Condiţiile de trai ale studenţilor - Sondaj Naţional: Problemele de sănătate mintală sunt în creştere, la fel ca şi cele legate de condiţiile de locuire

Problemele de sănătate mintală sunt în creştere printre studenţi: 78,4% au stres şi anxietate crescută (faţă de 72% în 2022) iar 9,8% au avut gânduri suicidale (faţă de 9,0% în 2022).

37,3% dintre studenţi au probleme cu aglomerarea din locuinţa lor, 32,3% de lipsa posibilităţii de a adapta sau modifica spaţiul în care locuiesc. Totodată, 32,7% dintre ei au probleme cu cuantumul facturilor şi al cheltuielilor cu întreţinerea, iar 29,9% cu cuantumul chiriei sau al regiei de cămin.

48,9% dintre studenţi declară că au avut de suferit pe plan mintal din cauza creşterii preţurilor la energie, 31% din cauza abuzului verbal, 18,5% din cauza începerii războiului, şi 10,5% din cauza bullyingului online.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile studiului ”Starea locuirii studenţilor”- un amplu sondaj online realizat între 1 martie 2023 - 15 septembrie 2023, cu participarea a 1.670 respondenţi, studenţi care îşi desfăşoară studiile în universităţi din 22 de oraşe din România.  Studiul a fost realizat în colaborare cu Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai”.

”Starea locuirii studenţilor” este cel de-al doilea proiect de cercetare al Stării Naţiunii Studenţeşti, după primul, realizat în 2022. Starea Naţiunii Studenţeşti este rezultatul unui parteneriat format din 38 de asociaţii studenţeşti din întreaga ţară. Acest parteneriat este menit să atragă atenţia asupra problemelor studenţilor din România şi a dificultăţilor cu care se confruntă în această perioadă, probleme deseori ignorate la nivel instituţional. Puteţi afla mai multe despre Starea Naţiunii Studenţeşti pe www.stareastudentilor.ro.

Concluziile sondajului ”Starea locuirii studenţilor” ne arată că problemele studenţilor depăşesc simplul cadru al educaţiei şi ating aspecte legate de condiţiile lor de viaţă, precum şi de sănătatea lor mintală. Astfel:

Studenţii români au numeroase probleme de locuire, de la cheltuielile zilnice la lipsa de control asupra spaţiului în care locuiesc.

Conform concluziilor studiului, 37,3% dintre studenţi sunt nemulţumiţi de nivelul aglomerare şi lipsa spaţiului personal din locuinţa lor, iar 32,3% de lipsa posibilităţii de adapta sau modifica spaţiul în care locuiesc. Problemele continuă şi la nivel financiar, unde 32,7%  dintre studenţi au probleme cu cuantumul facturilor şi al cheltuielilor cu întreţinerea, iar 29,9% cu cuantumul chiriei sau al regiei de cămin.

Principalele tipuri de locuinţă pentru studenţi sunt camera de cămin, pentru 37,1% dintre aceştia, şi apartamentul de bloc în chirie, pentru 36%. Majoritatea studenţilor, adică 65,9%, locuiesc cu mai multe persoane în camera în care dorm, ceea ce explică de ce nivelul de aglomerare ridicat este principala lor cauză de nemulţumire. 39,8% îşi împart dormitorul cu încă o persoana şi numai 34,1% dintre studenţi sunt singuri în camera în care dorm.

Un total de 55% dintre respondenţi nu îşi pot regla temperatura din gospodărie, fie pentru că nu dispun de echipamente - 37,1%, fie pentru că se tem de creşterea facturilor - 17,9%. Numai 1,8% aleg să sub-utilizeze echipamentele pe care le au din raţiuni ce ţin de mediu. Mai mult, 43,5% dintre studenţi spun că adesea e prea cald sau prea frig în locuinţa lor. Din toate aceste motive, deşi 84,7% dintre studenţi consideră că încălzirea globală este o ameninţare reală,  iar 36,2% admit că felul în care folosesc şi consumă energia acasă are impact asupra mediului, doar 6,1% declară că acest impact le influenţează modul de folosire a energiei acasă. Când vine vorba de folosirea energiei în locuinţă, 47,7% dintre aceştia prioritizează mai degrabă preţul şi cuantumul facturilor, în timp ce 38,1% prioritizează confortul.

