Mircea Fechet cere la Bruxelles ajutor privind transporturile mascate de deșeuri care ajung în România

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, pe ordinea de zi a Consiliului se află puncte importante de discuţie precum Directiva-cadru privind deşeurile, reducerea poluării cu microplastice şi obiectivul climatic pentru 2040.

"Este important să ne asigurăm că tranziţia către neutralitatea climatică este echitabilă şi incluzivă, ţinând cont de impactul socio-economic asupra comunităţilor, lucrătorilor şi industriilor care pot fi afectate. Alte principii importante care sunt avute în vedere în analiza internă sunt eficienţa costurilor, competitivitatea industriei, preţuri accesibile la energie şi flexibilitatea în abordare, pentru a reflecta circumstanţele naţionale diferite. Atât pentru industrie, în special cea energo-intensivă, dar şi alte sectoare va trebui să identificăm instrumente financiare adecvate şi suficiente pentru a putea, pe de o parte, atenua impactul tranziţiei la nivelul gospodăriilor vulnerabile şi, pe de altă parte, culege beneficiile economice ale acesteia. Este vital ca aceste instrumente financiare să asigure o distribuţie regională echitabilă", a precizat Fechet.

În ceea ce priveşte propunerea de Directivă a Parlamentului European şi Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, ministrul Mediului a anunţat că România susţine obiectivele revizuirii Directivei cadru deşeuri.

"Referitor la deşeurile alimentare, considerăm că ţintele propuse sunt ambiţioase, dar esenţiale pentru promovarea durabilităţii, abordarea unor probleme stringente cauzate de generarea acestor deşeuri precum şi pentru contribuţia la obiectivele de dezvoltare durabilă. Îndeplinirea acestora va necesita eforturi concertate în mai multe sectoare, investiţii în infrastructură şi tehnologie şi o schimbare atât în comportamentul consumatorilor, cât şi în practicile de afaceri", a subliniat şeful de la Mediu.

Totodată, Mircea Fechet a transmis că în ceea ce priveşte deşeurile textile, România se confruntă cu problema transporturilor de textile uzate, care, în fapt, "sunt deşeuri - transporturi mascate de deşeuri". Adoptarea cât mai curând posibil a unei reglementări privind criteriile pentru încetarea statutului de deşeu va sprijini dezvoltarea unei pieţe oficiale pentru textile second-hand, încurajând întreprinderile şi consumatorii să participe la o astfel de piaţă. Acest lucru poate stimula economiile locale şi poate sprijini practicile de consum durabil.

În cadrul reuniunii, România a salutat iniţiativa stabilirii responsabilităţii extinse a producătorului (EPR), care va încuraja producătorii să proiecteze produse care sunt mai uşor de reutilizat, reciclat şi eliminat într-un mod ecologic.

"Direcţia în care merg discuţiile pe această temă este bună, însă ar fi util să se insiste poate mai mult pe aspectele legate de prevenire, esenţiale în cazul textilelor din perspectiva conceptului de 'fast fashion', care a câştigat popularitate în industria modei (haine la preţuri mici şi în trend). Pentru ca EPR să fie eficient, aceasta trebuie să facă parte dintr-o strategie mai amplă, care să includă sprijin pentru reglementare, dezvoltarea infrastructurii, conştientizarea consumatorilor şi cooperarea globală. Această abordare cu mai multe faţete poate atenua în mod semnificativ impactul deşeurilor textile asupra mediului", a punctat Mircea Fechet.

În ceea ce priveşte Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului privind prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice, ministrul român al Mediului a subliniat faptul că România susţine obiectivul propunerii de Regulament, care va contribui la prevenirea pierderilor de granule de plastic şi reducerea efectelor acestora asupra mediului şi sănătăţii umane.

Potrivit sursei citate, pe zona de rezilienţă în privinţa managementul apei, România va aplica un mecanism economic specific pentru a stimula scăderea necesarului de apă şi a încuraja reutilizarea apei oriunde este posibil.

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte necesitatea consolidării tranziţiei juste în regiuni afectate de decarbonizare, ministrul Mediului a subliniat că tranziţia la neutralitatea climatică, până în 2050, implică o transformare semnificativă pentru aceste regiuni. De aceea, este esenţială demararea din timp a unui dialog cu privire la nevoile de investiţii şi sprijin financiar în aceste regiuni, în contextul viitorului cadru financiar multianual.

Potrivit MMAP, delegaţiile discută şi despre propunerea legislativă actuală privind un cadru de monitorizare pentru pădurile europene rezistente, gestionarea riscurilor climatice - protejarea oamenilor şi a prosperităţii, aspecte privind Planul naţional pentru energie şi climă, necesitatea de a consolida tranziţia justă în regiunile afectate de decarbonizare, aplicarea de controale mai stricte asupra exporturilor de deşeuri textile către ţările în curs de dezvoltare dar şi propunerea de Regulament privind materialul de reproducere a plantelor, din perspectiva importanţei rolului micilor fermieri şi a reţelelor de fermieri pentru asigurarea securităţii alimentare printr-o reglementare durabilă a seminţelor la nivel UE.

(Fluierul)