16:12
Comentarii Adauga Comentariu

150 de ani de la Naşterea marelui poet român George Coşbuc. Strănepoata lui George Coşbuc, acum în vârstă de 80 de ani, nu ştie carte, dar îi recită poeziile.

Nota Redacției:


Ce oameni măreți am avut ! Şi ce gunoaie au ajuns să ne conducă şi să ne îndrume astăzi!

"Şi-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,
Răbda-vom pironul aceleiaşi cruci..."

George Coşbuc: n. 20 septembrie 1866 Hordou, Bistrița-Năsăud - d. 9 mai 1918 la Bucureşti


"Tu te plângi că milă nu-i?
Mai aștepti tu mila lui?
Haina el ți-o ia din cui,
Pâinea de pe masă.

Casa ta, și ei stăpâni!
Prindeți ce vă cade-n mâni,
Și-i loviți la mir, români,
Că-i la voi acasă".


"Sunt suflet în sufletul neamului meu
Şi-i cânt bucuria şi-amarul -
În ranele tale durutul sunt eu,
Şi-otrava deodată cu tine o beu
Când soarta-ţi întinde paharul.
Şi-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,
Răbda-vom pironul aceleiaşi cruci..."


"Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!"

Nota Redacției :


CERERE: Puneți mă, gunoaielor, măcar la MUZEUL LUI, DIN SATUL LUI, ÎN CASA LUI, oameni din FAMILIA LUI

Se plâng că n-au servici

Toată viaţa, tanti Maria a fost casnică şi nu s-au găsit prea mulţi interesaţi de legătura ei de rudenie cu poetul, deşi ar fi avut ce să le spună:

„La muzeu îs oameni străini, ai mei nu o avut loc. Fata mea nu o avut loc, deşi n-are servici şi copiii i-s la liceu”

In Opressores

Tu te plângi că milă nu-i?
Mai aștepti tu mila lui?
Haina el ți-o ia din cui,
Pâinea de pe masă.

Casa ta, și ei stăpâni!
Prindeți ce vă cade-n mâni,
Și-i loviți la mir, români,
Că-i la voi acasă.
Numai temniți ne-au zidit,
Numai lanțuri au gătit,
Numai cuie-au făurit,
Cruci de schingiuire;

Dar, pe moși si pe nepoți,
Si pe iad, pe dracii toți,
Nu mai vrem sa fim iloți
Nu vrem umilire!

Noi ne-am plans și-am plans de-ajuns,
Ne-au bătut, și ne-am ascuns;
Ne-au scuipat, și n-am răspuns
Am crezut în soarte.

Noi murim de mii de ori;
Și e laș asa sa mori! Sus, români! Suntem datori
Numai cu o moarte.
Prigoniți de soarte noi?
Slabi și de virtute goi?
Lași copii din tați eroi?
E mințit cuvântul!
Azi ne prigonesc acei
Cari ne cred barbați mișei
Ca privim tăcând la ei
Cum ne-nchid mormântul.
Stați cu mâna-n sân, flăcăi?
N-auziti plângănd prin văi?
Ceru-i roșu de văpăi
Și se umfla vadul;
Dumnezeu ni-e-ntr-ajutor!
Daca și el e de-ai lor,
Nu-l mai vrem ocrotitor;
Ne-nfrățim cu iadul.

Poetul

Sunt suflet în sufletul neamului meu
Şi-i cânt bucuria şi-amarul -
În ranele tale durutul sunt eu,
Şi-otrava deodată cu tine o beu
Când soarta-ţi întinde paharul.
Şi-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,
Răbda-vom pironul aceleiaşi cruci
Unindu-ne steagul şi larul,
Şi-altarul speranţei oriunde-o să-l duci,
Acolo-mi voi duce altarul.

Sunt inimă-n inima neamului meu
Şi-i cânt şi iubirea, şi ura -
Tu focul, dar vântul ce-aprinde sunt eu,
Voinţa mi-e una, că-i una mereu
În toate-ale noastre măsura.
Izvor eşti şi ţinta a totul ce cânt -
Iar dacă vrodat-aş grăi vrun cuvânt
Cum nu-ţi glăsuieşte scriptura,
Ai fulgere-n cer, Tu cel mare şi sfânt,
Şi-nchide-mi cu fulgerul gura!

Ce-s unora lucruri a toate mai sus,
Par altora lucruri deşarte.
Dar ştie Acel ce compasul şi-a pus,
Pe marginea lumii-ntre viaţă şi-apus,
De-i alb ori e negru ce-mparte!
Iar tu mi-eşti în suflet, şi-n suflet ţi-s eu,
Şi secoli-nchid-ori deschidă cum vreu
Eterna ursitelor carte,
Din suflet eu fi-ţi-voi, tu, neamule-al meu,
De-a pururi, nerupta sa parte!



