07:26
Comentarii Adauga Comentariu

DE O STEA MARE CU COADĂ, CE S-AU IVIT PRE CERIU ÎN VREMEA LUI CIUBĂR-VODĂ



În zilele acestui Ciubăr-vodă, la cursul anilor 6958 (1450), martie la Blagoviştenie, ivitu-s-au pre ceriu stea mare cu coadă, căreia îi zic latinii cometa, adecă măturoiu.

Şi lungă era şi hioroasă foarte, începându-se dentr-o stea deasupra hanului Mânzulesii. Şi cu­ prindea giumătate de cer cu coada întinsă, cum o ar hi lungit şi o ar hi smerit un vânt mare de cătră asfinţit.

Şi ieşea Ciubăr-vodă în polimari, de bătea metanii spre dânsa cu boierii şi se închina în fiecare sară. Ce nimica n-au folosit.

Că a doua zi iară se arăta pre ceriu acel semn dumnezeiesc cu coadă. Pentru care mulţi boieri învăţaţi, strângându-se la sfat, au făcut prognitic de cele ce se va lucra în ţară după aceea. Şi ziceau uniia că poate nimica rău nu se va scorni de la o scârbă mică de stea.

Ce, dacă nu ar hi avut coadă, nu era nice o nevoe, că la cap au fost stea ca toate stelele. Dar asta-i, că avea coadă.

Confirmarea aparitiei cometei la 1450 si din alte surse

Cine a fost Ciubăr Vodă (wikipedia)

Ciubăr Vodă (Csupor de Monoszló) a fost un nobil ungur originar dintr-un neam din Croația, comandant al trupelor lui Ioan de Hunedoara trimise în sprijinul lui Petru al III-lea pentru a-l înlocui pe Roman al II-lea.

Ciubăr Vodă a guvernat Moldova pentru aproximativ două luni, după moartea neașteptată a lui Petru al III-lea înainte de 10 octombrie și până la sfârșitul lui decembrie 1448 (posibil sfârșitul lui ianuarie 1449, întrucât în februarie 1449 Alexăndrel a urcat pe tronul Moldovei, domnind pentru prima oară (n.red. Wikipedia greseste in martie cand a aparut cometa CiubarVoda era inca domn)

Nicolae Iorga îl plasează pe Ciubăr Vodă în jurul anului 1450 și susținea că a fost domn, a stăpânit două luni și era din neamul lui Alexandru cel Bun, deoarece boierii moldoveni nu puteau accepta la domnie un comandant ungur, ci numai un personaj de neam domnesc și susținea că Ciubăr nu e aici o poreclă, ci un nume făcând trimitere la postelnicul Ciope, care a trăit în jurul lui 1451, al cărui nume ar fi dat formele Ciopel, Ciopor, Ciopâr, Ciubâr, care ar însemna „Dracul”, dar această părere nu a fost acceptată de istoriografia românească. În limba maghiară, „csupor” înseamnă „oală”.

Letopisețul de la Putna despre primii domni ai Moldovei menționează:

„Și a domnit Ciubăr 2 luni.”

Primele menționări ale domniei lui Ciubăr Vodă apar în letopisețul cel leșesc și în letopisețul cel moldovenescu, iar aceste menționări sunt consemnate de Grigore Ureche în Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă:

„Scrie létopisețul cel leșesc că după moartea lui Petru vodă au domnit un Ștefan un an și au murit. După acestu Ștefan vodă au domnitu Ciubăr. Iar letopisețul cel moldovenescu de acest Ștefan vodă nimica nu scrie, făr câtu spune că după moartea lui Pătru vodă au domnitu Ciubăr vodă doao luni.

Domnitorii Moldovei intre anii 1340 – 1400

• Dragoș I

• Sas

• Balc

• Bogdan I

• Petru I

• Lațcu

• Petru al II-lea

• Roman I

• Ștefan I

Domnitorii Moldovei intre anii 1400 – 1500

• Iuga Ologul

• Alexandru cel Bun

• Iliaș

• Ștefan al II-lea

• Petru al III-lea

• Roman al II-lea

• Petru al III-lea (a doua oară)

• Ciubăr Vodă (2 luni in 1449? - dar dupa aceasta cronica 2 ani 3 luni si 8 zile 1449-1452 ?)

• Alexăndrel (prima oară)

• Bogdan al II-lea

• Alexăndrel (a doua oară) •

• Petru Aron (a doua oară)

• Alexăndrel (a treia oară)

• Petru Aron (a treia oară)

• Ștefan cel Mare

Ce zice Manuscrisul gasit de Toparceanu

George Topîrceanu - Domnia lui Ciubăr-Vodă

La mânăstirea Neamţului, unde-mi petreceam vara mai demult, am descoperit odată în podul unei chilii manuscriptul unui cronicar necunoscut, Oprea Caţă logofătul, care aduce câteva precizări şi date nouă cu privire la originea şi viaţa vechiului domnitor moldovan Ciubăr-vodă.

Socotind că aceste însemnări nu pot fi lipsite de interes, ci vor folosi specialiştilor să le fie de învăţătură, despre cele rele să se ferească, iară pre cele bune să le urmeze şi să se îndirepteze, cum aşa de frumos zice Simion Dascălul, plagiind fără jenă pre vornicul Ureche, cu multă râvnă am căutat a descifra manuscriptul lui Caţă şi, unde nu s-a putut, alta nu era decât să împlinesc de la mine golul şi să împreunez poveştile cum m-a tăiat capul, ca să fie bine.

Iar dacă rău am făcut, scociorască altul podurile mânăstireşti să afle alt manuscript mai de crezare şi să facă mai bine.

Iată acum şi cuprinsul acelor hârţoage:

Predoslovie

Mulţi au nevoit, unii de la alţii chizmind1, de au scris rândul şi povestea domnilor Ţării Moldovii, iară de domnia acestui

Ciubăr-vodă, nice Evstratie logofătul, nice Misail călugărul, nice letopiseţul cel latinesc mai nimica nu scrie, fără cât numai dumnealui Grigore Ureche vornicul tare pre scurt însămnează.

Care dacă am văzut că lipsesc poveştile, cum au fost începătura şi domnia acestui Ciubăr-vodă, fecior den ţoale străine lui Alexandru-vodă cel Bătrân, socotit-am ca să nu lăsăm acest lucru nesăvârşit la vremea lui, să nu spue nepoţii şi mai vârtos cronicarii altora limbi că nu am fost râvnitori a scrie ale noastre, ce ne-am trecut ţenchiul pre acest pământ asămine herelor şi dobitoacelor celor proaste şi necuvântătoare.

Drept aceea şi eu, care sunt între cei păcătoşi Oprea Caţă logofăt, cercând şi alte izvoade străine cum şi vorbe den bătrâni neputincioşi, cu agiutoriu de la Dumnezeu tâmplându-se de am aflat şi un izvod neştiut, rămas de la dumnealui Toader Cârneciu dascălul, carele mai pre larg şi mai deschis tinde poveştile, cu mare nevoinţă le-am lipit la un loc, potrivind vremea şi anii, după cum toate pre rând careşi la locul său mai înainte se va arăta.

De amestecăturile care au fost în Ţara Moldovii, după moartea lui Alexandru-vodă cel Bătrân

De la Alexandru-vodă cel Bătrân rămâind patru feciori cu cununie, cum şi alţii cam destui pre de laturi, au stătut întăiu la domnie Iliaş-vodă, fiu-său cel mai mare. Şi chemându-l pre acesta Ilie, nice nu s-ar hi căzut să stea prea mult în scaunul ţării, ce îndată s-au rădicat asupra lui cu oaste fratele-său mai mic, Ştefan, carele l-au biruit pre Ilie, de i-au căutat a fugi la Ţara Leşască.

De acii, întorcându-se Iliaş-vodă cu agiutor de oaste, s-au lovit a doua oară cu Ştefan-vodă la Dărmăneşti, în anul 6942, fevruarie 2, luni în săptămâna albă. Ce hiind începutul săptămânii, nu i-au mers lui Ilie, că iară l-au biruit Ştefan-vodă.

Şi ştiindu-se Iliaş-vodă căzut gios, nu pierdu nădejdea, ci de iznoavă3 strânse oaste şi, intrând în ţară după un an, s-au lovit cu frate-său la Podraga, martie în 8 zile. Ce nărocul lui cel prost iară l-au lăsat la sminteală, că hiind săptămâna babei şi lapoviţă tiutinderea, au rebegit caii cei gingaşi ai leşilor şi au pierdut Iliaş-vodă războiul, de i-au căutat a se întoarce iară la Ţara Leşască.

