Centru cultural la Ateneul Român şi o nouă identitate de brand pentru Filarmonica 'George Enescu', între pilonii-cheie pentru transformarea celor două instituţi

Proiectul, prezentat joi, va fi construit treptat, pe patru piloni cheie:

Creşterea performanţei artistice a Filarmonicii George Enescu, astfel încât să ofere spectatorilor săi experienţa unei stagiuni de valoare internaţională tot timpul anului şi să devină recunoscută în străinătate pentru calitatea artiştilor şi a sunetului său.

Transformarea Ateneului Român într-un centru cultural viu, prin modernizarea infrastructurii tehnice, care să asigure o experienţă muzicală de calitate, la nivelul standardelor secolului XXI, şi diversificarea activităţilor culturale pe care le oferă (ex. amenajarea şi deschiderea unui muzeu; organizarea de expoziţii şi dezbateri, care să pună publicul românesc în legătură cu teme şi idei relevante social şi cultural, precum şi cu personalităţi recunoscute la nivel internaţional).

Consolidarea componentei educaţionale şi a comunităţii din jurul celor două instituţii - incluzând aici şi atragerea unui public tânăr şi nou către muzică, arte, cultură şi valori universale - pentru a cultiva în societate o identitate şi o reprezentare de sine a românilor ca cetăţeni ai lumii, definiţi prin valorile fundamentale ale umanităţii.

Construirea unei noi identităţi de brand pentru Filarmonică şi pentru Ateneu, susţinute de o strategie de comunicare care să repoziţioneze cele două instituţii, atât în România, cât şi la nivel internaţional. Filarmonica trece etapizat la o nouă identitate vizuală, din luna mai 2024.

„Filarmonica George Enescu are potenţialul să joace în liga mare a muzicii clasice internaţionale. Lucrăm să atragem cei mai buni artişti români, să ne deschidem tot mai mult către artişti străini, să ne rafinăm şi personalizăm sunetul până ajungem la puritatea caldă a ambrei şi să fim recunoscuţi pentru el. Procesul de îmbunătăţire a performanţei artistice şi a calităţii stagiunii a început deja. Am atras în orchestră artişti tineri, recunoscuţi la nivel internaţional. Stagiunea noastră s-a îmbunătăţit semnificativ din 2023, prin aducerea la Bucureşti a unor nume recunoscute pe plan internaţional. Am creat programe noi, precum programul educaţional „Muzica pe înţelesul tuturor”, programul de promovare a tinerilor compozitori şi a compozitoarelor din România. Vom continua în aceste direcţii, cu şi mai multă energie. Stagiunea 2024-2025 va fi cea mai atractivă şi strălucitoare din ultimele decenii, date fiind capetele de afiş internaţionale, ce vor interpreta împreună cu Filarmonica George Enescu pe scena Ateneului, precum dirijorul Vasily Petrenko, violoniştii Renaud Capuçon, Vadim Repin şi Daniel Hope, basul de operă Roberto Scandiuzzi. Însă dezvoltarea Filarmonicii şi a Ateneului vor fi posibile numai dacă şi comunitatea vine alături de noi şi ne sprijină pe termen lung, la fel cum comunitatea a fost cea care, în secolul XIX, a făcut posibilă atât înfiinţarea Filarmonicii, cât şi construcţia Ateneului”, a declarat Marin Cazacu, directorul general al Filarmonicii George Enescu.

Programul complet al stagiunii 2024-2025 va fi dat publicităţii în luna august 2024, odată cu punerea în vânzare a abonamentelor. Câţiva dintre cei mai apreciaţi muzicieni francezi vor fi printre invitaţii FGE: legendarul dirijor Charles Dutoit, a cărui carieră de peste 50 de ani l-a purtat pe toate marile scene ale lumii, popularul violonist Renaud Capuçon, ca solist şi dirijor, precum şi dirijorul Yan Pascal Tortelier, care va susţine o partitură romantică grandioasă - Recviem de Giuseppe Verdi, cu unul dintre cei mai apreciaţi başi de operă din lume, Roberto Scandiuzzi, în distribuţie. Britanicul Daniel Hope şi rusul Vadim Repin completează lista violoniştilor iluştri care vor apărea pentru prima dată în stagiunea FGE, cu mai puţin cunoscutul la noi Concert de Benjamin Britten, respectiv cu o pagină clasică din repertoriul secolului XX - Concertul nr. 1 de Dmitri Şostakovici.

