Un 'Yellowstone european' - Un grup de filantropi cumpără mari suprafețe de teren în România pentru a crea un uriaș parc natural

"Trebuie să fie un proiect de conservare ambițios", a pus Hansjörg Wyss, unul dintre cei mai importanți filantropi de mediu din lume, lui Christoph și Barbara Promberger, promotorii Fundației Conservation Carpathia, ca o condiție pentru a finanța achiziționarea de terenuri în România, o țară care deține astăzi 65% din pădurile virgine ale Europei. Scopul este de a crea "Yellowstone-ul european", așa cum l-a numit cel mai mare donator al acestei inițiative - făcând aluzie la cel mai vechi și mai faimos parc din Statele Unite - după ce a contemplat din elicopter întinderea uriașă a Munților Făgăraș, situată la extremitatea sudică a Carpaților. Până în prezent, au cumpărat deja 27.027 de hectare în acest loc încă sălbatic, dar obiectivul este de a crea un spațiu protejat gigantic de 200.000 de hectare, cât parcurile naționale Sierra Nevada, Picos de Europa și Doñana la un loc (cele mai mari trei rezervații din Spania), notează publicația spaniolă El Pais.

În această zonă a Transilvaniei se află unul dintre cele mai importante ecosisteme sălbatice din Europa. De la lupi și urși bruni - dintre aceștia din urmă există peste 5.000 în țară - până la lincși și castori se plimbă liber pe versanții împăduriți ai munților Făgăraș, cei mai înalți din Carpații Meridionali. Iar în urmă cu câțiva ani, 80 de bizoni au fost reintroduși, la două secole de la dispariția lor pe aceste teritorii, grație unui program al Fundației Conservation Carpathia. Totul a început atunci când cuplul Promberger a observat, la mijlocul anilor 2000, tăierile ilegale sângeroase de arbori care încă aveau loc în pădurile din România, stimulate de restituirea pădurilor către foștii proprietari de dinainte de perioada comunistă. O defrișare ilicită care a copleșit chiar și parcurile protejate de stat, cum ar fi Piatra Craiului, unul dintre cele mai populare pentru imensa sa varietate de floră și faună.

"Doar dacă cineva cumpără aceste păduri și sunt puse în mâini private vom putea să le salvăm, cel puțin până când statul își va da seama de importanța conservării lor", a glumit directorul unui parc național", spune Barbara Promberger. În acel moment, biologul austriac și soțul ei, Cristoph, un silvicultor german, au lansat o căutare de filantropi și conservaționiști pentru a strânge fonduri pentru a cumpăra suprafețe mari de pădure pentru a opri defrișările și, în același timp, pentru a promova ecoturismul în sprijinul comunităților locale. "Acest parc național trebuie să servească la protejarea naturii, dar și la dezvoltarea economică a zonelor implicate", spune Barbara, care locuiește de 30 de ani într-un sat mic din provincia Brașov. Ca model de conservare, s-au inspirat din proiectul Tompkins, demarat în anii 1990 pentru recuperarea habitatelor din sudul Chile și Argentina, dar și din Parcul Național Bavarez.

Până în prezent, au achiziționat 27.027 de hectare, pe care le-au inclus în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine pentru a le proteja pe termen perpetuu, au reîmpădurit aproape 2.000 de hectare și au replantat peste patru milioane de arbori tineri, precum fag, brad și arțar. Astăzi, această țară din Europa de Est are peste șase milioane de hectare de pădure, din care o parte semnificativă este liberă de așezări umane. Dar tăierile ilegale de păduri au făcut deja ravagii în zone vaste. Din acest motiv, pădurarii organizației patrulează aproximativ 75.000 de hectare pentru a opri aceste acte ilegale și în pădurile învecinate. Proiectul își propune să implice locuitorii din micile orașe, situate la poalele Munților Făgăraș, oferind locuri de muncă și atrăgând treptat mai mulți vizitatori în zonă, precum și dezvoltând programe de educație socială.

Cu toate acestea, pentru a crea Parcul Național Făgăraș este nevoie de acordul autorităților locale afectate. În acest sens, Fundația Conservation Carpathia întâmpină dificultăți. "Ne aflăm într-o țară postcomunistă, așa că oamenii se tem să nu-și piardă din nou proprietățile în favoarea statului", explică Barbara, care subliniază că faptul că parcurile naționale au fost create fără infrastructură a făcut ca locuitorii să nu aibă acces.  "Au fost lăsați cu restricții de acces și fără beneficii economice, ceea ce a crescut respingerea generală"." "Nu putem cumpăra decât de pe proprietăți private, dar nu și de la primării sau asociații de proprietari, așa că strategia noastră este să achiziționăm ceea ce putem și să donăm statului doar dacă acesta creează un parc național", spune biologul.

Percepția sătenilor din cele 28 de comunități locale s-a schimbat mult de-a lungul anilor, dar rămâne principala provocare care trebuie depășită. La început, rezidenții i-au judecat pe membrii fundației ca pe niște străini care vor să obțină venituri importante în detrimentul terenurilor lor. "Bănuiau că am găsit aur sau uraniu, nu-și puteau imagina că am investi atâția bani pentru a conserva doar natura", spune Barbara, care speră ca în cinci sau zece ani locuitorii să prezinte o cerere oficială Guvernului României pentru a transforma zona lor într-una dintre cele mai mari rezervații naturale din Europa.

Pe de altă parte, există încă localități care se împotrivesc. "Credem că acest lucru se datorează lobby-ului de exploatare forestieră. De când s-au simțit amenințați, aceste grupuri care taie ilegal pădurile au început să creeze farse despre noi, cum că vom arunca șerpi din avion, că vom închide accesul în păduri sau că vom tăia copacii", spune Victoria Donos, director de Comunicare și Relații cu Comunitățile Locale al Fundației Conservation Carpathia. "Ei nu înțeleg că într-adevăr există cineva care vrea să facă un bine fără niciun interes în schimb", continuă activista, care precizează că va fi un parc fără restricții, dar cu o zonă protejată și o alta pentru dezvoltare economică.

Ca o altă măsură inovatoare, fundația și-a creat propria asociație de vânători și a achiziționat drepturi de vânătoare pe 80.000 de hectare pentru a proteja animalele sălbatice, deoarece braconajul era deosebit de dăunător pentru turmele de căprioare și căprioare. "Există o mare opoziție din partea vânătorilor; ei ne percep ca pe un pericol, deoarece noi apărăm o cotă stabilită în baza unui raționament științific pentru a evita punerea în pericol a faunei și a existenței unei specii", subliniază Donos.

În împrejurimile comunei Lerești, care are aproximativ 4.500 de locuitori, au fost reintroduși 28 de bizoni în urmă cu doi ani, ceea ce va permite ca în curând să fie deschis un centru de observare a acestui animal cu scopul de a atrage turiști și de a revitaliza și mai mult zona.

"De-a lungul timpului, locuitorii au înțeles ce vrea să facă Carpați", spune Marian Toader, primarul comunei Lerești, care dă asigurări că zona a devenit în câteva luni o stațiune turistică de interes local. Fundația deține deja 3.200 din cele 15.000 de hectare ale comunei, detaliază edilul, care a putut vedea cum au beneficiat localitățile periferice ale Parcului Național Bavarez. "În plus, ne-a ajutat să ținem urșii departe de casele vecinilor prin construirea de garduri electrice, o problemă care înainte apărea zilnic", conchide Toader.

(Fluierul)