Nu după multă vreme, s-au ispitit Ilie încă o dată şi viind cu oaste în anul 6943, avgust în 5 zile, s-au lovit cu Ştefan-vodă la Pipereşti, într-o vineri. Ce hiind zi de post, iară au mâncat Iliaş-vodă bătaie.

Care văzând acestea Ştefan-vodă despre partea frăţine-său, că bine nu se curăţia de dânsul şi iară venea cu oaste asupra lui, că-l făcuse tobă den bătăi şi tot nimica nu i-au slujit, socotit-au Ştefan-vodă să-l ia cu bine şi cu vorbă bună, măcar că-i era frate.

Şi aşa, l-au pohtit să vie la împăcăciune să se împartă cu domnia, giuruindu-se pre Maica Precista şi pre toţi sfinţii părinţi că nimica rău nu-i va face, numai să vie. Iară dacă s-au încrezut Ilie şi au venit, nimica rău nu i-au făcut Ştefan-vodă, fără numai cât i-au scos ochii şi i-au tăiat nasul.

După care îndatăşi au înălţat Ştefan-vodă biserică mare în târg la Piatra, pre numele sfântului mare prooroc Ilie, carea se vede şi până astăzi.

Rădicatu-s-au atunci de iznoavă Roman, feciorul lui Iliaş-vodă, carele văzând la unchiu-său Ştefan atâta cuvioşie şi râvnă bisericească n-au mai putut răbda, ce s-au vorovit cu o samă de curteni şi, prinzându-l, i-au tăiat capul.

Ce cumuşi era ţara plină de fii, de unchi şi de nepoţi domneşti, nice Roman-vodă n-au hălăduit mult în scaun de răul lui Petru-vodă, care şi el au fost alungat mai apoi în Ţara Ungurească de Bogdan-vodă, tot un fecior den zămislirea mai cu încongiur a lui Alexandru-vodă cel Bătrân.

Nakazanie, adecă invăţătură sau certarea celor mari

Cată acum, cititoriule, şi vezi câtă vrajbă şi amestecături în biată Ţara Moldovii, căci că domnul ei Alexandru cel Bun, în tinereţele lui, nu şi-au păzit pohvala lui domnească cum se cade a se purtare craii, împăraţii şi domnii, în podoabe şi în obicee de cinste, ce pre unde au mas, preste tot au odrăslit.

Că domnul, măcar că-i tot om ca fieştecarele, dacă-i holteiu au ba, cât nu-i lângă doamna lui va să-şi păstreze hirea şi să rabde, că doară nu crapă dentr-atâta. Iară dacă nu poate, ertată hie-mi vorba proastă, mai cu cale-i a se râncăci.

Place-i lui domnia, alţii încă nu o ar lepăda, şi aşa cine n-ar pohti să domnească, vrednic a se îndemna numai la huzur? Iară acela ce-i e voia să asculte atâta norod de un singur om, trebuieşte cu chibzuinţă şi cu popreală den spre partea lumească a se feri.

Ce chiar de s-au tâmplat să greşască cu vreo muiere, nime nu-l taie să spue că au fost cu adevărat, nice să mărturisască despre acela prunc că-i den osul lui, că aceasta singur Dumnezeu ştie. Ce mai curând se poate tâmpla să hie den oameni proşti, carii mai vrednici decât domnul lor sunt la asămine treabă.

De domnia lui Ciubăr-vodă, cum au fost de au agiuns de au fost domn

Deci întorcându-se Petru-vodă cu agiutor de oaste de la Ioan Huniad, craiul Ţării Ungureşti, zic să fie venit cu el şi un oare-carele Ciupor, mai mare preste unguri. Iară când Huniad şi-au întors mila lui de la Petru-vodă, zic să fie rămas acel Ciupor singur stăpân la domnia Moldovii. De la care apoi cei proşti au făcut Ciubăr-vodă, pre limba ţării.

Ce toate sunt basne şi scornituri, iară adevărul cum au fost, într-alt chip se arată.

Scrie letopiseţul nostru cest moldovenesc, ales Toader Cârneciu dascălul, această poveste, de zice că într-o vreme la atâta agiunsese ţara, au fără domn, au să priimească la domnie pre Alixăndrel, feciorul lui Iliaş-vodă, carele trăia la curtea lui Cazimir, craiul leşesc.

Ce Alixăndrel nevrâstnic şi mucos hiind, numai 14 ai, strânsu-s-au boierii şi ţara de s-au sfătuit pre cineşi vor alege să pue domn.

Şi se mierau boierii, cum vor face? Că pre obiceiul ţărăi, nu se cădea altuia să dea domnia, fără carele nu vrea hi sămânţă de domn. Şi iscodind unul de la altul, aflatu-s-au Coste logofăt şi Onciul, şi Andronic, şi alţii, de au mărturisit, cum să fie mărs mai demult Alexandru-vodă la vânătoare, în tinereţele lui, şi au mas o noapte în târgul Hârlăului, la casa unui Ciubăr negustor, carele lipsia de acasă, că îndestula den ciubere toată Ţara de Gios.

Deci muierea aceluia zlubavă şi ră de muscă hiind, iară domnul tânăr şi gata la orice vreme, nu s-au îndărăptat de la cele tinereşti meşteşuguri, ce toată noaptea au stătut lângă dânsa, ba şi mai aproape.

După care, împlinindu-se şepte luni, au den hiclenie muierească, au poate fi cu adevărat, născut-au Ciubăroaia prunc bărbătesc şi i-au pus nume Alexandru, în pilda tătâne-său.

Şi aşa pre acesta aflându-l şi adeverindu-l boierii că-i den osul lui Alexandru-vodă cel Bătrân, cu toţii l-au rădicat domn, văleatul 6957 de la facerea lumii, iară de la Hristos 1449, dechemvrie în 8 zile.

Şi i-au zis Ciubăr-vodă.

De începutul domniei şi sfârşitul unor boieri, carii au uneltit împotriva lui Ciubăr-vodă

Deci dacă s-au văzut luminat în cinstea domniei, multe râvnind şi nevoind spre cele de folos, îndată s-au apucat Ciubăr-vodă a-şi curăţi ţara de fraţi şi de nepoţi, pre unii tăind iară pre alţii chiorând de amândoi ochii, cum i se cade a se purtare unui domn înţelept cu cimotiile sale mai de aproape, de se cunoştea că nimica nu s-au depărtat den obiceiul ţărăi.

Nice de carte era prost, că ştia să-şi scrie numele întreg ca un grămătic. Iară la băutură nu pre lezne avea potrivnic. Numai cât era cam burduhos la trup şi cam tomnatec holteiu, de îmbla tot cu ochii după giupănesele boierilor şi nimica nu isprăvia.

Ce atunci, între tulburatele acelea vremi, nu s-au rădicat bine în scaun Ciubăr-vodă, când o samă den boierii cei mari, cu Bolborici stolnicul şi Scămoşilă şi Burtea jicnicerul, înţelegând la ce stă lucrul, că şi-au aflat stăpân, vorvitu-s-au în taină şi unul de la altul cercând sfat, s-au agiuns în cuvinte cu Sfrijiciorski, caşteleanul de Smârc, cum să năzuiască la stăpâne-său, craiul leşesc, să-l aducă pre Alixăndrel-vodă în scaun.

Care nu trebuia altă bucurie lui Ciubăr-vodă de începutul domniei, decât să amiroase cum aceia îl lucrează pre la spate şi voru să-l scoată den ţară.

Deci auzind Ciubăr-vodă despre uneltirile lor, au tăcut şi nimica n-au zis. Şi răpezind străjile într-o noapte, pre toţi i-au rădicat de la aşternut, de lângă giupănesele lor, pre carii nice nu i-au mai scos a doua zi la Divan, ce îndatăşi fără giudeţ le-au tăiat capul, ― de unde chiar atunci s-au tras acelora moartea. Grabnic lucru au fost, că unii dentr-înşii, neîmbrăcaţi şi somnoroşi cum i-au apucat, rămăind fără cap la vreme de noapte, nice nu le-au venit să crează că poate fi cu adevărat. Ce, cu adevărat au fost. După care, mustrându-i oarece măria-sa, le-au cuvântat într-acesta chip:

― Voi, răilor şi mişăilor! Când oare vă veţi sătura, întru a voastră nesecată lăcomie şi neastâmpărată deşărtăciune, să îmbiaţi tot cu uneltiri ascunse şi să hicleniţi pre domnul vostru cel viteaz şi înţelept, pre carele nu voi, ce numai singur Dumnezeu l-au rânduit în scaun? Mult oare v-aţi socotit pentru binele norodului de la care mâncaţi pită, să-i aduceţi bucurie de oşti străine în ţară? Iacă, în loc să-mi tăiaţi voi mie capul, mai bine că l-am tăiat eu pre al vostru, cum scrie la Sfânta

Scriptură, de zice: "Unde dai şi unde crapă". Iară ce zic eu acmu, să auză şi alţii şi să ia aminte, că aşa voiu scurta de capul lor pre toţi aceia carii vor mai cuteza să şi-l rădice împotriva domniei mele. Aceasta-i.

