Copreşedintele AUR, George Simion, a transmis că formaţiunea politică se solidarizează cu Sebastian Colţescu, considerat „victimă a unei campanii agresive de denigrare la nivel naţional şi internaţional”. Alianţa pentru Unirea Românilor susţine că MAE şi MTS „s-au raliat la linşajul public îndreptat asupra arbitrului”.

„AUR a luat act cu indignare de poziţia autorităţilor române în cazul arbitrului Sebastian Colţescu. Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Tineretului şi Sportului s-au raliat la linşajul public îndreptat asupra arbitrului, cetăţean român acuzat de rasism pentru că a folosit în timpul meciului PSG - Istanbul Başakşehir o expresie descriptivă obiectivă, fără conotaţie peiorativă”, transmit liderii AUR.

sursa:Mediafax.ro

Maria Moța, membru în Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii îi sare în apărare arbitrului Sebastian Colțescu acuzat de discriminarea antrenorului Pierre Webo. Maria Moța susține că nu este vorba despre nicio discriminare, dat fiind că arbitrul Colțescu a folosit cuvântul negru ca și formulă de identificare. În plus, adaudă maria Moța în apărarea lui Colțescu, „în limba română negru înseamnă negru și nu om de culoare”.

„Pentru ca sunt membru in Colegiul CNCD-Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, autoritatea de stat în domeniul discriminării, as vrea sa imi expun opinia mea cu privire la cazul arbitrului roman Sebastian Colțescu din meciul de Champions League, PSG - Instambul Bașakșehir, intrerupt aseara, opinie discutata si in sedinta Colegiului de astazi:

Apreciez ca a fost o exprimare de identificare, nu de rasism, a arbitrului de rezerva Sebastian Coltescu. Inclusiv tonul vocii a fost cel corect, spre deosebire de cel care urma sa primeasca cartonasul rosu in urma unui comportament inadecvat si neregulamentar, respectiv antrenorul secund Pierre Webo, fost international camerunez. Cuvantul ,,negru,, inseamna in limba romana chiar negru, nu ,,om de culoare".

Inducerea in opinia publica internationala a unei presupuse fapte de discriminare fara a tine cont de contextul real, adevarat, conduce la crearea unei situatii absurde, care ulterior vor duce in derizoriu faptele cu adevarat de discriminare.

Sunt foarte atenta la tot ceea ce inseamna discriminare si

Nota Redacției Fluierul - Opinia Fluierul.ro - Negru nu are nici un sens peiorativ în limba română de genul celor inventate de progresiști și de slugile lor, mercenari ai propagandei soroșiste, de tip CTP. Mai jos Dovada din Dexonline:

NEGRU, NEÁGRĂ, negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, ființe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai închisă nuanță. ♦ Pâine neagră = pâine mai închisă la culoare, făcută din faină integrală. Vin negru = vin de culoare roșu-închis. Rasă neagră = rasa negroidă. Cutie neagră = a) aparatură protejată instalată în avioane, care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea elucidării cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a cărui structură internă este necunoscută. Principiul cutiei negre = renunțare la cunoașterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimentală, doar corelațiile între ieșiri și intrări, pentru a descrie comportamentul sistemului față de exterior. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ♦ (Despre oameni) Care aparține rasei negride; p. ext. cu pielea, părul, ochii de culoare închisă; brunet, oacheș. ♦ (Pop.) Murdar, nespălat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; întunecat, obscur. ♦ Preț negru = preț de speculă; suprapreț. Post negru = post foarte sever, fără nicio mâncare sau băutură. ◊ Loc. adv. La negru = cu preț de speculă. ♦ (Despre oameni) Livid, pământiu la față; fig. foarte supărat sau furios. ♦ Fig.Trist, apăsător, deprimant, dezolant; greu. ◊ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața. 3. Fig. Rău (la inimă), crud, hain. ♦ Grozav, teribil, cumplit; rușinos, dezonorant. ♦ Magie neagră - magie (1) prin care unele persoane pretind că pot săvârși fapte miraculoase invocând spiritele și mai ales forțele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflectă lumina; culoare neagră (I 1). ◊ Expr. (A se îmbrăca) în negru = (a se îmbrăca) în haine de culoare neagră sau în doliu. Negru pe alb = în mod sigur, clar, neîndoios; în scris. A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.). A face albul negru - a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ♦ Fig. Mâhnire, jale. ◊ Expr. A vedea (totul) în negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorantă de culoare neagră (I 1); vopsea neagră. ◊ Negru-de-fum = pulbere compusă din particule de carbon fin divizate, obținută prin arderea cu cantități insuficiente de aer a unor hidrocarburi și folosită în special în industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice și a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilină = substanță colorantă de culoare neagră (I 1), care se formează de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitică a anilinei. Negru animal = cărbune extras din substanțe organice. ♦ Compuse: negru-moale = soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii cilindrici bătuți, cu bobul negru-violet, sferic și brumat, cu pielița subțire. Negru-vârtos = soi de viță-de-vie autohton, cu ciorchinii mărunți, ramificați și cu bobul negru-violaceu, sferic. ♦ (Rar) Rimel. 3. S. m. Bărbat care aparține rasei negre (I 1). ◊ (Fam.) Persoană folosită (și plătită) de cineva pentru a executa în numele acestuia, parțial sau total, și într-un anonimat deplin, anumite lucrări (care cer o calificare superioară). 4. S. n. Murdărie, jeg. ◊ Expr. (Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc. – Lat. niger, -gra, -grum

(Fluierul)