Consumul de ţigări şi alcool conduce în clasamentul substanţelor consumate de studenţi.

Un alt aspect îngrijorător îl constituie consumul de substanţe. Ţigările - 25,1% - şi alcoolul - 21,6% - se află în fruntea listei de substanţe din care studenţii au consumat mai mult în ultimele 12 luni şi ne arată că eforturile de control ale statului român în această privinţă lasă mult de dorit. O cifră mai redusă - 17,7% - se înregistrează la creşterea consumului de ţigări electronice şi tutun încălzit.

Vestea cea bună este că creşterea de consum la droguri este foarte scăzută - 1,9%. De asemenea, doar 1,4% din consumatorii de ţigări electronice sau tutun încălzit au trecut de la acestea la ţigările clasice, lucru care ne arată că efectul de ”gateway” (consum de ţigări electronice asociat cu consum ulterior de ţigări) este foarte redus la studenţi.

Anturajul este de departe principalul determinant de începere al consumului de ţigări (17,1% dintre cei întrebaţi) şi alcool (12,7%). Doar la ţigările electronice şi tutun încălzit, pe lângă anturaj (8,6%), mai este prezent semnificativ şi un alt motiv de consum- dorinţa de a renunţa la ţigările clasice.

Sănătatea mintală a studenţilor s-a înrăutăţit în comparaţie cu 2022.

Chiar dacă am trecut peste criza pandemiei şi problemele asociate ei, 78,4% dintre respondenţi spun că stresul şi anxietatea au crescut în ultimele 12 luni, faţă de numai 72% în 2022. Numai 16,3% au declarat că sănătatea lor mintală nu a avut de suferit, mai puţin decât procentul de 21,6% înregistrat în raportul din 2022. Mai grav, procentul persoanelor cu gânduri suicidale se află în uşoară creştere, de la 9,0% în studiul din 2022 la 9,8% acum.

Jumătate dintre respondenţi au avut de suferit ca urmare a creşterii preţurilor la energie, mult peste cei afectaţi de război- 18,5%. În acelaşi timp, 31% au avut de suferit din cauza abuzului verbal, 10,5% din cauza bullying-ului online, 6,9% din cauza hărţuirii sexuale şi 4,1% din cauza violenţei fizice, toate în creştere mare faţă de studiul din 2022.

În mod clar ne confruntăm cu o înrăutăţire a problemelor de sănătate mintală ale studenţilor şi al dificultăţilor legate de costurile de viaţă şi locuire cu care se confruntă aceştia. Cu atât mai mult a devenit foarte important ca instituţiile care au în sarcină gestionarea situaţiei studenţilor şi tinerilor în general să se aplece cu cât mai multă atenţie asupra fenomenelor semnalate în acest studiu. Dificultăţile cu care tinerii s-au confruntat atât în pandemie, cât şi dincolo de ea au fost deseori ignorate până acum la nivel instituţional. Dar e nevoie ca vocea lor să fie ascultată, iar factorii de decizie să pună priorităţile lor în faţa altor deziderate politice sau administrative, deoarece succesul acestei generaţii va fi hotărâtor pentru viitorul României.

Puteţi vizualiza documentul complet de prezentare ”Starea locuirii studenţilor” la https://stareastudentilor.ro/images/Raport-Starea-Locuirii-Studentilor.pdf sau ataşat acestui document. În secţiunea ”Concluzii- cheie” a documentului de prezentare puteţi găsi o scurtă trecere în revistă a celor mai importante aspecte din prezentare. Dar pentru o înţelegere cât mai bună a acestui sondaj, vă recomandăm să citiţi întreaga secţiune de ”Rezultate finale”.

(Fluierul)