Şi alte vorbe proaste aşijdere au grăit atunci Ciubăr-vodă, ce nu se cădea să spue unor boieri mari ca aceia, măcar că erau morţi. Cât s-au cunoscut îndată inima lui, că iubeşte mai mult pre norodul cel de rând, iară pre boieri îi asupreşte cu batgiocuri.

Care văzând boierii aşa, socotit-au că poate n-a hi acest Ciubăr cu adevărat den osul lui Alexandru-vodă cel Bătrân, cum s-au amăgit a crede la început. Ce acmu totuna era, odraslă de domn au ba, că sta înfipt cu tărie în scaunul ţării şi nimica nu-i mai puteau face.

Şi până la sfârşitul domniei sale nime n-au mai îndrăznit să-l sape, nice s-au mai ispitit careva să se culce neîmbrăcat la vreme de noapte; ce aşa, cu toate straiele s-au culcat de frica lui, ca să hie gata la orice nevoie.

De o stea mare cu coadă, ce s-au ivit pre ceriu în vremea lui Ciubăr-vodă

În zilele acestui Ciubăr-vodă, la cursul anilor 6958 (1450), martie la Blagoviştenie, ivitu-s-au pre ceriu stea mare cu coadă, căreia îi zic latinii cometa, adecă măturoiu. Şi lungă era şi hioroasă foarte, începându-se dentr-o stea deasupra hanului Mânzulesii. Şi cuprindea giumătate de cer cu coada întinsă, cum o ar hi lungit şi o ar hi smerit un vânt mare de cătră asfinţit.

Şi ieşea Ciubăr-vodă în polimari, de bătea metanii spre dânsa cu boierii şi se închina în fiecare sară. Ce nimica n-au folosit.

Că a doua zi iară se arăta pre ceriu acel semn dumnezeiesc cu coadă. Pentru care mulţi boieri învăţaţi, strângându-se la sfat, au făcut prognitic de cele ce se va lucra în ţară după aceea. Şi ziceau uniia că poate nimica rău nu se va scorni de la o scârbă mică de stea. Ce, dacă nu ar hi avut coadă, nu era nice o nevoe, că la cap au fost stea ca toate stelele. Dar asta-i, că avea coadă.

Şi de zi ce trecea, se tot muta cu capul înainte, iară dendărăpt se tot scurta, până ce la urmă au rămas bearcă de tot, numai cât un bob de hameiu. Şi aşa au perit, după ce au trăit patru săptămâni şi o zi.

Târziu mult după aceea, s-au ijderit un popă leah, pre nume Kupernic, om învăţat foarte, carele au scornit că pământu-i rătund ca o gogoaşă şi merge răsucindu-se giur pregiur de soare.

Şi zice că la vreme de noapte omul stă acăţat de pământ, cu capul în gios, cum stă ghionoaia pre copaciu, au furnica prinsă cu ghiarăle de coaja mărului, şi altele ca acestea. Bună-i învăţătura la om, nu zic ba, că luminează mintea şi întăreşte sufletul pre cărările Domnului; iară nice pre multă nu-i bună, că strică omului capul şi-l îndeamnă la măscări.

Nu s-au gândit acela ce au scris, mai întăiu să giudece şi să cumpănească, şi apoi să scrie. Că omul nu are nice ghiară, nici cleiu la talpă: cum ar sta el oare cu capul în gios şi cu picioarele în sus?

Au numai dacă-l spânzură cineva, când au făcut vrun rău, altmintrelea cum? Iară dacă aşa îmbia omul noaptea, cum zice acel popă leah, atunci şi caii şi vacile îmblă pre uliţă la vreme de noapte tot cu copitele pre sus, las a mai pomeni de muieri şi giupânese, care nice nu-i de crezut aşa mascara la o faţă bisericească, măcar că au fost papistaş.

Şus e încătro stă omului capul, şi gios încătro picioarele. Aceasta-i adevărat noaptea ca şi ziua, afară numai dacă doi şi cu doi vor face la miezul nopţii cinci, iară când se crapă de ziuă vor începe a face tot patru, la loc, cum au fost.

Şi zice iară acel Kupernic că soarele-i mai mare ca pământul, şi stelele aşijdere mai mari. Ce pământu nu l-au cuprins nime cu ochii întreg, să ştie câtu-i.

Mare trebue să hie, dacă sprijine el în spate atâtea noroade şi împăraţi şi cetăţi, şi Ţara Leşască pe deasupra. Ce soarele se vede bine cu ochii că-i numai cât un zlot unguresc, poate ceva mai mărişor.

Iară despre stele, săracele, nice n-ar hi cu cale să mai pomenim, că dacă le-ai strânge pre toate la un loc într-o mierţă de orz şi le-ai îndesa bine, încă ar mai rămânea goală merţa de-agiuns, cât să încapă şi acel Kupernic într-însa.

Nime nu cunoaşte rostul stelelor celor veşnice, fără numai unul Dumnezeu, care le-au scăpărat din veşnicie şi le mută dămol, cumu-i mersul ceriului de la răsărit cătră apus. Iară când se iveşte câte una nouă cu coadă, ca în vremea lui Ciubăr-vodă, alta nu poate fi decât veste înfricoşată de războiu ce se va isca între noroade, pentru certarea păcatelor noastre.

Cum s-au şi tâmplat.

Când s-au războit Ciubăr-vodă cu leşii, văleatul 6958

Nu multă vreme dacă au perit acea stea, la cursul anilor 6958 de la facerea lumii, hiind Alixăndrel-vodă seminţie de pre înmă9 craiului leşesc, lui Cazmir, au năzuit la dânsul cu jalobă să-l pue la domnia Moldovii. Şi au scos craiul şleahta de la Premişlea şi strângând şi altă oaste, au trămis pre hatmanul său, pre Pocitoţki, voievoda de Cracău, să împingă pre Ciubăr-vodă den ţară şi să aşeze în scaun pre Alixăndrel-vodă.

Deci înţelegând Ciubăr-vodă cum se apropie Pocitoţki de margine să-l asuprească cu oaste, un lucru aşa de grabă neavând de ce se apuca, hiind oastea lui răşchirată cineşi pre acasă, de iznoavă trămis-au în toată ţara, să iasă la oaste cât mai de sârg.

Şi dacă şi-au strâns Ciubăr-vodă toată oastea, ca la 700 pedestrime şi 400 călăreţi, fără prostime şi adunătură ce era pre lângă măria-sa, îndată s-au bulucit cu toţii la apa Călţunei, la un loc ce se chiamă Vadul Curvii, pre numele unei muieri crâşmăriţe care au fost hălăduit mai demult în acele părţi de lume.

Şi împărţindu-şi Ciubăr-vodă oastea în patru pâlcuri, dat-au la tot pâlcul câte o huşniţă10 şi două steaguri, care toate cu năroc i-au venit.

Ce până a se strânge toată oastea lui Ciubăr-vodă la un loc, înţelegând den iscoade cum leşii au şi trecut apa Nistrului pre la Mihălceni în ceasta parte şi au lovit la Şipinţi, răpezit-au Ciubăr-vodă o samă de oaste înainte cu vornicul Iepure de strajă, să vază numai cu ochii, ce războiu să nu dea.

Iară leşii pogorând în gios până la Tămânjeşti, acolea au prins de veste cum şi straja lui Ciubăr-vodă nu-i departe, şi îndată şi-au tocmit Pocitoţki toată oastea pentru războiu. Ce Iepure vornicul, după învăţătura ce au avut, războiu n-au dat, ce s-au tras îndărăpt cu straja spre beleagul oştii, la Călţuna. Şi trecând apa de iznoavă s-au lăsat în gios, şi iară s-au iţiit în sus, de mergeau leşii pre de ceea parte şi moldovenii pre de ceastă parte, de se vedeau cu ochii, şi-i suduiau ai noştri pre moldoveneşte, iară aceia răspundeau pre leşeşte.

