Ștefan Nanu (Trezoreria Statului): Nu avem încă modalitatea de cumpărare online a titlurilor de stat; dezvoltăm o astfel de aplicaţie

"Sunt ţări care se adresează segmentului acesta de retail într-un mod agresiv, de exemplu Ungaria. Ungaria are o ţintă precisă: cât din economisirea populaţiei să se ducă în titlurile de stat. Noi am fost mai soft aici şi cred că e într-un fel mai bine aşa, dar e adevărat că e o zonă cu potenţial foarte mare din perspectiva noastră a distribuţiei titlurilor de stat, de exemplu, diaspora. Diaspora e foarte mare. Noi, în modul în care vindem acum titlurile de stat, nu creăm confort diasporei pentru a cumpăra titlurile, pentru că n-avem încă modalitatea de cumpărare online. Aici vrem să ne focusăm în perioada următoare şi avem un proiect pe care l-am început să dezvoltăm o astfel de aplicaţie. (...) Dacă te duci în Dubai şi vrei să cumperi de pe plajă, vei putea să cumperi de pe plajă titluri de stat sau dacă lucrezi în Italia, poţi să cumperi din Italia fără să mai vii în ţară", a subliniat Nanu, la evenimentul Profit.ro - "Investiţii vs Deficit: Provocări şi riscuri în economie sub impactul datoriei şi deficitelor publice în creştere", potrivit Agerpres.

Directorul general de la Trezorerie susţine că acest lucru se întâmplă deja în mai multe ţări, unde vânzarea titlurilor de stat retail înregistrează un boom.

"Nu numai la Ungaria mă refer, în agenţia din Irlanda e ceva similar, în Belgia e ceva similar. Plus că dacă ne uităm la indicatorii din piaţă, chiar şi din România, dacă ne uităm la lichiditatea din bănci, dacă ne uităm la indicatorul depozite raportat la credite, se vede clar că - şi mai ales în condiţiile în care sunt o grămadă de măsuri anti-cash, adică reducerea tranzacţiilor cash - asta înseamnă mai mulţi bani în sistemul bancar, înseamnă o introducere a unui lichidităţi suplimentare, care normal se va materializa şi într-o potenţială cerere pentru titluri de retail. Deci aici e un potenţial", a menţionat Nanu.

Şeful Trezoreriei Statului a amintit şi despre iniţiativele instituţiei referitoare la emiterea de obligaţiuni Samurai, care din punct de vedere al finanţării nu înseamnă prea mult în opinia sa, dar sunt importante pentru atragerea investitorilor.

"Pentru noi, emisiunea asta de obligaţiuni Samurai este "peanuts" (mărunţis n.r.), nu înseamnă nimic în finanţare, dar înseamnă enorm să atragi nişte investitori japonezi. 200 - 300 de milioane de euro nu înseamnă nimic, pe piaţa internă emitem într-o singură licitaţie mult mai mult. Deci, practic mergem în piaţa lor, emitem în piaţa lor, emitem în moneda lor, pentru a-i face confortabili, dar ceea ce vrem este să cumpere riscul de credit al României. Odată cumpărat riscul de credit al României te vor monitoriza şi ceea ce s-a întâmplat şi în alte ţări, de exemplu, în Polonia, după câteva obligaţiuni Samurai, investitorii japonezi au început să cumpere şi obligaţiunile în zloţi şi au devenit investitori loiali pieţei japoneze", a explicat el.

Potrivit sursei citate, investitorul japonez are şi un comportament diferit faţă de investitorul american, fiind mult mai conservator şi mult mai loial în investiţii. "Nu o să vândă la prima chestie care se întâmplă în piaţă. Deci, o strategie de diversificare pe tipuri de investitori cu comportament diferit în mod normal nu are cum să ducă la ceva rău.(...) De exemplu, la ultimele emisiuni a fost o altă categorie de investitori care nu cumpărau în România, aşa numiţi investitori oficiali, care înseamnă bănci centrale, fonduri suverane, cumpără acum în România în sume mari, lucru care nu se întâmpla acum 5 ani sau 10 ani în niciun caz", a concluzionat şeful Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu.

(Fluierul)