Câteva din lucrările muzicale prezentate în sezonul următor vor fi adevărate evenimente: operele în concert Ora Spaniolă de Maurice Ravel (dirijată de Maxim Pascal) şi Elektra de Richard Strauss (în premieră la Ateneu), sub bagheta lui Christian Badea, monumentala Simfonie nr. 2 de Gustav Mahler cu Vasily Petrenko (directorul muzical al Filarmonicii Regale din Londra), Simfonia nr. 3, "Kaddish" de Leonard Bernstein (la pupitru, Alexandre Bloch, directorul muzical al Orchestrei Naţionale din Lille) dar şi Matthaeus-Passion de Johann Sebastian Bach, considerat drept cel mai impresionant oratoriu compus vreodată, condus de Gabriel Bebeşelea.

Dintre marile nume atrase în stagiunea 2023-2024, se numără: dirijorii Leonard Slatkin (6 Premii Grammy), Laurence Foster, Justus Franz, Jean-Claude Casadesus, pe lângă un număr important de solişti străini.

Ateneul Român este şi el subiectul unui proiect de dezvoltare culturală de sine stătătoare, pentru o mai bună valorificare a resurselor pe care acest monument al patrimoniului construit le oferă societăţii, pe lângă faptul că este casa Filarmonicii George Enescu. În cadrul Ateneului urmează să fie amenajat un muzeu şi să fie organizate expoziţii. O serie de dotări şi elemente de infrastructură au nevoie să fie modernizate, cu respectarea statutului de clădire de patrimoniu, precum instalaţia de lumini şi de sunet, instalarea unui sistem de transmisii video, modernizarea aerisirii, etc. Obiectivul este ca Ateneul să ofere o experienţă culturală diversă şi de calitate, la standarde internaţionale, atât pentru publicul din România, cât şi pentru turiştii străini dornici de turism cultural şi pentru artişti.

Primii paşi au fost făcuţi cu resursele pe care le are Filarmonica de la bugetul public, precum şi cu sprijinul unor primi sponsori care s-au alăturat iniţiativei din faza de idee, însă este nevoie de o implicare sporită a mediului de afaceri, în cadrul unei comunităţi de prieteni ai Ateneului şi Filarmonicii George Enescu, pentru ca acest proces de transformare să se facă rapid şi cuprinzător.

Ateneul a primit în luna aprilie titlul de Marcă a Patrimoniului European, decernat de Comisia Europeană, în urma unei competiţii de proiecte. Este o recunoaştere a valorii europene pe care o are Ateneul şi de contribuţie la identitatea europeană. Doar o singură altă clădire din România mai are acest titlu – Comisia Europeană a Dunării de la Sulina – şi doar 67 situri din UE.

Ateneul Român fost construit în perioada de consolidare a statului modern, la iniţiativa Societăţii Ateneul Român, entitate ştiinţifică, literară şi artistică, condusă de naturalistul Constantin Esarcu, din care făceau parte numeroşi oameni de ştiinţă şi de cultură (printre care Alexandru Odobescu, V. A. Urechia şi Nicolae Kretzulescu). Misiunea sa a fost „propagarea în popor a instrucţiunii şi educaţiei” prin conferinţe şi cursuri publice, publicaţii, expoziţii şi alte manifestări culturale.

Clădirea a fost ridicată în două etape, între anii 1886 şi 1897, după planurile francezului Albert Galeron, recomandat de Charles Garnier, arhitectul Operei din Paris, iar finalizarea lucrărilor a fost posibilă cu contribuţia financiară a unor donatori generoşi şi a întregii comunităţi, prin celebra campanie “Daţi un leu pentru Ateneu”.

Ateneul a devenit, din 1889 când a fost terminată sala de concerte, sediul Orchestrei simfonice profesioniste bucureştene, înfiinţată din 1868 sub titulatura Societatea Filarmonică Română. Începând cu anul 1907, nume importante ale muzicii clasice din întreaga lume au evoluat ca dirijori sau solişti pe scena Ateneului, între care Pietro Mascagni, George Enescu, Richard Strauss, Maurice Ravel, Igor Stravinsky, Bela Batok, Herbert von Karajan, sau Carl Böhm. Splendida sală găzduieşte în prezent Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu, cel mai important eveniment cultural internaţional organizat de România.