De acii, singur Pocitoţki s-au suit într-un pisc de deal, să poată cunoaşte câtă samă de oaste va fi la moldoveni. Ce nemica n-au putut cunoaşte, că temeiul cu Ciubăr-vodă era ferit după nişte mărăcini de nu se vedea. Numai suliţi în trii locuri ce au văzut.

Mai în de sară, ispitindu-se leşii să dea harţ şi apropiindu-se de apă, se fece a cerca vad să treacă spre moldoveni. Ce atunci, îndatăşi s-au arătat toată oastea lui Ciubăr-vodă, cu huşniţe tocmite împotriva vadului, şi gata a-l sprijini pre Pocitoţki în suliţi, dacă cutează. Care văzând leşii atâta mulţime de oaste, n-au mai cutezat a trece vadul, ce cu multe meşteşuguri au nevoit să-i amăgească pre moldoveni, să-i treacă pre de ceea parte. Dară nice moldovenii nu se da trecuţi. Că înţelegând meşteşugurile lor, nu-i gonia mult, numai până la giumătatea apei, nice un cot de loc mai mult, că vedea că fuga lor era cu înşelăciune.

Aşa au rămas până noaptea războiul în cumpănă, şi s-au culcat oştile, careşi la locurile sale, în nădejdea străjilor, cu apa Călţunei la mijloc.

Iară Ciubăr-vodă nu dormia, ce hiindu-i aprinsă inima lui de lucruri vitejeşti, să ascuţia cum să-l apuce pre Pocitoţki mai cu încongiur şi, împresurându-l den doauă părţi, să-l bulucească la apă. Deci au răpezit pre Tudosie Lungu răzeşul, cu o samă de călăreţi, să meargă teptil în sus cale de trii poprişti, şi trecând în taină apa Călţunei să coboare şi să cază a doua zi leşilor în spate, de nu vor şti dincătro le vine nevoia.

Într-aceea vreme, înainte de răsăritul soarelui, nimerit-au la tabăra leşască şi un Piotru Hodoroschi cu oaste proaspătă, 80 de cazaci carii cum sunt ei gata de a se amesteca la toate amestecăturile, fără să întrebe de nimeni, ce numai auzind că-i treaba la care pre carele, venit-au să dea leşilor agiutoriu în dobândă. Pre carii văzându-i Pocitoţki, nu într-alt chip, ce cum ar hi văzut îngeri den cer pogorâţi, aşa i-au priimit şi cu daruri multe au dăruit pre acel cap al lor, pre Hodoroschi.

Deci, după ce au făcut ei sfat, îmbărbătându-se între ei şi îndemnându-se unii pre alţii, s-au înhierbântat la războiu asupra moldovenilor. Şi cazacii cu focul, leşii cu fuşturile , aruncau în moldoveni de nu se ştia ce vor face, că de multă nevoe n-au mai putut suferi, stând gata să îndărăpteze.

Şi acmu biruia Pocitoţki, de n-ar hi schimbatu-se nărocul. Că Hodoroschi cu cazacii lui n-au vrut să asculte, să treacă numai până la giumătate, ce s-au sumeţit să treacă apa de tot. Şi aşa, au intrat toată oastea leşească la apă. Că atuncea s-au ivit de la spate şi Tudosie Lungu cu călăreţii pre carii i-au fost trămis Ciubăr-vodă nainte, şi aceia cu multă larmă şi buciune învârtejindu-se la războiu, n-au mai dat pas leşilor să se întoarne iară la loc uscat.

Şi îndată dând năvală şi gloatele cu Ciubăr-vodă, i-au cuprins la mijloc dentr-amândoao părţile şi mare zarvă feceră, de i-au căutat lui Pocitoţki a dare dosul şi a fugire. La care năvală s-au tâmplat chiar moarte de om, unde hatmanii leşeşti vrând să îmbărbăteze pre ai săi şi-au pus şi ei capetele, ales Buburoţki, podcomori11 de Liov, şi Purcelavschi, voievoda Ruskii, şi Bleginski, şi Muciorschi, şi Parşiveţki şi alţii, carii las a-i mai scrie.

Iară Ciubăr-vodă pornindu-se cu toată oastea după dânşii, i-au gonit de iznoavă până aproape de Nistru, şi pre carele îl agiungea dendărăpt cu suliţa, îndatăşi îl împungea. Ce leşii, dacă au apucat a fugire, nu s-au mai oprit în drum, să-i agiungă moldovenii cu Ciubăr-vodă, şi să-i împungă cu suliţa unde nu se cade, căci se temeau de un lucru de primejdie ca acela.

Şi într-acesta chip au biruit Ciubăr-vodă, nu aşa cu vitejia, cum cu meşteşugul. Zice letopiseţul cel leşesc să hie fost războiul cu hiclenie, nu cu direptate. Iară cine poate şti? Că dacă au fost cu direptate au ba, totuna-i acmu, că bătaia nu se mai întoarce.

Şi văzându-se Ciubăr-vodă curăţit de vrăjmaşii săi, cu mare bucurie şi pohvală domnească s-au întors la Suceava, unde i-au ieşit tot norodul cu vlădici înainte, şi au şezut iară în scaunul său, ca un împărat şi biruitoriu, dând laudă mare lui Dumnezeu pentru izbânda ce au făcut.

Când fece nuntă Ciubăr-vodă cu domniţa Catrina, fata lui Vlad-vodă Dracul cel Bătrân, domnul Ţărăi Munteneşti

Acestea dară trecând, cum trece grindina şi furtuna de luceşte iară ceriul senin, fără zăbavă şi-au venit şi ţara la hirea sa de mai înainte şi s-au împlut de tot bivşugul.

Şi apropiindu-se toamna acelui an, socotit-au Ciubăr-vodă să nu rămâe holteiu la vreme de iarnă, că-i frig. Deci dar chibzuind a-şi găsi doamnă de rude mari pre sama lui, s-au agiuns în cuvinte cu domniţa Catrina, care la moartea tătâne-său, lui Vlad-vodă Dracul cel Bătrân, domnul Ţărăi Munteneşti, au fost pribegit la curtea lui Huniad, în Ţara Ungurească.

Deci răpezind Ciubăr-vodă un boier de ţară, pre Iancu Dulău logofătul, de i-au adus mireasa de la unguri, îndată s-au apucat de au făcut mare şi frumoasă nuntă domnească.

Trămis-au în toată ţara crainici să vie boierimea la nuntă, de la mic până la mare, nu cu poroncă, ce numai de poftă. Şi soli den Ţara Ungurească şi de preste Nistru au venit, şi de la Ieşi aşijdere, carii măcar că au fost bătuţi, la nuntă tot s-au îndesat.

Şi au adus solii multe daruri şi frumoase, ales cel moschicesc, carele au dăruit miresii o blăniţă de samur şi măriei-sale zece coţi de postav feleandraş. Şi aşa s-au veselit cu feluri de giocuri şi de pitreceri, cu muzici den ţimbale şi den piţiburlă, de giucau nu numai în casă, ce şi prin ograda curţii domneşti, tot boieri cu giupânese, toţi împodobiţi, cât nu era nuntă şi era minune.

Zic să hie venit la nuntă şi Roxanda, giupăneasa lui Todiraşcu Ştroici paharnicul, care zăcând mai înainte de lungoare i-au fost căzut părul, de i-au căutat a se tunde. Şi nu o au răbdat inima să nu vie la nuntă, ce măcar că era tunsă, tot au venit. Şi mult s-au veselit măria-sa şi boierii şi tot norodul, de muiere tunsă, care lucru minunat ca acela nu s-au mai văzut de când lumea şi nice s-a mai vedea.

Adus-au şi pehlivani de prin străinătăţi, de au făcut fel de fel de giocuri, şi pre pământ şi pre funii. Şi cerând un pehlivan cuşma măriei-sale, au pus-o cu gura în gios, după care îndată au scos dentr-însa două găini vii, una neagră şi alta pistriţă. Iară pre cea pistriţă luând-o mireasa în braţe, o au căutat de ou. Şi au aflat într-însa ou gata să-l facă, pre care l-au şi ouat îndată în palma măriei-sale. Şi mult s-au minunat.