Decebal către popor

Viaţa asta-i bun pierdut
Când n-o trăieşti cum ai fi vrut!
Şi-acum ar vrea un neam călău
S-arunce jug în gâtul tău:
E rău destul că ne-am născut,
Mai vrem şi-al doilea rău?

Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.

Cei ce se luptă murmurând,
De s-ar lupta şi-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orişicare laş fugar!
Murmurul, azi şi orişicând,
E plânset în zadar!

Iar a tăcea şi laşii ştiu!
Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd şi cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit şi-un chiu
Din ceruri până-n iad!

De-ar curge sângele pârău,
Nebiruit e braţul tău
Când morţii-n faţă nu tresari!
Şi însuţi ţie-un zeu îţi pari
Când râzi de ce se tem mai rău
Duşmanii tăi cei tari.

Ei sunt romani! Şi ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt,
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei, i-am întreba: ce vor?
Şi nu le-am da nici lor pământ
Căci ei au cerul lor!

Şi-acum, bărbaţi, un fier şi-un scut!
E rău destul că ne-am născut:
Dar cui i-e frică de război
E liber de-a pleca napoi,
Iar cine-i vânzător vândut
Să iasă dintre noi!

Eu nu mai am nimic de spus!
Voi braţele jurând le-aţi pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Şi-n zei! Dar vă gândiţi, eroi,
Că zeii sunt departe, sus,
Duşmanii lângă noi!

Noi vrem pământ!

Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!

O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor -
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!

De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt; -
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!

Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sunt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ - şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!

N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!

Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat -
Noi vrem pământ!

N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpânii luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!

Mama

În vaduri ape repezi curg
Şi vuiet dau în cale,
Iar plopi în umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Cărări ce duc la moară -
Acolo, mamă, te zăresc
Pe tine-ntr-o căscioară.

Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacăra lor geme:
Clipeşte-abia din când în când
Cu stingerea-n bătaie,
Lumini cu umbre-amestecând
Prin colţuri de odaie.

Cu tine două fete stau
Şi torc în rând cu tine;
Sunt încă mici şi tată n-au
Şi George nu mai vine.
Un basm cu pajuri şi cu zmei
Începe-acum o fată,
Tu taci ş-asculţi povestea ei
Şi stai îngândurată.

Şi firul tău se rupe des,
Căci gânduri te frământă.
Spui şoapte fără de-nţeles,
Şi ochii tăi stau ţântă.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Când fusul se desfiră...
Te uiţi la el şi nu-l ridici,
Şi fetele se miră.

...O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!
La geam tu sari deodată,
Prin noapte-afară lung priveşti -
- "Ce vezi?î întreab-o fată.
- "Nimic... Mi s-a părut aşa!
Şi jalea te răpune,
Şi fiecare vorbă-a ta
E plâns de-ngropăciune.

Într-un târziu, neridicând
De jos a ta privire:
- "Eu simt că voi muri-n curând,
Că nu-mi mai sunt în fire...
Mai ştiu şi eu la ce gândeam?
Aveţi şi voi un frate...
Mi s-a părut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.

Dar n-a fost el!... Să-l văd venind,
Aş mai trăi o viaţă.
E dus, şi voi muri dorind
Să-l văd o dată-n faţă.
Aşa vrea poate Dumnezeu,
Aşa mi-e datul sorţii,
Să n-am eu pe băiatul meu
La cap, în ceasul morţii!

Afară-i vânt şi e-nnorat,
Şi noaptea e târzie;
Copilele ţi s-au culcat -
Tu, inimă pustie,
Stai tot la vatră-ncet plângând:
E dus şi nu mai vine!
Ş-adormi târziu cu mine-n gând
Ca să visezi de mine!



Strănepoata lui George Coşbuc, acum în vârstă de 80 de ani, nu ştie carte, dar îi recită poeziile

În Coşbuc, localitatea care îi poartă numele poetului, mai trăiesc încă oameni din neamul lui. Pe una dintre strănepoatele sale, Maria Filip, acum în vârstă de 80 de ani, o încearcă o bucurie, dar şi un regret la împlinirea celor 150 de ani, în 20 septembrie, de la naşterea celui cu care se înrudeşte.

