La aproape orice scrutin de vot din România au fost acuzații de fraudă electorală, însă acum se dau cărțile pe față. Fost greu al PSD, Miron Mitrea, acum aflat în închisoare, explică cum se fraudează cu adevărat alegerile în România.

”Am să spun un lucru pe care îl știu toți cei care s-au ocupat de alegeri. Dacă se produce o fraudă serioasă într-o secție de vot, nu este votul multiplu. Este momentul când, la numărătoarea voturilor, voturile partidului sau ale candidatului care nu are reprezentant prezent în acea secție se redistribuie între partidele cu reprezentanți. Și se întâmplă mult mai des decât ați crede. Și la toate partidele. În momentul în care apar voturi fără “stăpân”, rar, reprezentanții prezenți le lasă în dreptul celui votat.”, scrie Miron Mitrea, în a treia carte de amintiri și analize politice din Pușcăria Poarta Albă.

Miron Mitrea a explicat și cum a reușit Victor Ponta să piardă alegerile în fața lui Klaus Iohannis, deși era favorit clar.

“Eram conştient de şansa a doua a lui Victor Ponta, imediat ce a fost clar că Iohannis îi va fi contracandidat. Cred că ştia şi el. Când m-a întrebat ce cred, i-am spus elegant că are şansa lui să câştige. În PSD, doar un politician ne-a dovedit că a înţeles pericolul Iohannis. Mihai Sturzu, într-o şedinţă a grupului parlamentar, a afirmat că a constatat mergând prin ţară, că pe Iohannis nu îl urăşte nimeni. Observase că nici nu sunt mulţi care îl iubesc, dar îl suprinsese lipsa de sentimente negative la adresa lui Iohannis. I-am spus că ăsta e motivul inteligent pentru care fusese selectat Iohannis”, mai spune Mitrea.

În cartea "Campanii electorale 1996-2014", scrisă după gratii, fostul lider PSD Miron Mitrea dezvăluie metodele folosite de partide pentru fraudarea alegerilor. Fostul secretar general al PSD explică cum funcționa un sistem de fraudare des folosit în alegerile trecute denumit "suveică".

Suveica cu buletinul de Vot

Metoda cea mai întâlnită fiind aceea că una sau două persoane, inițiatorii "suveicii", strâng un număr de cetățeni cu drept de vot dornici să își vândă votul. Se deplasează în apropierea unei secții de vot și inițiază "suveica".

Unul dintre inițiatori intră să voteze, votează, dar nu introduce votul în urnă și părăsește secția de vot cu buletinul ascuns la el. Îi dă apoi buletinul votat unuia dintre membrii plătiți ai "suveicii", care intră, votează și introduce în urnă buletinul votat de cel dinaintea lui, aducând buletinul de vot votat de el, la inițiatorul suveicii.

Aceștia verifică dacă votul este conform instrucțiunilor lor, fac un mic semn care să nu anuleze buletinul de vot și îl dau altui memebru plătit al "suveicii".

Fac micul semn pe buletinul de vot adus din secția de vot, pentru a se asigura că buletinul verificat a ajuns în urnă.

Astfel fiecare membru al "suveicii" aduce un buletin de vot votat, fără semnul de control și pleacă la vot cu unul cu semn. La final, ultimul inițiator al "suveicii", om de încredere desigur, intră, votează și introduce în urnă două buletine de vot", scrie Miron Mitrea în cartea sa "Campanii electorale 1996-2014".

Fostul lider PSD dezvăluie și profilul celor care îndeplineau rolul de suveică. "În 2000 mai ales, am descoperit și "spart" un număr important de "suveici". Trebuie spus că acest tip de "suveică" este destul de ușor de depistat, dacă cineva stă 30-40 de minute lângă o secție de vot și urmărește fluxul de persoane.

Sigur, membrii plătiți ai "suveicilor" sunt, în general, ușor de remarcat. De multe ori sunt mai tuciurii și în general nu sunt îmbrăcați prea elegant. Și nici prea disciplinați nu sunt, astfel că în punctele în care stau adunați e agitație și pot fi depistați", mai spune fostul secretar general al PSD.

Suveica cu buletinul de identitate

Mitrea mai spune că o altă metodă folosită pentru fraudarea alegerilor era "suveica cu buletinul". "Alt tip de "suveică" ne-a dat dureri de cap mai mari. Și anume "suveica" cu buletinul. Dacă despre vot, egal cu al ștampilelor "votat", aflate la votanți, în fiecare moment.

În momentele în care membrii "suveicii" nu erau în sala de vot, reprezentantul partidului ascundea buletinul sub liste. Reprezentantul în secția de vot care participa la "suveica cu buletinul", contabiliza voturile suveicii și spre sfârșitul zilei de vot, semna în dreptul unor persone care nu veniseră la vot.

Trebuia să semneze de un număr de ori egal cu al membrilor suveicii. Sigur că președintele secției de vot făcea verificări la reprezentanții partidelor să vadă cum merge votul. Dar, era era aproape imposibil să descopere frauda", mai precizează Mitrea.

Fostul lider al PSD mai spune că nu era încrezător în eficiența celui de-al doilea tip de suveică, de aceea a testat-o. "Ne-am instruit reprezentanții în secțiile de vot să fie foarte atenți la modul în care decurge votul și am reușit de-a lungul timpului să destrămăm destule "suveici" de acest gen.

Un anume partid politic era mare specialist în "suveică". Nu am să spun care, pentru că scopul acestei cărți nu este acela de a intra în polemici pe aceste teme. Desigur, dacă procuratura și poliția ar fi fost atunci la fel de active ca astăzi, privind fraudarea alegerilor, mulți ar fi avut probleme.

Dacă în ceea ce privește "suveica" clasică am fost convins de existența și eficiența ei, cealaltă metodă nu îmi părea ușor de folosit. La alegerile parlamentare din 1996, spre seară, am cerut unor colegi care erau convinși că în București, cel puțin, această metodă era folosită, să facă o încercare la o secție de vot. Și, stupoare, au reușit să voteze, fără probleme, într-un sfert de oră de 11 ori.

Ilegal, desigur.

După aceea, am fost mult mai atent la metoda de furat voturi cu buletinul" a mai spus Mitrea.

Impartirea voturilor partidelor care nu aveau reprezentanti la sectia de vot

O alta metode descrisa de Mitrea, este faptul ca la inchiderea urnelor in timp ce se numarau voturilor, reprezentantii partidelor prezente, anulau prin o a doua stampilare, buletinele de vot in care fusesera votate partidele care nu aveau reprezentanti in sectia de votare. Apoi adaugau in urna, noi buletine de vot de data asta stampilate pentru propriile partide, dupa care semnau in plus pe tabelele de vot un numar de votanti egal cu cel al buletinelor adaugate, votanti alesi dintre cei care nu fusesera la vot.

Aceasta actiune se face si se facea dupa inchiderea urnelor in timpul numararii voturilor

(Fluierul)