Iară alt pehlivan, hindiu de neam, viind înaintea măriei sale cu mânecele sumese, au început a scoate pamblică stacojie den nas.

Şi au scos fără istov ca la 50 de coţi şi mai mult, tot pamblică bună de atlas, stacojie. Pre care luând-o măria-sa, îndatăşi o au dăruit miresei. După care, s-au încruntat la sprânceană Ciubăr-vodă şi au stătut oarece pre gânduri, apoi au chemat un tălmaciu şi l-au ispitit pre acel hindiu:

"Care ţi-i voia, măi? Că iaca îţi vom găsi muiere de baştină şi-ţi vom da şi pământ, să te gospodăreşti la noi în ţară". Aşa i-au căutat a-l smomi Ciubăr-vodă pre acela să rămâe, nu de dragul lui, au dentr-o toană fără temeiu, cumu-i abate omului la băutură ― ce cu plan adânc.

Şocotit-au adecă măria-sa că dacă într-o cifârtă de ceas au fost în stare hindiul a scoate 50 coţi de pamblică den acel nas de mare ispravă, apoi într-un an întreg va îndestula den pamblică toată Ţara Moldovii. Şi încă atâta va mai prisosi, cât să treacă neguţătorii moldoveni şi la ţările megieşe, cu pamblică bună de-a noastră, stacojie, să priimească schimb altă marfă mai de nevoe.

Ce pehlivanul nu s-au învoit să-şi tocmească nasul într-acesta chip.

De un grămătic minciunos la curtea lui Ciubăr-vodă

Scrie letopiseţul nostru cest moldovenesc, de zice că într-o vreme s-au oploşit la curtea lui Ciubăr-vodă un oarecare Bogdan grămătic, ce s-au fălit că-i vâlhovnic12 şi om învăţat foarte, şi că va scrie de viaţa domnilor vechi şi de toate câte s-au lucrat mai demult în Ţara Moldovii.

Şi ţiindu-l Ciubăr-vodă în mare cinste, i-au dat în samă multe hrisoave şi urice şi ispisoace vechi, să le dezlege cu rânduială şi să aleagă dentr-acele cum au fost cursul anilor şi viaţa domnilor trecuţi, ales a tătâne-său, Alexandru-vodă cel Bătrân.

Ce până la urmă, pre toate le-au zăhăit acel grămătic, şi atâta le-au amestecat şi le-au zgribuşit, încurcând anii şi poveştile, că nimica bun n-au mai ales de acolo. Şi aşa s-au dovedit acel Bogdan scriitoriu de cuvinte deşarte, adecă om de minte puţină.

Care cunoscând Ciubăr-vodă că acela n-au fost grămătic şi vâlhovnic cu adevărat, ce doară s-au fălit că iaste, foarte s-au mâniat măria-sa. Şi mustrându-l oarece cu buzduganul, au pus de l-au însămnat cu hangerul la nas. După care l-au alungat de la curte cu mare ocară. Şi fugind acel Bogdan grămătic de ruşine în Ţara Ungurească, s-au învăluit adânc în munte şi nu s-au mai oprit până la târgul Clujului, unde mai apoi s-au gospodărit, rămâind acolo de veci. Care văzându-l ungurii că-i fără nas, numai o rămăşiţă cât o alună, îndată l-au poreclit Duică, adecă, pre limba lor, cârnu. Cum au rămas de se poartă şi până astăzi acea poreclă, prin acele părţi de lume.

De sfârşitul domniei şi moartea lui Ciubăr-vodă

Nu multă vreme după acestea, s-au bolnăvit Ciubăr-vodă de cataroi, care boală se cunoştea dentr-aceea că avea slăbiciune mare şi ameţeală, ales după ospeţe.

Chemat-au atunci babe vrăjitoare, care l-au învăţat să-şi toarne pre gât, în toată dimineaţa pre nemâncate, câte doauă oca de vin vechiu, hiert cu chipăruşi. Şi-i de mirare că nimica nu i-au folosit.

Adus-au mai la urmă chiar doftor, den Ţara Ungurească, de i-au gâcit că-i bolnav de frănţie, care şi moldovanul, măcar că nu-i franţuz, se tâmplă de are. Şi i-au dat să guste dentr-un şip doftorie amară ca herea, care amirosind cumplit fără samă, îndatăşi au umplut toată ograda curţii domneşti de putoare. Şi nice dentr-acea tărie, tot nimica nu i-au priit.

Care văzând aşa Ciubăr-vodă, că nu mai are leac, cumuşi era blând şi cucernic la fire, şi-au luat de samă şi s-au săvârşit den viaţă, mercuri spre gioi, 14 martie, văleatul 6960 de la facerea lumii, după ce au domnit doi ani, trii luni şi opt zile.

Şi au fost acest Ciubăr-vodă domn viteaz şi cu mare frica lui Dumnezeu, nice mai bun, nice mai rău ca alţii şi iubit de tot norodul. Numai cu boierii ce nu s-au pre împăcat la început. Zidit-au fântână mare de piatră la rohatca Dărăbanilor, şi doauă biserici frumoase, înzestrându-le cu ocini şi cu hălăştaie, şi cu odoare scumpe în lontru şi pre den afară cu zugrăveli. Şi s-au nevoit în zilele sale de au adus cu multă cheltuială den ţara păgână, de la Trapezont, moştiile sfântului mare mucenic Sisoe, făcătorul de minuni, şi le-au aşezat în mânăstire la Poponeţ, unde trăiesc şi până astăzi.

*

Aici se isprăveşte manuscrisul lui Oprea Caţă logofătul.

Note

1. Verbul a chizmi pare să fi însemnat pe vremea lui Caţă logofatul: a şterpeli idei şi observaţii de la unul şi de la altul, adică "a asimila în mod organic", cum s-ar exprima astăzi un critic literar de-ai noştri, specializat în materie de chizmitură estetică şi sociologică. Numai că, în vremea de demult, chizmeala se făcea pe faţă şi fără multe marafeturi. De aceea, după cum veţi vedea, însuşi acest Oprea Caţă al meu nu se sfieşte a chizmi uneori fraze întregi de la alţi cronicari mai de ispravă, când ele îi cad prea la îndemână (n.a.)

2. Aici cu sensul de răstimpul unei vieţi.

3. Din nou.

4. Fală, mândrie.

5. Uşuratică

6. Cerdac, balcon.

7. Pronostic.

8. A apărut.

9. Mamă.

10. Mortieră.

11. Titlu de nobleţe.

12. Filozof, mag.

Lista domnitorilor Moldovei (1247 - 1859)

Drapelul mare al Moldovei

 Drapelul mare al Moldovei

Aceasta este o listă de domnitori ai Moldovei, de la primele atestări în secolul XIII la unirea cu Muntenia (Valahia), proclamată de Alexandru Ioan CUZA la 24 ianuarie (pe stil vechi) 1859.

Primele atestări documentare ale Moldovei

 Anii de domnie
 Domnitorul Detalii
 cca.1247
Olaha Voievod, portret imaginar  Olaha Voievod
 
 secolul al XIV-leaCostea Voievod, portret imaginar  Costea Voievod
 

 

Marca ungară de apărare a lui Dragoş

 Anii de domnie
 Domnitorul Detalii
 1351/2 - 1353/4 Dragoş, domn al Mărcii Moldova, portret imaginar Dragoş Voievod  
 1354 - 1358Sas Voievod Sas Voievod  fiul lui Dragoş Voievod
 1359Portret lipsă Balc Voievod
 fiul lui Sas


