A eșuat marea reformă promisă de Marcel Ciolacu? Premierul s-a lovit de realitatea din sistemul bugetar

Mijloacele prevăzute de lege erau destul de clare: toate instituțiile și autoritățile publice centrale sau locale ar fi trebuit să desființeze posturile vacante și funcțiile de șef de birou. De asemenea, structurile administrative ar fi trebuit să respecte următoarele reguli: un serviciu să aibă cel puțin 10 posturi de execuție, o direcție să fie formată din minimum 20 de posturi de execuție, iar o direcție generală să aibă în subordine cel puțin 35 de posturi de execuție. Rezultatul ar fi trebuit să fie diminuarea cu 25% a funcțiilor din sectorul public.

Legea a fost „vândută” atât opiniei publice românești, cât și Comisiei Europene, ca o reformă a administrației publice care venea în completarea creșterilor de taxe și impozite impuse companiilor din sectorul privat și cel public. Prevederile legii ar fi trebuit să răspundă unor critici ale sectorului privat care acuzau guvernul că pune povara echilibrării bugetului de stat doar pe mediul de afaceri, fără nicio restructurare a instituțiilor publice.

Inițial, termenul până la care ar fi trebuit să aibă loc reducerile de posturi vacante și reorganizările din administrație era, conform legii, sfârșitul anului 2023. Prima derogare a venit: prevederile legii se pot aplica până la jumătatea acestui an și imediat a apărut și a doua derogare, săptămâna trecută, când printr-o ordonanță de urgență a crescut numărul funcțiilor de conducere de la autoritățile publice autonome la 10% din totalul angajaților, după ce legea prevedea un nivel maxim de 8%.

Mai grav este ce se întâmplă în practică. Instituțiile de stat care s-au grăbit să aplice legea până la sfârșitul anului trecut nu sunt cunoscute, dar există informații că multe au făcut totul pentru a „fenta” legea. Adică, au transferat angajați pe posturile vacante și au făcut o reorganizare astfel încât să păstreze cât mai mulți șefi. De asemenea, au apărut deja cazuri în care titularii posturilor restructurate au dat instituția publică în judecată. Cu ce șanse de succes, vom vedea.

Rezultatul acestei așa-zise reforme este deplorabil. Publicația profit.ro a scris săptămâna trecută că în luna ianuarie a.c. numărul posturilor vacante este mai mare cu aproximativ 11.000 decât în aprilie 2023. Ceea ce înseamnă că marea reformă a aparatului administrativ a guvernului Ciolacu este egală cu zero. De fapt, nu s-a întâmplat nimic și este probabil ca nici până la jumătatea acestui an rezultatele să nu fie cele așteptate. Nu mai punem la socoteală că numărul angajaților bugetari a continuat să crească din aprilie 2023 până în ianuarie 2024, respectiv de la 1.279.314 la 1.291.792, conform profit.ro.

Aceste cifre ne arată încă o dată că guvernul nu este capabil sau nu vrea să facă nici măcar o minimă reformă a sectorului public. Chiar și o lege simplă și clară este aplicată de către șefii instituțiilor de stat în așa fel încât să nu se schimbe nimic, iar funcționarii să continue să aibă o viață liniștită.

În aceste condiții, creșterea cu 20% a cheltuielilor cu salariile plătite din fonduri publice nu trebuie să surprindă. Dar, trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ. Devine clar că guvernul nu are nici dorința, nici știința de a face o restructurare a aparatului bugetar. Ideea că acest lucru s-ar putea întâmpla după alegeri nu este decât o iluzie. De fapt, bugetarii au ajuns să fie o imensă familie în care se înghesuie favoriți ai politicienilor laolaltă cu frați, surori, copii și rude ale funcționarilor publici, iar de acest păienjeniș nu se poate apropia nimeni.

Ceea ce rămâne de făcut este doar o creștere a fiscalității pe care să o plătească sectorul privat. În următorii ani, companiile private, câte vor mai rezista pe piață, vor fi obligate să „hrănească” acest aparat bugetar, tot mai mare și tot mai flămând.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România

(Fluierul)