ALERTĂ - Mediul de afaceri răspunde dur Parlamentului: confiscarea proprietății private este inadmisibilă

Conform unui document intrat în posesia redacției noastre, Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă – FIDES solicită președinților celor două Camere ale Parlamentului retragerea de pe circuitul instituțional a inițiativei legislative B532/2024, privind abrogarea alineatului (9) al articolului 18 din Legea nr.24/2007.

Semnatarii documentului acuză grave probleme de oportunitate, legalitate și chiar constituționalitate, remarcând chiar că se urmărește o naționalizare mascată a proprietății private. Astfel, miza ar fi transformarea curților destinate construcțiilor în spații verzi publice, fapt care ar însemna, în fapt, o confiscare abuzivă a terenurilor private.

Noua naționalizare

„Abrogarea textului art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007 s-ar concretiza printr-o încălcare evidentă a dreptului de proprietate recunoscut în beneficiul titularilor de imobile, aceștia riscând să fie supuși unei exproprieri în fapt, prin simpla includere a terenurilor deținute în proprietate, în categoria spațiilor verzi. În consecință, constatăm că prin promovarea unei astfel de inițiative legislative, s-ar consfinți nu doar o confiscare abuzivă a terenurilor înregistrate drept curți-construcții, ci autoritățile administrației publice locale s-ar degreva, în mod ilegal, de obligațiile stabilite în sarcina acestora, cu privire la întreținerea și amenajarea terenurilor având destinația de spații verzi (imobile afectate de uz si interes public), în detrimentul proprietății private. Tot la acest capitol, subliniem faptul că, ținând cont de caracteristicile dreptului de proprietate publică (drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil), menținerea spațiilor verzi în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale va avea ca rezultat imposibilitatea înstrăinării unor astfel de imobile și menținerea destinației atribuite terenurilor în cauză.” susține FIDES într-un punct de vedere transmis președinților Nicolae Ciucă și Daniel Suciu.

Poluare suplimentară

În plus, aceștia atrag atenția că presupusele spații verzi din curțile oamenilor, ocupate preponderent de iarbă, nu rezolvă, ba chiar agravează problemele de mediu: „Promovarea permanentă a confuziei legate de includerea terenurilor private în registrele locale ale spațiilor verzi dăunează însuși argumentului legitim privind nevoia imperativă a asigurării condițiilor de mediu optime pentru cetățeni. Realitatea demonstrează că majoritatea terenurilor curți-construcții nu sunt ocupate de vegetație specifică și utilă nevoii de eliberare a oxigenului în procesul de fotosinteză, iarba aflată, de regulă, pe ele, eliberând mai mult dioxid de carbon în ciclul ei de viață, prin putrefacție, decât oxigen, prin comparație cu arborii, al căror rol este, într-adevăr, unul benefic.”

Un precedent periculos

Totodată, FIDES consideră că, „ținând cont de specificul acestor terenuri, autoritățile publice locale nu ar putea asigura, de fapt, respectarea suprafetei minime de spații verzi, stabilite în beneficiul locuitorilor orașelor, municipiilor și comunelor, potrivit legislației interne și comunitare, prin obligarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice de drept privat să participe, cu propriul patrimoniu, la îndeplinirea unor servicii de utilitate publică.”

Legea fărădelegii

Investitorii invocă și imposibilitatea procedurală a adoptării unei legi pentru abrogarea unui alineat din altă lege: „Din punct de vedere al elementelor de tehnică legislativă întrebuințate, instituția abrogării poate fi utilizată, în conformitate cu prevederile art. 65, aln. 1 din Legea nr. 24/2000, În mod evident, nu este cazul textului supus dezbaterii, întrucât alineatul ce se dorește a fi eliminat nu contravine unor noi reglementari propuse a fi aprobate, scopul inițiativei fiind strict de a exclude dispozitiile art. 18, alin. (9) din cuprinsul Legii nr. 24/2007. O altă posibilitate întemeiată ar fi fost în cadrul operaţiunilor de sistematizare şi unificare a legislaţiei, caz în care s-ar fi putut elabora şi adopta acte normative de abrogare distincte. După cum reiese, cu evidență, inițiativa care face obiectul prezentei analize nu are ca obiect sistematizarea si unificarea legislatiei.”

Redacția noastră a aflat că demersul a fost inițiat de fostul deputat REPER Cătălin Teniță, acesta fiind și cel care a propus o altă modificare legislativă, conformă cu propunerea lui Nicușor Dan, dar desființată de Consiliul Economic și Social, tot pe considerente de oportunitate, legalitate și constituționalitate.

(Fluierul)