Principatul independent Moldova

 Anii de domnie
 Domnitorul Detalii
 1359 - 1365Bogdan I, domn al Moldovei
Bogdan I  Întemeietorul statului independent Moldova şi al dinastiei voievodale
 1365 - 1373Laţcu Vodă, domn al Moldovei Laţcu Voievod
 fiul lui Bogdan I
 1373 - 1375Portret lipsă Costea Voievod
 Domn asociat
 1375 - 1391Petru I, domn al Moldovei Petru I fiul Muşatei (Margareta), soţia lui Laţcu
 mar. 1392 - dec. 1394Roman I, domn al Moldovei Roman I fiul Muşatei
 1394 - 1399Ştefan I, domn al Moldovei
 Ştefan I filiaţie incertă
 1399 - 1400Portret lipsă Iuga Ologul  filiaţie incertă
 1400 - 1432Alexandru cel Bun, domn al Moldovei Alexandru cel Bun fiul lui Roman I
 1432 - 1433Portret lipsă Iliaş I  ( Ilie ) 
 1433 - 1435Portret lipsă Ştefan al II-lea 
 1435 - 1436Portret lipsă Iliaş I  ( Ilie ) 
 1436 - 1442Portret lipsăIliaş I şi Ştefan al II-lea 
 1442 - 1447Portret lipsă Ştefan al II-lea 
 iul.-sept. 1447Portret lipsă Petru al II-lea 
 1447 - 1448Portret lipsăRoman al II-lea (fiul lui Iliaş I) 
 1448 - 1449Portret lipsă Petru al II-lea 
 1449Portret lipsă Ciubăr Vodă domnie incertă
 feb.-oct. 1449
Portret lipsă Alexăndrel
 fiul lui Iliaş I
 1449 - 1451Bogdan II-lea, domn al Moldovei
Bogdan al II-lea fiul lui  Alexandru cel Bun
 1451 - 1452Petru Aron, domn al Moldovei
Petru al III-lea Aron  fiul lui  Alexandru cel Bun
 1452 - 1454Portret lipsăAlexăndrel  
 1454 - 1455Petru Aron, domn al Moldovei
Petru al III-lea Aron  
 1455Portret lipsă Alexăndrel  
 1455 - 1457Petru Aron, domn al Moldovei
Petru al III-lea Aron 
 1457 - 1504Ştefan cel Mare şi Sfînt, domn al Moldovei Ştefan III-lea (Ştefan cel Mare)fiul lui  Bogdan al II-lea
 1504 - 1517Bogdan al III-lea, domn al Moldovei
Bogdan al III-lea (Bogdan cel grozav şi orbu) fiul lui  Ştefan cel Mare
 1517 - 1527Stefan al IV-lea, domn al MoldoveiŞtefan al IV-lea (Ştefăniţă)fiul lui  Bogdan al III-lea
 1527 - 1538Petru Rareş, domn al Moldovei Petru Rareşfiul lui  Ştefan cel Mare
 1538 - 1540Portret lipsă Ştefan Lăcustă fiul lui  Ştefan cel Mare
 1540 - 1541Portret lipsă Alexandru Cornea fiul lui  Bogdan al III-lea
 1541 - 1546Petru Rareş, domn al Moldovei Petru Rareş 
 1546 - 1551Iliaş II Rareş, domn al Moldovei Iliaş al II-lea Rareşfiul lui  Petru Rareş
 1551 - 1552Portret lipsăŞtefan al VI-lea (Ştefan Rareş)fiul lui  Petru Rareş
 sept. 1552Portret lipsă Ioan Joldea  
 1552 - 1561Alexandru Lăpuşneanul, domn al Moldovei Alexandru Lăpuşneanulfiul lui  Bogdan al III-lea
 1561 - 1563Despot Vodă (Ian Iacob Heraclide), domn al Moldovei Despot Vodă (Ioan Iacob Heraclide)  
 1563 - 1564Ştefan Tomşa, domn al Moldovei
Ştefan Tomşa 
 1564 - 1568Alexandru Lăpuşneanul, domn al Moldovei Alexandru Lăpuşneanul 
 1568 - 1572Bogdan al IV-lea Lăpuşneanul, domn al Moldovei
Bogdan IV (Bogdan Lăpuşneanul) fiul lui  Alexandru Lăpuşneanul
 1572 - 1574Ioan Vodă cel Viteaz (Ioan Vodă cel Cumplit), domn al Moldovei Ioan Vodă cel Viteaz (Ioan Vodă cel Cumplit) fiul lui  Ştefan al IV-lea
 1574 - 1577Petru Şchiopul, domn al Moldovei
Petru Şchiopul 
 nov.-dec. 1577Ioan Nicoară Potcoavă, domn al Moldovei Ioan Nicoară Potcoavă  
 1578 - 1579Petru Şchiopul, domn al Moldovei
Petru Şchiopul 
 1579 - 1582Portret lipsăIancu Sasulfiul lui  Petru Rareş
 1582 - 1591Petru Şchiopul, domn al Moldovei
Petru Şchiopul 
 1591 - 1592Aron Tiranul, domn al Moldovei Aron Tiranul (cel cumplit) Prima domnie, fiul lui  Alexandru Lăpuşneanul
 1592Portret lipsăAlexandru cel Răunepotul lui  Alexandru Lăpuşneanul, urma în scaunul domnesc dar nu a domnit în Moldova, fiind transferat pe scaunul Ţării Româneşti
 aug.-oct. 1592Portret lipsă Petru Cazacul  fiul lui  Alexandru Lăpuşneanul
 1592 - 1595Aron Tiranul, domn al Moldovei Aron Tiranul (cel cumplit) Domnia a doua
 1595Ştefan Răzvan, domn al Moldovei Ştefan Răzvan filiaţie incertă
 1595 - 1600Ieremia Movilă, domn al Moldovei Ieremia Movilă 
 mai.-sept. 1600Mihai Viteazul, domn al Moldovei Mihai ViteazulDomn al Ţării Româneşti (1593-1601), Domn al Transilvaniei (1599-1600)
 iun-nov 1600
Portret lipsăLocotenenţă domnească
 
 1600 - 1606Ieremia Movilă, domn al Moldovei Ieremia Movilă 
 iun.-iul. 1606Portret lipsăConstantin Movilă fiul lui Ieremia Movilă
 1606 - 1607Simion Movilă, domn al Moldovei
Simion Movilă fratele lui Ieremia Movilă
 1607Portret lipsăMihail Movilă fiul lui Simion Movilă
 1607Portret lipsăConstantin Movilă fiul lui Ieremia Movilă
 1607Portret lipsăMihail Movilă 
 1607 - 1611Portret lipsăConstantin Movilă 
 1611 - 1615Portret lipsăŞtefan al IX-lea Tomşa (Ştefan Tomşa II) se dădea fiul a lui Ştefan Tomşa
 1615 - 1616Portret lipsăAlexandru Movilă 
 1616 - 1619Radu Mihnea, domn al Moldovei
Radu Mihnea  
 1619 - 1620Gaspar Graţiani, domn al Moldovei Gaspar Graziani  
 1620 - 1621Portret lipsăAlexandru Iliaş a domnit şi în Ţara Românească
 1621 - 1623Portret lipsăŞtefan al IX-lea Tomşa 
 1623 - 1626Radu Mihnea, domn al Moldovei
Radu Mihnea  
 1626 - 1629Miron Barnovschi-Movilă, domn al Moldovei Miron Barnovschi-Movilă 
 1629 - 1630Portret lipsăAlexandru Coconul 
 1630 - 1631Portret lipsăMoise Movilă fiul lui Simion Movilă
 1631 - 1633Portret lipsăAlexandru Iliaş a domnit şi în Ţara Românească
 1633Miron Barnovschi-Movilă, domn al Moldovei Miron Barnovschi-Movilă 
 1633 - 1634Portret lipsă Moise Movilă 
 1634 - 1653Vasile Lupu, domn al Moldovei
Vasile Lupu 
 3-28 apr. 1653Gheorghe Ştefan, domn al Moldovei Gheorghe Ştefan 
 apr.-iul. 1653Vasile Lupu, domn al Moldovei
Vasile Lupu 
 1653 - 1658Gheorghe Ştefan, domn al Moldovei Gheorghe Ştefan 
 1658 - 1659Gheorghe Ghica, domn al MoldoveiGheorghe Ghica a domnit şi în Ţara Românească
 2-21 nov. 1659Constantin Şerban Basarab, domn al MoldoveiConstantin Şerban Basarab fostul domn al Munteniei
 1659 - 1661Portret lipsăŞtefăniţă Lupu fiul lui Vasile Lupu
 ian.-feb. 1661Constantin Şerban Basarab, domn al MoldoveiConstantin Şerban Basarab 
 feb.-sept. 1661Portret lipsăŞtefăniţă Lupu 
 1661 - 1665Portret lipsă Eustatie Dabija 
 1665 - 1666Gheorghe Duca, domn al Moldovei
 Gheorghe Duca a domnit şi în Ţara Românească
 1666 - 1668Iliaş Alexandru, domn al Moldovei
 Iliaş Alexandru fiul lui Alexandru Iliaş
 1668 - 1672Gheorghe Duca, domn al Moldovei
 Gheorghe Duca  a domnit şi în Ţara Românească
 1672 - 1673Portret lipsăŞtefan Petriceicu 
 nov. 1673Portret lipsăDumitraşcu Cantacuzino se trage de la Cantacuzinii de la Anhialos
 1673 - 1674Portret lipsăŞtefan Petriceicu 
 1674 - 1675Portret lipsăDumitraşcu Cantacuzino 
 1675 - 1678Antonie Ruset (Rosetti), domn al Moldovei
Antonie Ruset (Rosetti) 
 1678 - 1683Gheorghe Duca, domn al Moldovei
Gheorghe Duca a domnit şi în Ţara Românească
 1683 - 1684Portret lipsăŞtefan Petriceicu 
 1684 - 1685Portret lipsăDumitraşcu Cantacuzino 
 1685 - 1693Constantin Cantemir, domn al Moldovei
Constantin Cantemir  
 mar.-apr. 1693Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei
Dimitrie Cantemir fiul lui Constantin Cantemir
 1693 - 1695Portret lipsăConstantin Duca 
 1695 - 1700Antioh Cantemir, domn al Moldovei
Antioh Cantemir fiul lui Constantin Cantemir
 1700 - 1703Portret lipsăConstantin Duca 
 15 iun.-sept. 1703Portret lipsăLogofăt Ioan Buhuş 
 1703 - 1705Mihai Racoviţă,  domn al Moldovei
 Mihai Racoviţă nepot de vară a lui Şerban Cantacuzino
 1705 - 1707Antioh Cantemir, domn al Moldovei
Antioh Cantemir 
 1707 - 1709Mihai Racoviţă,  domn al Moldovei
 Mihai Racoviţă 
 1709 - 1710Portret lipsăCaimacam - Logofăt Ioan Buhuş 
 1709 - 1710Nicolae  Mavrocordat, domn al Moldovei Nicolae Mavrocordat strănepot de la soră a lui Alexandru Iliaş
 1710 - 1711Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei
Dimitrie Cantemir 
 

