin constrânge și mai mult răspunsurile occidentale.Cablurile submarine sunt în principal proprietate privată, firme precum Google, Meta și Amazon investind masiv în infrastructură, dar lipsind de stimulente pentru a acorda prioritate considerațiilor geopolitice.Această privatizare lasă lacune strategice în supraveghere și monitorizare, deoarece guvernele trebuie să negocieze accesul la misiunile de reparații controlate privat.

Pentru a atenua avantajul strategic al Chinei, este esențial un răspuns pe mai multe direcții.Statele Unite și aliații săi trebuie să dezvolte flote de reparații deținute sau subvenționate de stat pentru a opera în regiuni contestate precum Marea Chinei de Sud și Oceanul Indian.Sistemele de supraveghere maritimă îmbunătățite, cum ar fi dronele subacvatice și rețelele de monitorizare bazate pe sonar, ar trebui să fie implementate pentru a urmări mișcările navelor reparatoare în timp real.

Revizuirea cadrelor internaționale prin extinderea mandatelor ICPC pentru a include raportarea obligatorie a operațiunilor de reparații ar putea reduce opacitatea.Colaborarea cu partenerii regionali, în special cu țările din Quad (Australia, India, Japonia și Statele Unite), ar putea spori cunoașterea colectivă a domeniului maritim și ar putea crea redundanțe în capabilitățile de reparare a cablurilor.

Date maritime prin urmărirea automată a navelor

Exploatarea sistemelor automate de urmărire a navelor de către China exemplifica o componentă sofisticată a strategiei sale digitale globale.În centrul acestei inițiative se află Sistemul de identificare automată (AIS), o tehnologie de siguranță maritimă mandatată de Organizația Maritimă Internațională (IMO) pentru navele de peste 300 de tone brute angajate în comerțul internațional.Deși inițial a fost destinat să îmbunătățească siguranța navigației prin difuzarea identităților navelor, locațiilor, cursurilor și detaliilor despre marfă, AIS a fost reutilizat efectiv de Beijing într-un activ cu dublă utilizare care sprijină atât colectarea de informații economice, cât și supravegherea militară.

Firmele chineze, inclusiv BeiDou Navigation Satellite System și Alibaba Cloud, au dezvoltat platforme avansate care cumulează transmisiile AIS de pe căile de transport maritim din întreaga lume.Aceste platforme integrează datele AIS cu analize predictive bazate pe inteligența artificială, permițând Beijingului să monitorizeze și să analizeze punctele de sufocare maritime globale, cum ar fi strâmtoarea Malacca, Canalul Panama și Canalul Suez-artere cheie ale comerțului internațional.Procedând astfel, China obține informații esențiale despre modelele globale de transport maritim, rutele comerciale strategice și dinamica lanțului de aprovizionare.Începând cu 2023, flota comercială globală cuprindea aproximativ 60.000 de nave.

În timpul blocării Canalului Suez din 2021, firmele de logistică chineze, utilizând datele AIS în timp real, au identificat rapid rute alternative prin Arctica și de-a lungul Oceanului Indian, permițând exportatorilor chinezi să redirecționeze mărfurile în timp ce concurenții occidentali se confruntau cu întârzieri.În mod similar, în strâmtoarea Malacca, o cale navigabilă care facilitează tranzitul a peste 16 milioane de barili de petrol zilnic și 40% din comerțul global, analiștii chinezi au folosit datele AIS pentru a optimiza fluxul de resurse, a preveni congestia și a studia vulnerabilitățile rutelor de alimentare cu energie.

Datele AIS joacă un rol esențial în strategia militară a Chinei, în special în Indo-Pacific.Combinând informațiile AIS cu imaginile din satelit și datele din rețele acustice submarine, China a creat o rețea de supraveghere capabilă să urmărească cu precizie desfășurările navale.Datele AIS au fost folosite pentru a monitoriza modelele de patrulare ale Flotei a șaptea a Marinei SUA, dezvăluind că peste o treime din operațiunile sale din Marea Chinei de Sud din 2022 au urmat rute previzibile.Această supraveghere permite Marinei Armatei de Eliberare a Poporului (PLAN) să anticipeze operațiunile pentru libertatea navigației din SUA (FONOP) și să își poziționeze activele în consecință.

Manipularea AIS de către China se extinde la simulările de conflict și la războiul asimetric.În timpul exercițiilor militare din apropierea Taiwanului din 2023, forțele chineze au desfășurat nave de suprafață fără pilot programate să imite semnalele AIS civile, complicând identificarea activelor ostile.

Prin inițiativa Digital Silk Road, Beijingul a exportat diverse forme de tehnologii maritime care încorporează capabilități ale Sistemului de Identificare Automată (AIS).China oferă adesea stimulente financiare pentru a promova adoptarea tehnologiilor sale în străinătate, ceea ce îi poate îmbunătăți accesul la datele maritime regionale.Această asimetrie oferă Chinei un avantaj informațional și riscă să remodeleze normele de transparență maritimă în favoarea ei.

Date de cartografiere submarină rare

Investițiile tot mai mari ale Chinei în cartografierea submarină au poziționat-o ca un jucător important în inteligența oceanografică, având un impact asupra domeniilor științifice, comerciale și militare.China a cartografiat activ teritoriile maritime revendicate folosind nave de cercetare finanțate de stat și sisteme autonome.Aceste eforturi contribuie la inițiative internaționale precum proiectul Nippon Foundation-GEBCO Seabed 2030, care își propune să cartografieze întregul fund marin global până în 2030 și a cartografiat aproximativ 23,4% din iunie 2022 cu contribuții internaționale.Activitățile Chinei se extind la regiuni strategice din Indo-Pacific, Arctic și Oceanul Indian, stârnind îngrijorări cu privire la potențialul de dublă utilizare al colectării sale de date.

