Retorica Rusiei privind nucleara îşi pierde din credibilitate. NATO este mai puţin îngrijorată de ameninţările nucleare ale Moscovei

Săptămâna trecută, Vladimir Putin a avertizat ţările NATO să nu permită Ucrainei să folosească muniţii occidentale pentru a lovi Rusia.

Liderul rus a avertizat asupra unor „consecinţe grave” şi a spus că aliaţii Ucrainei ar trebui să fie conştienţi de „teritoriul mic” şi de „populaţia densă” a multor ţări europene.

Cu toate acestea, avertizările Rusiei privind pericolul nuclear nu mai au aceeaşi intensitate pentru Occident.

Încă de la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, Moscova a avertizat de mai multe ori asupra pericolului nuclear dacă situaţia de pe front se înrăutăţeşte, iar Occidentul devine din ce în ce mai mult parte din conflict. Cu toate acestea, sprijinul oferit de aliaţii Kievului este mai mare ca niciodată, iar ameninţările Rusiei şi-au pierdut din credibilitate pentru Occident.

În cazul în care acest lucru era prea vag, Dmitri Medvedev a continuat cu o ameninţare mai sângeroasă. Fostul preşedinte al Rusiei a citat cuvintele lui Putin şi a adăugat: „Utilizarea armelor nucleare tactice poate fi, de asemenea, greşit calculată. Aceasta ar fi o greşeală fatală”, notează Financial Times.

Moscova a întreprins recent şi acţiuni pentru a-şi sublinia ameninţările, fiind organizate exerciţii nucleare în apropierea graniţei cu Ucraina. Totuşi, aceste mişcări nu au descurajat ţările NATO, Jens Stoltenberg afirmând inclusiv faptul că ,,autoapărarea nu înseamnă escaladare” în cadrul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În acest sens, SUA a permis Kievului să utilizeze arme americane în conflict, însă limitat, pentru a se apăra în atacurile lansate la graniţă.

Această ultimă mişcare a naţiunilor NATO reflectă un amestec de încredere şi nervozitate. În partea pozitivă, SUA şi aliaţii săi europeni sunt acum mai puţin îngrijoraţi de ameninţarea că Rusia va trece la arme nucleare decât erau în urmă cu 18 luni, potrivit Financial Times.

În ceea ce priveşte partea negativă, aceştia sunt, de asemenea, din ce în ce mai neliniştiţi de situaţia de pe câmpul de luptă. Noua disponibilitate de a permite Ucrainei să riposteze la poziţiile de artilerie inamice şi la bazele de rachete - chiar dacă acestea se află chiar în interiorul Rusiei - reflectă o preocupare că Ucraina pierde treptat războiul. Ca urmare, susţinătorii occidentali ai Kievului se simt obligaţi să tolereze un nivel mai mare de risc pentru a menţine Ucraina în luptă.

Furnizarea fiecărei noi capacităţi semnificative Kievului - rachete cu rază lungă de acţiune, tancuri, avioane de luptă - a fost însoţită de dezbateri prelungite, uneori agonizante, în Occident şi de ameninţări nucleare din partea Rusiei. Cu fiecare prag trecut de Alianţă, Kremlinul nu a reuşit să îşi pună în practică ameninţările nucleare.

În prezent, SUA au impus restricţii semnificative cu privire la măsura în care Ucraina poate riposta împotriva forţelor ruseşti cu arme furnizate de SUA, însă doar pentru apărare şi doar la graniţă.

De cele mai multe ori, retorica Moscovei privind armele nucleare a fost intensificată în momente critice pentru armata rusă. Cel mai aproape de o criză nucleară reală din cauza Ucrainei a fost, până acum, în octombrie 2022 - când Rusia a suferit o serie de eşecuri catastrofale în război, inclusiv pierderea oraşului Herson.

În luna martie, Vladimir Putin afirma că Rusia este pregătită din punct de vedere tehnic pentru un război nuclear dacă ţara se află în pericol. Ultimele ameninţări nucleare ale lui Vladimir Putin au avut loc pe 9 mai, odată cu învestirea sa într-un nou mandat de preşedinte. La acel moment, Putin afirma că forţele nucleare strategice ale Rusiei sunt întotdeauna pregătite. Până în prezent, forţele ruseşti au organizat doar exerciţii nucleare în acest sens, la ordinul lui Putin, ca răspuns la afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind varianta de a trimite trupe terestre în Ucraina.

(Fluierul)