Moldova în Epoca Fanariotă

 Anii de domnie
 Domnitorul Detalii
 iul.-26_sept. 1711Portret lipsăCaimacam Lupu Costachimare vornic
 26_sept.-8_nov. 1711Portret lipsăCaimacam Ioan Mavrocordat dragoman
 1711 - 1715Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei Nicolae Mavrocordat 
 1715 - 1726Mihai Racoviţă, domn al MoldoveiMihai Racoviţă 
 1726 - 1733Grigore II-lea  Ghica, domn al MoldoveiGrigore al II-lea Ghica nepot de fiu a lui Gheorghe Ghica, a domnit în Muntenia
1733 - 1735Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat fost domn al Munteniei
 1735 - 1739Grigore II-lea  Ghica, domn al MoldoveiGrigore al II-lea Ghica 
 3_sept.-oct. 1739Portret lipsăAdministraţie militară rusă 
 1739 - 1741Grigore II-lea  Ghica, domn al MoldoveiGrigore al II-lea Ghica 
 1741 - 1743Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat 
1743 - 1747Portret lipsăIoan N. Mavrocordat 
1747 - 1748Grigore II-lea Ghica, domn al Moldovei Grigore al II-lea Ghica 
 1748 - 1749Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat 
 20_aug.-7_dec. 1749Portret lipsăIordache Stavrachi 
 1749 - 1753Portret lipsăConstantin Racoviţă a domnit şi în Muntenia
 1753 - 1756Matei Ghica, domn al MoldoveiMatei Ghica fiul lui Grigore al II-lea Ghica
 1756 - 1757Portret lipsăConstantin Racoviţă 
 1757 - 1758Scarlat GhicaScarlat Ghica fiul lui Grigore al II-lea Ghica
 1758 - 1761Ioan Teodor Callimachi, domn al Moldovei
Ioan Teodor Callimachi Calmasul
 1761 - 1764Grigore Callimachi, domn al MoldoveiGrigore Callimachifiul lui Ioan Teodor Callimachi
 1764 - 1767Grigore al  III-lea Ghica, domn al Moldovei  Grigore al III-lea Ghica nepot de frate a lui Grigore al II-lea Ghica
 1767 - 1769Grigore Callimachi, domn al Moldovei Grigore Callimachi 
 iun.-dec. 1769Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei
 Constantin Mavrocordat  
 27_sept._1769 - sept._1774  Administraţie militară rusă 
 1774 - 1777Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei  Grigore al III-lea Ghica 
 1777 - 1782Constantin Moruzi, domn al Moldovei
 Constantin Moruzi 
 1782 - 1785Portret lipsăAlexandru I Mavrocordat (Deli-bey adică Prinţul nebun)  fiul lui Constantin Mavrocordat
 1785 - 1786Portret lipsăAlexandru II Mavrocordat (Firaris adică Fugarul)  fiul lui Ioan Mavrocordat
 1786 - 1788Alexandru Ipsilanti, domn al Moldovei
Alexandru Vodă Ipsilantifost domn al Munteniei
 iun._1788 - 24_iul._1791  Administraţie militară austriacă 
 1788 - 1789Portret lipsăManole (Emanuel) Giani-Ruset 
 oct._1788 - 29_dec._1791  Administraţie militară rusă 
 mart.-dec. 1792Alexandru Moruzi, domn al Moldovei
Alexandru Moruzi fiul lui C. Moruzi, a domnit şi în Muntenia
 1792 - 1795Portret lipsă
Mihai Suţu "Draco" 
 1795 - 1799Alexandru Callimachi, domn al Moldovei
Alexandru Callimachi 
 1799 - 1801Constantin Ipsilanti, domn al Moldovei Constantin Ipsilanti fiul lui Alexandru Ipsilanti
 1801 - 1802Alexandru Suţu, domn al Moldovei
Alexandru Suţu 
 19_sept.-28_oct. 1802Portret lipsăLogofăt Iordache Conta şi alţi caimacami 
 1802 - 1806Alexandru  Moruzi, domn al MoldoveiAlexandru Moruzi 
 1806Scarlat Callimachi, domn al Moldovei
Scarlat Callimachi fiul lui Alexandru Callimachi
 1806 - 1807Alexandru Moruzi, domn al Moldovei
Alexandru Moruzi 
 1806 - 1812  Administraţie militară rusă 
 mar.-iul. 1807Portret lipsăAlexandru Hangerli 
 1807 - 1810Scarlat Callimachi, domn al Moldovei
Scarlat Callimachi  nu a condus propriu-zis
 7-31_dec. 1806Portret lipsăCaimacam Iordache Ruset-Roznovanu 
 1_ian._1807 - 26_iul._1812Caimacam Veniamin CostacheMitropolit Veniamin Costache şi alţi caimacami 
 1812 - 1819Scarlat Callimachi, domn al Moldovei
Scarlat Callimachi 
 20_iun.-nov. 1819Portret lipsăSeneschals Manu şi Iacovachi Rizos-Nerulos (?) 
 1819 - 1821Mihail Şuţu, domn al MoldoveiMihail Suţu nepot de fiu a lui Mihail Suţu
 29_mar.-mai 1821Caimacam Veniamin CostacheCaimacam Mitropolit Veniamin Costache 
 apr. 1821Portret lipsăEteria lui Alexandru Ipsilanti 
 feb._1821 - 10_iul._1822Caimacam Ştefan VogoridiCaimacam Ştefan Vogoride 
 16_mai_1821 - iul._1822Portret lipsă Administraţie militară turcă 
 1822 - 1828Ioan Sandu SturdzaIoan Sandu Sturdza  
 26_apr._1828 - apr._1834Portret lipsăAdministraţie militară rusă 
 1834 - 1849Mihail Sturdza, domn al Moldovei Mihail Sturdza 
 1849 - 1853Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei
Grigore Alexandru Ghica 
 18_oct._1853 - 4_sept._1854  Administraţie militară rusă 
 1854 - 1856Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei
Grigore Alexandru Ghica 
 3-10_iul. 1856 Consiliu administrativ extraordinar 
 11_iul._1856 - 17_feb._1857Portret lipsăCaimacam Teodor Balş 
 17_feb.(stil vechi)_1857 - oct._1858Portret lipsăCaimacam Nicolae Vogoride 

 oct. 1858 - 5 ian. 1859

(stil vechi)

 Căimăcămia de trei: Ştefan Catargiu (se retrage la 20 octombrie 1858, îi urmează I. A. Cantacuzino); Vasile Sturdza şi Anastasie Panu 

5 ian.1859 - 24 ian.1862

(stil vechi)

Alexandru Ioan Cuza, domn al MoldoveiAlexandru Ioan CUZASub domnia lui Cuza are loc unirea principatelor Moldovei şi Munteniei şi formarea Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei

 

Unirea de la 1859. Principatele unile ale Valahiei şi Moldovei (1859-1866)

La 20 noiembrie (pe stil vechi) 1861 Înalta Poartă a adoptat "Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei" prin care a admis unirea politică şi administrativă a Principatelor Moldova şi Muntenia, teritorii autonome aflate în componenţa Imperiului Otoman, doar pe timpul domniei lui A. I. Cuza. Pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan CUZA, domn al Moldovei şi totodată domn al Munteniei (cu guverne şi adunări separate până la acea dată), a dat publicităţii proclamaţia prin care a adus oficial la cunoştinţă că "naţionalitatea română este întemeiată". La 22 ianuarie (pe stil vechi) 1862 s-a format primul guvern unitar al României. Două zile mai târziu, pe 24 ianuarie 1862, adunările Moldovei şi Munteniei, reunite în şedinţă comună, au proclamat oraşul Bucureşti drept capitală a întregii ţări. De la acea dată Principatul Moldova  şi Principatul Muntenia (Valahia, Ţara Românească) şi-au încetat existenţa.