„Io-s strănepoata lui Coşbuc. Tata meu i-o fost nepot de frate. (n.red. adică fratele lui Coşbuc e străbunicul ei) Îs născută în casa care astăzi e muzeu şi tot de acolo m-am şi căsătorit în 1955 în 10 februarie. De acolo am plecat. Noi suntem urmaşii lui Coşbuc. În afară de mine, mai îs şi fraţii mei, şase mai suntem rămaşi. Am rămas mici de tata şi nu ne-o spus prea multe despre George Coşbuc. Mama o fost aici deportată şi o fost vremuri grele. Am jucat mult şi în „Nunta Zamfirei” (program artistic pus în scenă pe plan local -n.r.) şi în toate părţile am jucat mult în programele lui Coşbuc. Când cu Centenarul, în 1966, o fost foarte multă lume aici, la Coşbuc, şi multă lume din sat o ieşit cu găini. Socăciţele am dat 20 de găini. O fost frumos”, a spus Maria Filip.

În ce-i priveşte pe cei care îi poartă încă numele lui Coşbuc, tanti Maria ne-a spus: „Am un nepot la Iaşi. Nevasta lui îi profesoară universitară. Şi sunt şi aici în sat ingineri, oameni cu şcoli, sunt, sunt …”

Întrebată dacă îşi mai aduce aminte de vreo poezie scrisă de Georghe Coşbuc, femeia a mărturisit că nu ştie prea multă carte şi tot ce a reţinut a fost de la copiii ei: „Io carte nu am ştiut, decât puţină. Numai de la copii, când o citit, am mai ştiut câte ceva”.

Totuşi, în ciuda vârstei înaintate şi a neştiinţei de carte, tanti Maria ne-a recitat cu mândrie câteva versuri din poezia „Mama”:

În vaduri ape repezi curg
Şi vuiet dau în cale,
Iar plopi în umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Cărări ce duc la moară -
Acolo, mamă, te zăresc
Pe tine-ntr-o căscioară.

iar ochii i s-au înlăcrimat când a ajuns la partea în care poetul spune: „Pe tine, mamă, te zăresc, acolo într-o căscioară…”. „Am ştiut multe, dar şi vârsta, copiii mei sunt bătrâni, nepoţii-s mari, duşi…”, şi-a scuzat ea neputinţa de a recita poezia până la capăt.

Toată viaţa, tanti Maria a fost casnică şi nu s-au găsit prea mulţi interesaţi de legătura ei de rudenie cu poetul, deşi ar fi avut ce să le spună. „La muzeu îs oameni străini, ai mei nu o avut loc. Fata mea nu o avut loc, deşi n-are servici şi copiii i-s la liceu”.

„Sunt mândră că fac parte din neamul lui, cum să nu fiu mândră. Io născută îs Coşbuc şi îmi pare rău că nu mi l-am ţinut (numele-n.r), dar atunci, în 55, după război ştiţi cum o fost treburile. Io nu l-am apucat pe Coşbuc. Mama ne mai spunea ce îi zicea socră-sa care l-o apucat pe poetul aici, în căsi, când venea el. O fost mai mult plecat.

Când venea aici, venea clandestin. O zis că venea şi stătea câte două-tri zîle, câte o săptămână, le mai povestea, dar clandestin o vinit el. Mi-o zis mama că o vinit cu paşaportul şi o stat în căsile astea şi o plătit la tăt satul joc, muzică şi de băut, la tăt satul, în grădină, de bucurie”, a spus ea.

De la George Coşbuc, strănepoţii lui au moştenit „grădinile”. „Şi aici unde-i şcoala e de-a coşbucenilor, tăte căsile (de la drum, din preajma Casei memoriale -n.r.) tăte-s de-a coşbucenilor, de la părinţii mei rămase, cred că partea poetului.

Ei (familia Coşbuc-n.r.) o fost mai mulţi fraţi. O fost Raveca, căsătorită în Telciu după preot, o fost Angelina în Feldru după preot, o fost Saveta în Salva, tot după preot, şi una în Mititei…. Şi asta-i ce ne-o rămas nouă de la poet”, a spus tanti Maria, pierzând undeva în negură numărul şi numele rudelor sale dinspre tată.



Despre George Coşbuc

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud; d. 9 mai 1918, București) a fost un poet, critic literar, ocazional și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.

George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu.

Copilăria și-a petrecut-o la Hordou. Şi-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud.

În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine.

A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. (…)

La 9 mai 1918, poetul George Coșbuc moare la București. Nicolae Iorga, cel care afirmase mai demult că „poezia lui Coșbuc este de o virtuozitate extraordinară”, publică un necrolog pe care-l încheie cu următoarele cuvinte:

„Cel ce a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanții din 77, moare fără a fi văzut cu ochii sub steag pe aceia care au onorat din nou sfântul drapel al țării. Să lăsăm ca asupra frunții lui palide, acum liniștite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut.”