Datele de cartografiere submarină sunt esențiale pentru rutarea cablurilor submarine, dezvoltarea infrastructurii submarine și operațiunile navale.Depozitul Chinei de hărți batimetrice de înaltă rezoluție – inclusiv sondaje ale punctelor cheie de sufocare precum strâmtoarea Malacca și Canalul Bashi – oferă un avantaj tactic.Aceste puncte de sufocare sunt vitale pentru comerțul global și servesc drept pasaje navale strategice pentru proiectarea puterii și operațiunile anti-acces/interdicție de zonă.Marina Armatei de Eliberare a Poporului folosește datele de pe fundul mării pentru a optimiza plasarea rețelelor de senzori subacvatici, esențiale pentru "Marele Zid Subacvatic” al său.inițiativă, integrarea monitorizării hidroacustice pentru detectarea submarinelor străine.

Avansările Chinei în ceea ce privește vehiculele subacvatice autonome (AUV) îi sporesc capacitățile.În 2021, AUV-urile Hailong III și Qianlong II au fost desfășurate pentru misiuni de cartografiere de adâncime în Marea Chinei de Sud, culegând date la adâncimi de peste 6.000 de metri.Aceste AUV-uri au sisteme sonar cu mai multe fascicule care ating o rezoluție sub-metru, depășind standardele comerciale.Capacitatea lor de a opera autonom pe durate lungi permite Chinei să cartografieze topografii submarine complicate, esențiale pentru explorarea resurselor și războiul submarin.

China a folosit cartografierea fundului mării ca instrument diplomatic pentru a extinde influența asupra națiunilor mai mici.Prin Inițiativa sa Maritime Silk Road, Beijingul a semnat acorduri cu peste 20 de țări, acordând navelor de cercetare chineze acces la Zone Economice Exclusive (ZEE).Între 2015 și 2022, expedițiile chineze în țările insulare din Pacific’ ZEE implicau adesea activități de cartografiere cu dublă utilizare.

În 2019, nava de cercetare chineză Haiyang Dizhi 8 a efectuat sondaje seismice lângă Vanguard Bank din Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Vietnamului, colectând date batimetrice care se aliniază cu rutele submarine cheie potențial utile pentru operațiunile submarine.Această incursiune a dus la un impas tensionat cu Vietnamul, atrăgând critici internaționale asupra acțiunilor asertive ale Chinei și ridicând îngrijorări cu privire la potențialul de dublă utilizare al datelor colectate.În mod similar, în 2018, implicarea propusă de China în proiecte de cablu submarin care leagă Papua Noua Guinee și Insulele Solomon prin Huawei Marine a ridicat preocupări semnificative de securitate.Temându-se de riscurile la adresa securității cablurilor de comunicații submarine și a potențialului spionaj, Australia a intervenit prin finanțarea și întreprinderea proiectelor în sine, subliniind temerile cu privire la acordarea entităților chineze de acces la datele critice ale fundului mării din regiune.

Strategia de cartografiere a fundului mării a Chinei are implicații militare semnificative, în special în Marea Chinei de Sud.În această regiune, unde China a construit insule artificiale precum Fiery Cross Reef, Subi Reef și Mischief Reef, datele de înaltă rezoluție ale fundului mării permit desfășurarea precisă a sistemelor de rachete, patrule navale și drone subacvatice.Hartizarea detaliată a fundului mării sprijină construcția și fortificarea acestor insule, permițând instalarea de rachete sol-aer, rachete de croazieră antinavă și operarea pistelor militare de aterizare.În plus, desfășurarea Chinei de vehicule subacvatice fără pilot, cum ar fi planoarele Sea Wing (Haiyi), le sporește capacitatea de a colecta date oceanografice cruciale pentru navigația submarină și războiul antisubmarin.Aceste activități au stârnit îngrijorări în rândul țărilor vecine și al comunității internaționale cu privire la potențialul de dublă utilizare al eforturilor maritime ale Chinei și impactul acestora asupra securității regionale.

Prin controlul datelor de cartografiere a fundului mării, China influențează rețelele de cablu submarin, care transportă 95% din traficul global de internet și 10 trilioane de dolari în tranzacții financiare zilnice.Implicarea Chinei în proiecte precum South Pacific Cable Project prin China Mobile, deținută de stat, a condus la îngrijorări cu privire la capabilitățile de interceptare a datelor.Prezența sa în cartografierea fundului mării arctice, facilitată de nave de spargere gheață precum Xuelong 2, subliniază ambiția de a asigura rute și resurse maritime alternative sub masca cercetării științifice.

Abordarea Chinei cu privire la datele cartografice submarine a stârnit îngrijorări cu privire la transparență și accesul partajat în comunitatea globală.În timp ce inițiativele internaționale precum Proiectul Seabed 2030 încurajează partajarea deschisă a datelor de pe fundul oceanului pentru a promova cercetarea științifică și înțelegerea mediului, China a fost criticată pentru că nu a împărtășit pe deplin datele extinse pe fundul mării pe care le colectează.De exemplu, multe dintre datele culese de navele chineze în apele internaționale nu sunt ușor disponibile în bazele de date globale, cum ar fi cele gestionate de Organizația Hidrografică Internațională (IHO) sau Carta Batimetrică Generală a Oceanelor (GEBCO).Această partajare selectivă limitează alte națiuni’ capacitatea de a folosi informații valoroase și contrastează cu normele globale care promovează cooperarea și transparența în cercetarea oceanografică.

Carlo J.V.Caro are o diplomă de master de la Universitatea Columbia și este analist politic și militar.