Zelenski a semnat controversata lege privind mobilizarea: urmează noi recrutări în forță în Ucraiana

Potrivit acestora, pe 16 aprilie, legea a fost trimisă șefului statului și retrimisă cu semnătura acestuia. Acesta va intra în vigoare peste o lună. Rada Supremă a adoptat legea privind mobilizarea pe 11 aprilie. Deputații au susținut amendamentul de excludere din proiectul de lege a normei privind demobilizarea personalului militar după 36 de luni de serviciu.

Textul, care înăspreşte sancţiunile pentru cei care se sustrag de la mobilizarea militară, a provocat un scandal ca urmare a eliminării în ultimul moment a unei clauze ce prevedea demobilizarea soldaţilor care au servit 36 de luni, o lovitură dură pentru militarii care luptă pe front de peste doi ani.

Autorităţile ucrainene au dat asigurări că problema demobilizării va fi reglementată de o lege separată, însă deocamdată nu a fost fixată o dată nici pentru pregătirea, nici pentru adoptarea sa.

Potrivit documentului, o amânare de la mobilizare pe timpul legii marțiale poate fi acordată mai multor 25 de categorii de persoane, inclusiv persoanelor cu dizabilități care sunt temporar inapte pentru serviciul militar din motive de sănătate pentru o perioadă de 6-12 luni; cei care au trei sau mai mulți copii în întreținere sub vârsta de 18 ani, cu excepția celor care au restanțe la plata pensiei alimentare; cei care au un copil (copii) sub vârsta de 18 ani, dacă celălalt părinte al unui astfel de copil (copii) este decedat, lipsit de drepturile părintești, lipsește, execută o pedeapsă, precum și atunci când persoana crește copilul independent printr-o hotărâre judecătorească.

Conform legii, amânările se acordă, de asemenea, șefilor ministerelor și adjuncților acestora, șefilor organelor de stat, organelor administrației de stat a căror jurisdicție se extinde pe întreg teritoriul Ucrainei; deputații Poporului din Ucraina; Judecători; Ombudsmanul; președintele și ceilalți membri ai Curții de Conturi; angajații organelor administrației militare ale Ministerului Apărării al Ucrainei, Forțelor Armate ale Ucrainei, Serviciului de Transport de Stat, Serviciului de Stat de Comunicații Speciale, Serviciului de Informații Externe, Gărzii Naționale, Serviciului Frontierei de Stat, Departamentului Securității Statului, Ministerului Afacerilor Interne, diplomați.

Documentul introduce pregătirea militară de bază și exclude serviciul militar, precum și face posibilă direcționarea voluntară a recrutării persoanelor responsabile pentru serviciul militar prin recrutare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara, în discursul său adresat naţiunii, că are informaţii de la serviciile sale de secrete potrivit cărora Rusia va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive pe front în următoarele săptămâni şi luni, relatează EFE, informează Agerpres.

"Este evident că nebunia Kremlinului este în continuare nemăsurată, iar ocupantul va încerca să-şi intensifice atacurile şi acţiunile ofensive", a declarat şeful statului ucrainean, citând informaţiile primite de şefii serviciilor sale militare şi de informaţii externe despre planurile Moscovei pentru această primăvară şi vară.

Zelenski a indicat că în următoarele săptămâni va organiza reuniuni cu partenerii Kievului pe tema livrărilor suplimentare de sisteme de apărare antiaeriană şi alte tipuri de armament necesar armatei din partea ţărilor care ajută Ucraina.

Rusia profită de superioritatea sa numerică în ceea ce priveşte trupele, cantitatea de muniţie şi sistemele de artilerie pentru a avansa în continuare pe frontul de est. Atât Volodimir Zelenski, cât şi comandantul şef al armatei, Oleksandr Sîrski, au recunoscut că situaţia s-a înrăutăţit pentru Ucraina în aceste teatre de operaţiuni în ultimele zile.

Aceste avertismente din partea Kievului intervin în contextul în care şeful Camerei Reprezentanţilor din SUA, republicanul Mike Johnson, a acceptat în cele din urmă luni, după o perioadă lungă de blocaj, votarea separată a pachetelor de ajutor militar propuse de Casa Albă pentru Ucraina şi Israel.

Acest pas al republicanilor ar putea duce la aprobarea unui pachet de ajutor crucial care va permite Ucrainei să continue să facă faţă războiului declanşat de Rusia.

În discursul său de luni seara, preşedintele ucrainean a subliniat din nou necesitatea ca aliaţii occidentali ai Ucrainei să o ajute să-şi protejeze teritoriul de atacurile ruseşti, aşa cum au făcut duminică dimineaţa în cazul Israelului.

Statul israelian a fost atacat de Iran cu peste 300 de rachete şi drone, aproape toate fiind interceptate de apărarea antiaeriană israeliană cu ajutorul armatelor, printre altele, ale SUA, Franţei şi Marii Britanii, care au doborât o parte dintre rachete de la bazele lor din apropierea Israelului.

Între timp, Rusia a continuat bombardamentele asupra regiunii Harkov (nord-est), unde două persoane au fost ucise luni în localitatea Lukianţî, ridicând bilanţul victimelor la cel puţin şase morţi în ultimele 24 de ore în Ucraina, potrivit dpa. O bomba teleghidată lansată de Rusia a căzut peste o şcoală din această localitate, unde alte patru persoane au fost rănite, a indicat şeful administraţiei regionale militare Oleh Sinehubov.

Mai la sud, unităţi ruseşti au bombardat oraşul Sloviansk (regiunea Doneţk), potrivit presei ucrainene. Două clădiri rezidenţiale cu mai multe etaje au fost grav avariate de impactul unei rachete Grom cu rază scurtă de acţiune. Nu se ştie deocamdată câte victime a provocat această lovitură.

În aceeaşi regiune Doneţk (est), cel puţin patru oameni - bărbaţi cu vârste cuprinse între 36 şi 38 de ani - au fost ucişi în oraşul Siversk în urma bombardamentelor ruseşti, a anunţat guvernatorul regional Vadim Filaşkin pe Telegram.

El a făcut apel la locuitorii rămaşi în Siversk să părăsească oraşul situat la numai 10 km vest de linia frontului. Siversk avea o populaţie de peste 10.000 de locuitori înainte de război.

Preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să revendice regiunile Lugansk, Doneţk (est), Zaporojie şi Herson (sud) pe care le-a anexat pe hârtie, dar care nu sunt ocupate în totalitate de Rusia.

Moscova controlează şi peninsula ucraineană Crimeea pe care a anexat-o prin încălcarea dreptului internaţional în 2014, aminteşte dpa.

(Fluierul)