În ziarul Lumina, din București, Liviu Rebreanu publică, la 14 mai 1918, articolul George Coșbuc, afirmând printre altele:

„Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici în țară dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii …

A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene. Și a biruit împotriva tuturor celor scufundați în inimații și neputințe. A adus lumină, sănătate, voioșie. Scrisul lui Coșbuc trăiește și va trăi cât va trăi neamul românesc.”

preluare: timponline.ro


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Începe Dezastrul Valului Doi de COVID. 27 octombrie 2020: Franța 523 morți, UK 367 morți, Rusia 320 de morți, Spania 267 morți, Italia 221 morți, Cehia 152 morți, Polonia 132 morți, Ucraina 126 morți, Romania 104 morți, TOȚI într-o SINGURĂ ZI

Un parteneriat al Mercedes va ajuta fanii să vadă cursele de Formula E ca un pilot

Incendiile de vegetație din sudul Californiei au scăpat de sub control

Rezumate Champions League. Bayern și Liverpool s-au impus, în timp ce Real a făcut egal

#alegeriSUA Trump promite ''cel mai bun plan de relansare'' posibil ... după alegeri

Harta restricțiilor: Cinci județe și Municipiul București au depășit rata de infectare de trei la mie

DISTRUGEREA SATULUI ROMÂNESC ȘI A MORALEI TRADIȚIONALE UNUL DIN PLANURILE PRINCIPALE AL REȚELEI PROGRESISTE. Norme morale tradiționale din lumea satului. "Când bătrânii treceau pe drum, femeile se ridicau în semn de respect"

O caricatura cu Recep Tayyip Erdogan, pe prima pagină din Charlie Hebdo

#alegeriSUA Prima întâlnire de campanie, solo, pentru Melania Trump

Dana Gârbovan: Independența justiției este un drept al cetățenilor

Financial Times: Drumul spre victorie al lui Donald Trump trece prin Pennsylvania

Dana Gârbovan spune că influența serviciilor secrete este o problemă spinoasă

Protestatarii din Roma, dispersați cu ajutorul tunurilor de apă

Medicul Adrian Marinescu recomandă introducerea testării în școli și instituții

HOROSCOP 28 octombrie. Venus intră în Balanță, Mercur retrogradează în Balanță. Vezi ce înseamnă asta pentru tine

Fotbal: Bayern Munchen, victorie la limită la Moscova, 2-1 cu Lokomotiv, în Liga Campionilor

Libia: Consiliul de Securiate al ONU a aprobat acordul de încetare a focului

Medic la Spitalul Militar București, depre "dotările" spitalelor și "priceperea" guvernanților și a medicilor din România: "La Terapie Intensivă intră mai mulți pacienți decât ies". "Aproximativ, Unul din Doi...MOARE"

Fotbal: Josep Maria Bartomeu a demisionat din funcția de președinte al clubului FC Barcelona

RUȘINE: Neobolșevicii de la Bruxelles care nu au trimis nici măcar o mască, vin cu nerușinare din nou să-și făurească "Internaționala" Coronavirus: Președintele Consiliului European, Bilderbergul Charles Michel, vrea 'o Uniune a testelor și vaccinurilor'

Premierul Poloniei apără hotărârea privind interzicerea avortul și condamnă protestele. Liderul partidului conservator păzit de forțe de ordine în Parlament

Patriarhul României dă de pământ cu gașca ateilor neomarxiști Werner și Orban și cu toată rețeaua lor progresisto-globalistă care a interzis pelerinajele religioase: "Fraților, Dumnezeu nu se lasă batjocorit"

Roxana Nemeş, protagonista unui film XXX: "Eu sunt acolo. Toată lumea face asta"

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Cu salariul pe un an, Neymar ar putea să îi cumpere cei mai valoriși 10 fotbaliști români

Marius Tucă Show. Invitat Ioan Aurel Pop, miercuri, 28 octombrie, de la ora 19.00, la Aleph News

Erdogan va apărea pe prima pagină a următorului număr al revistei satirice Charlie Hebdo

VIDEO Orban: România e cea mai bine pregătită țară europeană de pe lista statelor în curs de aderare la OECD

VIDEO Coronavirus/ Orban: La ora actuală, nu intenționăm să luăm alte măsuri restrictive; aplicăm legislația