 

Bibliografie (surse):

  1. http://www.ici.ro/romania/ro/istorie/
  2. http://en.wikipedia.org/
  3. Popa D.Marcel, Matei C.Horia, Mică Enciclopedie de Istorie Universală, Statele lumii contemporane,  Bucureşti 1993

(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Progresiştii marxişti şi neomarxişti sunt marii ideologi pro-pedofilie. Azi, Simone de Beauvoir, țiitoarea lui Sartre: susținătoarea pedofiliei care a pus bazele ideologiei de gen

Paranoia Progresistă continuă. Clip publicitar interzis în Marea Britanie, pentru că în el o mamă îşi îngrijeşte bebeluşul "Îngrijirea copiilor a fost un rol care a fost asociat stereotip cu femeile” spune ASA în hotărârea sa de a interzice clipul.

Lev Kaczynski, peședintele partidului polonez de guvernământ cere măsuri împotriva marșurilor homosexualilor: "Acest teatru ambulant" al marşurilor homosexualilor de pe străzile noastre trebuie "demascat şi înlăturat"

Ramnificațiile rețelei pedofilului Epstein merg până la vîrfurile Partidului Democrat și până în interiorul Familiei Regale Britranice

Bancul zilei: Plăcerile lui badea Gheo

Argentinienii își retrag "în masă" banii de la bănci, spune președintele Bolsonaro

Siria: Forțele regimului sirian au pătruns într-un oraș-cheie din provincia Idleb

Bloomberg: De ce a eșuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

A murit Mariana Zaharescu, una dintre cele mai cunoscute voci ale Teleenciclopediei

Consiliul de Stat din China cere integrarea Shenzhen cu Hong Kong și Macao

Cântăreața de muzică populară Anamaria Pop a murit într-un accident de mașină

Mișcarea 5 Stele consideră că Matteo Salvini nu mai este un "partener credibil"

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august

Corey Feldman povestește în direct la CBS News despre Rețeaua De Pedofilie de la Hollywood care abuzează copii. El însuși a fost abuzat de mai multe ori la Holywwod, când era copil.

Washington Post: Rapide, discrete și greu de oprit: testele cu rachete ale Coreii de Nord își sporesc gradul de periculozitate

Utile: Platforma care ar putea lua locul Netflix va fi lansată curând; Soluții ca să dormi bine în nopțile călduroase de vară; Durerea de cap provocată de caniculă: cum scapi de ea și când e cazul să mergi la medic

Business report: Ultimele detalii despre inițiativa de impozitare a pensiilor; Averea la nivel mondial, la cote uriașe. Câți bani generează pe minut o dinastie de miliardari; Cât și cum este integrată România cu Zona Euro

HOROSCOP 19 august 2019: O zi de luni norocoasă, dinamică și ofertantă pentru zodiile de Foc

Președintele Donald Trump susține că Statele Unite au discuții ''foarte bune'' cu talibanii

Spania propune navei Open Arms să debarce imigranții în cel mai apropiat port spaniol

Donald Trump reafirmă faptul că Mike Pence va candida din nou alături de el în 2020

Casa Albă respinge riscurile de recesiune, chiar dacă există turbulențe pe piețele financiare

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august

Trump continuă să se opună unei colaborări între Statele Unite și Huawei

Spania oferă portul Algeciras pentru debarcarea imigranților de pe nava Open Arms, la bordul căreia a urcat actorul Richard Gere

Daniil Medvedev a câștigat turneul de la Cincinnati - Va urca pe locul 5 în clasamentul ATP

Atacul din spitalul Săpoca, Băzău. Agresorul, internat din nou la Psihiatrie, pentru a se stabili dacă are discernământ

Comisarul ONU pentru refugiați cere suplimentarea ajutorului umanitar în Venezuela

CITATUL ZILEI

Spania oferă portul Algeciras pentru debarcarea imigranților de la bordul navei Open Arms

1,7 milioane de manifestanți în Hong Kong, potrivit organizatorilor

Spania oferă portul Algeciras pentru debarcarea imigranților de la bordul navei Open Arms

În timp ce milioane de români nu au un loc de muncă, Creşte numărul de migranți asiatici angajaţi în România. România a adus 11.000 de străini din state non-UE în prima jumătate a lui 2019, mai mulţi decât în tot anul 2018

[P] Sustainalytics s-a relocat în sediu nou la Unirii View și recrutează pentru o gamă variată de poziții

Persoanele fizice au la dispoziție încă 20.000 de vouchere în Programul ''Rabla Clasic'', începând de luni

Relații bilaterale între România și Statele Unite ale Americii (documentar)

Huawei, împinsă în afara pieței din SUA. Donald Trump continuă să se opună unei colaborări, din "motive de securitate națională"

Trafic aglomerat pe Autostrada Soarelui, spre litoral

​Persoanele fizice au la dispoziție încă 20.000 de vouchere în Programul "Rabla Clasic", începând de luni

METEO #azi 19 august: Vreme călduroasă în toată țara/ Maximele termice ale zilei

Start pentru programul "Rabla Clasic", suplimentat cu 20.000 de prime de casare, începând de luni

SUA: Donald Trump confirmă acordul pentru vânzarea de avioane F-16 fighter către Taiwan

Trafic aglomerat pe Autostrada Soarelui, spre litoral, și după minivacanța de Sfânta Maria

Comisarul ONU pentru refugiați cere suplimentarea ajutorului umanitar în Venezuela

Tânărul francez care a cerut ajutor la urgențe după ce a căzut într-o râpă în Italia a fost găsit mort, după 9 zile

Tenis: Turneul ATP de la Cincinnati - Medvedev a cucerit primul său titlu Masters 1.000

Sicriul cu trupul lui Torok Zsolt, depus lângă două obiecte de suflet din timpul vieții sale. Alpinistul, înmormântat marți

Caru`cu vedete: Diana Munteanu a spus câte kilograme are dar și înălțimea ei; Ce frumoasă este fiica Melaniei Griffith și a lui Antonio Banderas

Donald Trump avertizează China că un ''alt Tiananmen'' în Hong Kong ar dăuna unui acord comercial cu SUA

Orașul creat de dezastrul de la Chernobyl

Premierul danez: Ideea privind cumpărarea Groelandei de către SUA este absurdă

Furie în Downing Street 10 după dezvăluirea "Operațiunii Yellowhammer" / Boris Johnson crede că un fost ministru vrea să-i distrugă negocierile cu liderii UE pe tema Brexit

Accident cumplit în Bihor. Un autocar s-a ciocnit cu un autoturism. Unul dintre șoferi a murit

Auto - IndyCar: Will Power, învingător în cursa Pocono 500

Merkel și Orban marchează 30 de ani de la picnicul care a facilitat un exod în masă al est-germanilor

Marius Copil, în turul al doilea al turneului de la Winston Salem

Ministerul Muncii vrea limitarea la 15,18 lei a valorii unui tichet de masă cel puțin până în martie 2020

Sorina Pintea: Managerul Spitalului Săpoca a demisionat / Numărul deceselor a ajuns la 5

Narcis Răducan promite măsuri urgente la FCSB, după înfrângerea cu Poli Iași

SUA. Sistemul de Sănătate. De ce unii medici diagnostichează în mod intenționat greșit pacienții


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10

Nr. de articole la aceasta sectiune: 591, afisate in 10 pagini.



ieri 05:07 CITATUL ZILEI