Militarii europeni continuă să demisioneze, exact când NATO are nevoie de ei. Situaţia e prezentă şi în România / Statele occidentale discută despre stagiu militar obligatoriu

Nu mai este vorba atât de recrutarea de noi soldaţi, cât de convingerea trupelor existente să nu demisioneze, scrie Politico.

Aliaţii occidentali se gândesc la serviciu militar obligatoriu sau stagii militare voluntare, pe măsură ce ameninţarea din partea Rusiei creşte.

Şi România a înregistrat în ultimii ani un număr mare de demisii.

Ministrul francez al Forţelor Armate, Sébastien Lecornu, a prezentat un plan de retenţie a talentelor pentru a stimula personalul militar să rămână în uniformă.

Acest lucru vine la câteva zile după ce un raport anual prezentat parlamentului german a arătat că, în 2023, aproximativ 1.537 de soldaţi au părăist Bundeswehr, armata germană fiind redusă la 181.514, informează Politico.

"Aceste conversaţii există acum în toate capitalele, în toate democraţiile care au armate profesioniste fără serviciu militar obligatoriu", a declarat Lecornu luni, menţionând Marea Britanie şi Statele Unite. "La reuniunile NATO, putem vorbi despre echipamente, dar acum vorbim şi despre... nivelul de retenţie", a adăugat el.

În timp ce Europa se reînarmează ca reacţie la războiul din Ucraina, ţări precum Croaţia se gândesc să readucă o formă de stagiu militar obligatoriu. Altele, precum Danemarca, intenţionează ca armata să devină obligatorie şi pentru femei. Germania a renunţat la conscripţie în 2011, dar, având în vedere că mulţi dintre militarii care au îmbătrânit au ieşit din serviciu, există discuţii cu privire la reintroducerea unui fel de sistem de serviciu naţional.

Pentru ţările care se bazează pe armate profesioniste, provocarea este de a face forţele armate atractive, un lucru dificil de realizat în vremuri cu şomaj scăzut, cu o concurenţă acerbă din partea sectorului privat şi utilizarea pe scară largă a muncii la distanţă.

Banii joacă un rol important în a-i face pe oameni să rămână. Una dintre măsurile emblematice ale planului francez constă în creşterea pensiilor prin integrarea bonusurilor; de asemenea, salariile sunt majorate. Dar problema o reprezintă condiţiile de muncă ce nu sunt atât de atractive, cu ore suplimentare sau misiuni lungi departe de casă.

Aproape 13.000 de angajaţi au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022, potrivit Europa Liberă România.

Instituţia are un deficit de angajaţi de zeci de procente, deşi, susţin surse din sistem, cel puţin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările, adaugă sursa citată.

MApN derulează în acest moment o campanie de recrutare de soldaţi şi gradaţi profesionişti.  Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de judeţe din ţară şi în Municipiul Bucureşti.

În Polonia, noul guvern a anunţat la începutul acestui an creşteri salariale de aproximativ 20% în încercarea de a păstra trupele. Salariul minim lunar pentru un soldat creşte de la 4.960 złoty (1.150 de euro) la 6.000 złoty ( aproape 1.400 de euro). Ca răspuns la ameninţarea tot mai mare din partea Rusiei, armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari în 2015 la 215.000 în acest an.

(Fluierul)