Franța cere UE să adopte măsuri împotriva Turciei la viitorul summit al Consiliului European

Răspunsul lui Orban, întrebat dacă se vor introduce noi măsuri restrictive, în condițiile creșterii cazurilor de Covid-19

Bartomeu și-a dat demisia din funcția de președinte al FC Barcelona

Trump susține că violența din regiunea Nagorno-Karabah este ''dezamăgitoare''

Iașul va avea o harta a culturii urbane. Artistul Harcea Pacea, supranumit Bansky de Romania, iți spune ce vei putea vedea

Adrian Marinescu: Istoria ne-a arătat că nu o sa reușim să ajungem la imunizarea colectivă fără vaccin

Dansatorii s-au întors pe ringul de dans după pandemie

Cum va câștiga Donald Trump un nou mandat?

SOROS ÎL SUSȚINE CU ZECI DE MILIOANE DE DOLARI PE BIDEN CA SĂ AJUNGĂ PREEDINTELE SUA: Ziarul Britanic London Daily : "Miliardarul George Soros a dat peste 50 milioane de dolari pentru a-i ajuta pe Biden și alți democrați să câștige alegerile din SUA"

NASA: Apă pe Lună. Aproximativ 0.35 l de apă la fiecare 1 metru cub. Cam de 100 de ori mai puțină apă decât în Sahara. Oamenii de știință nu înțeleg cum de apa persistă fără atmosferă. "Ceva o generează și ceva o ține acolo"

ŞOC. Deea, tânăra care a făcut sex în direct la TV, acuzată că şi-a omorât tatăl

Roxana Nemeş, protagonista unui sex tape: "Eu sunt acolo"

Cântărețul spaniol Pablo Alboran va concerta, pe 27 mai, la București

Oana Marica prinsă în braţele amantului VIDEO

Monstrul liniștit și introvertit al Căii Lactee nu se învârte prea repede în jurul axei sale

Așa, DA: China testează milioane de oameni în Xinjiang după ce a găsit un singur caz asimptomatic de Covid-19. Așa, NU: România cuplului de cinici Orban-Werner nu testează Nimic și a ajuns la peste 100 de morți pe zi.

Cifrele coronavirusului în Spania pe 26 octombrie 2020. Alți 279 de morți de vineri până luni.

MASONERIE. Conform casetelor lui Robert Turcescu - Niels Schnecker - Este Mason Gradul 33 - Mare Comandor pentru Republica Moldova. Soția lui Niels Schnecker, Iulia Scnecker este consilier economic al Ambasadei României din Spania

Energia eoliană asigură 37% din producția de energie a României, miercuri după-amiază

"RĂZBOIUL" SÂNILOR! Roxana Răducu, fata cu CEL MAI MARE BUST, la cea mai sexy petrecere | FOTO

Ziarul american Washington Free Bacon ne spune că GEORGE SOROS a băgat 70 de milioane de dolari în Campania lui Joe Biden și a Democraților din 2020 și nu 52 de milioane de dolari cât spune ziarul britanic London Daily

Chiar așa? Soției unui cunoscut artist I-A IEȘIT PĂSĂRICA! Mai clar de atât nu se putea vedea!

Natalia Mateuţ, mai SEXY ca niciodată FOTO

ASIA EXPRESS, imagini pentru adulţi: Vârciu a dezbrăcat-o pe Daniela Crudu. LIVE VIDEO A1

Serghei Lavrov a intrat în autoizolare, după contacte cu o persoană care are coronavirus/ Rusia este pe locul 4 în lume la îmbolnăviri

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

O cunoscută ACTRIŢĂ PORNO, dată la toată echipa de un baschetbalist NBA. Cum a reacţionat vedeta FOTO XXX

CHEFI LA CUŢITE. A pozat GOALĂ, iar acum a ajuns la cratiţă. Ea este cea mai sexy concurentă FOTO

Sorin de la INSULA IUBIRII, vedetă pe site-urile XXX. Câţi bani face din VIDEOCHAT

Boris Johnson, fostul Ministru de Externe Britanic se revoltă împotriva progresiștilor globaliști care conduc UE-ul și care vor să întoarcă BREXIT-ul. Brexit, un nou referendum? Johnson: „Trebuie să-i trimitem la plimbare pe nenorociții ăștia”

Sibiu: O mașină a derapat și a intrat într-un autocar cu pasageri pe DN7, la ieșirea din Tălmaciu


Pag.1 Pag.2 Pag.3

Nr. de articole la aceasta sectiune: 136, afisate in 3 pagini.



ieri 06:53 CITATUL ZILEI