„Filarmonica George Enescu şi Ateneul Român sunt parte din istoria noastră modernă şi contemporană. Au trecut prin aceleaşi provocări ca şi societatea noastră şi au aceeaşi nevoie ca România să se reinventeze pentru fi relevante în secolul XXI. Este ceea ce am început să facem prin proiectul de transformare strategică la care lucrăm şi la care invităm comunitatea să ne fie alături. În final, istoria pe care o vrem, o facem împreună, prin implicare. Filarmonica George Enescu dă viaţă muzicii de valoare universală, printr-o interpretare care uneşte artiştii şi spectatorii în trăirea unei stări de graţie, pentru că are muzicieni cu vocaţie şi cele mai bune ansambluri din România. Ateneul Român este o clădire simbolică, ce poate prinde viaţă prin investiţii şi diversificarea evenimentelor de calitate, astfel încât să devină o adevărată inimă culturală a Bucureştiului, care conectează România la muzica, ideile, artiştii şi valorile universale”, a declarat Oana Marinescu, consultant comunicare strategică şi Managing Director al OMA Vision, echipa care asigură concepţia strategică şi implementarea proiectului de transformare.

„Ne-a plăcut proiectul de transformare strategică a Filarmonicii George Enescu şi a Ateneului încă din faza de idee, pentru că este curajos, valorifică foarte bine resursele celor două instituţii, are viziune şi, mai ales, aduce o contribuţie semnificativă societăţii. L-am văzut ca pe o formă de antreprenoriat cu viziune la nivelul instituţiilor publice, prin care acestea vor să realizeze o colaborare între stat şi mediul privat, pentru proiecte de interes comun. Suntem o bancă, sprijinim antreprenorii şi ne plac proiectele curajoase şi fundamentate. De asemenea, suntem conştienţi şi atenţi la responsabilitatea noastră faţă de comunitate. Credem că această iniţiativă va aduce o contribuţie esenţială în comunitate”, a afirmat Virginia Oţel, Communication Leader, Garanti BBVA, unul dintre sponsorii principali ai Filarmonicii şi ai proiectului de transformare.

„Investiţiile în cultură sunt critice pentru evoluţia sustenabilă a societăţii, pentru conservarea şi promovarea valorilor autentice, dezvoltare intelectuală, dialog constructiv între generaţii şi instituţii. Parteneriatul cu Filarmonica George Enescu este modul prin care noi, Rompetrol, continuăm să contribuim la viaţa culturală a comunităţii, şi să aducem muzica clasică mai aproape de oameni, cu toată frumuseţea, diversitatea şi puterea ei creativă”, a declarat Costinela Drăgan, director sustenabilitate & CSR, Rompetrol, unul dintre sponsorii principali ai proiectului de transformare.

„Fondarea, creşterea şi continuitatea acestor două instituţii reprezintă cultural şi revoluţia (mai mulţi fondatori derivă din paşoptişti), şi independenţa, şi unirea. Din 1886-1889, clădirea Ateneului – conceput ca templu laic modern – este localizarea modernităţii europene în ţara noastră. Valorile cardinale ale acestor două instituţii şi ale acestei culturi sunt ale oricărei culturi europene: iniţiativa transversală de societate; solidaritatea ca preţuire a libertăţii, entuziasmul, modernitatea. Istoria pe care o vrem, o facem împreună. Muzica pe care o vrem, o facem împreună. Cultura pe care o vrem o facem împreună. Nimic prometeic, dar totodată nimic fatalist: dacă vrem cu adevărat să construim, atunci construim. Ca în toate instituţiilor moderne, fondatorii ies din arhaic: meşterul Manole se multiplică, împânzeşte societatea şi supravieţuieşte. Modernitate: nu mai trebuie o altă mânăstire şi nici un alt sacrificiu: Ateneul e la locul lui de atunci încoace şi îşi conservă venerabila sa funcţie”, a argumentat istoricul Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor.

(Fluierul)