11:11
Comentarii Adauga Comentariu

Prima vizită în România a unui președinte al Statelor Unite ale Americii și războiul din Vietnam (1967-1969)

Se împlinesc în aceste zile 50 de ani de la prima vizită în România a unui președinte al S.U.A. Decizia lui Richard Nixon de a ajunge la București și de a discuta cu Nicolae Ceaușescu, în perioada 2-3 august 1969, despre problemele foarte grave care afectau în acel moment relațiile politice internaționale a fost surprinzătoare pentru publicul neinițiat în tainele diplomației și i-a deranjat vizibil pe liderii politici sovietici.

Contextul în care a avut loc vizita respectivă era marcat de războiul din Vietnam, de conflictul din Orientul Mijlociu care nu s-a încheiat după Războiul de Șase Zile (5-11 iunie 1967), de disputele ideologice dintre autoritățile sovietice și cele chineze și, nu în ultimul rând, de invadarea Cehoslovaciei în luna august 1968, la ordinul Moscovei, de către armatele a cinci țări membre ale Organizației Tratatului de la Varșovia – excepțiile fiind România și Albania. Liderii politici comuniști ai celor două state menționate nici măcar nu au fost invitați să participe la discuțiile privind organizarea și desfășurarea acelei operațiuni militare deoarece încrederea sovieticilor față de aceștia era extrem de limitată din motive obiective și subiective, pe care le vom aborda pe larg cu o altă ocazie.

Aroganța, ignoranța și mefiența politicienilor de la Moscova față de omologii lor de la București și Tirana nu erau o noutate pentru autoritățile de la Washington, iar pașii făcuți de Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer în direcția stabilirii unor relații politice, diplomatice și culturale echilibrate și pragmatice cu Republica Federală Germania și Israel în anul 1967, trecând peste limitele impuse de către Kremlin, au fost apreciați la adevărata lor valoare atât de președintele democrat Lyndon B. Johnson, cât și de succesorul său la Casa Albă, republicanul Richard Nixon.

Acesta a fost contextul în care, spre exemplu, George Macovescu l-a informat la 27 octombrie 1967 pe Nicolae Ceaușescu despre faptul că Robert Francis Kennedy, fratele fostului președinte John Fitzgerald Kennedy (asasinat la 22 noiembrie 1963, în cursul unei vizite la Dallas), intenționa să efectueze o călătorie în statele din Europa de Est în luna ianuarie 1968. Cu acel prilej, senatorul american – candidat din partea Partidului Democrat la alegerile prezidențiale care urmau să aibă loc în S.U.A., în noiembrie 1968, dorea să viziteze și România, împreună cu soția sa, Ethel Skakel.

Într-un document aflat în prezent la Arhivele Naționale Istorice Centrale există câteva amănunte privind intențiile lui Robert Kennedy, precum și opinia adjunctului ministrului român al Afacerilor Externe cu privire la vizită. Pe baza acelui document, membrii Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. au aprobat în ședința din 31 octombrie 1967 propunerea Ministerului Afacerilor Externe și ambasadorul României la Washington, Corneliu Bogdan, a fost „autorizat să comunice senatorului R. Kennedy că este binevenit în România (subl.n.)”.

Din păcate, informațiile privind preconizatul turneu al lui Robert Kennedy în Europa de Est, inclusiv în România, se opresc aici deoarece principala preocupare a senatorului american era legată de înscrierea sa în cursa pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 1968. Ezitările sale publice privind demararea acelei campanii s-au încheiat în momentul în care forțele Viet Cong-ului au declanșat „Operațiunea Tet” în Vietnamul de Sud (30 ianuarie 1968) – o operațiune militară comunistă despre care vom mai aminti în materialul de față.

Tentativa lui Robert Kennedy de a ajunge numărul 1 la Casa Albă a luat sfârșit brusc în noaptea de 5 spre 6 iunie 1968, când Sirhan Bishara Sirhan, un palestinian în vârstă de 24 ani, a tras cu un revolver împotriva sa, rănindu-l mortal. Fostul procuror general al S.U.A. a decedat la spitalul „Good Samaritan” din Los Angeles, după 26 de ore de la atentat.

Intenția lui Robert Kennedy de a vizita România demonstrează că politicieni americani erau interesați de acțiunile autorităților comuniste de la București desfășurate pe plan intern și internațional. Acest aspect a devenit vizibil după un an și jumătate de la asasinarea lui Robert Francis Kennedy, când Richard Nixon, câștigător al alegerilor prezidențiale din 4 noiembrie 1968 din partea Partidului Republican, a ajuns la București (2-3 august 1969), iar Leonid Ilici Brejnev a amânat vizita sa în România și semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre U.R.S.S. și R.S. România.

După cum se cunoaște, în cursul întâlnirii dintre Corneliu Mănescu și Leonid Ilici Brejnev (Moscova, 9 aprilie 1969), secretarul general al P.C.U.S. a sugerat ministrului român al Afacerilor Externe că avea în vedere acceptarea invitației făcute de Nicolae Ceaușescu la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al Organizației Tratatului de la Varșovia (Budapesta, 17 martie 1969), pentru a participa la București, în iunie sau iulie 1969, la ceremonia reînnoirii Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre URSS și R.S. România – ca semn al reconcilierii româno-sovietice, după evenimentele dramatice din noaptea de 20 spre 21 august 1968, soldate cu ocuparea Cehoslovaciei de către unități militare sovietice, est-germane, poloneze, ungare și bulgare, precum și cu condamnarea în termeni foarte duri a operațiunii respective de către liderul suprem al P.C.R. (București, 21 august 1968).

O lună mai târziu, membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au stabilit ca ședințele Congresului al X-lea al P.C.R. să se desfășoare în perioada 4-9 august 1969 și, evident, se preconiza ca Leonid Brejnev să asiste la acestea. Discuțiile referitoare la subiectul respectiv au avut loc în ziua de 13 mai 1969 la București, astfel:

Tov. Nicolae Ceaușescu: În legătură cu Congresul este propunerea să stabilim data de 4-9 august 1969, ca să nu ne apropiem prea mult de 23 august, ținând seama că la 23 august va fi a 25 aniversare a eliberării patriei și vom avea și delegații de stat și atunci să avem o distanță, ca să ne putem pregăti.

Deci aceasta este propunerea în legătură cu data [desfășurării] Congresului.

Tov. Gheorghe Stoica: Dacă aceasta este rațiunea ca să vină [delegații] și din alte state burgheze.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Ne-am gândit să invităm și alte state, totuși noi avem o sărbătoare națională, în coaliția antihitleristă au fost și francezii și englezii și americanii, așa că o să invităm ceva și dintre aceștia. De aceea am propus în acest sens, să facem așa. Este bine ca să terminăm Congresul să ne putem odihni puțin și să facem și celelalte pregătiri, primii secretari să poată merge la județe să facă pregătirile necesare.

De acord? (Toți tovarășii sunt de acord)”.

După încheierea convorbirilor dintre Leonid Brejnev și Nicolae Ceaușescu (Moscova, 16 mai 1969), liderul comunist român a primit prin Aleksandr Vasilievici Basov (ambasadorul URSS în România) o scrisoare a secretarului general al P.C.U.S. și a prim-ministrului Aleksei Kosîghin – semnată la 19 iunie 1969 și înmânată lui Nicolae Ceaușescu la 24 iunie 1969. Liderii sovietici anunțau decizia lor privind efectuarea călătoriei în România pentru a participa la ceremonia semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre URSS și R.S. România (eveniment programat pentru ziua de 15 iulie 1989). Nicolae Ceaușescu a insistat ca vizita respectivă să dureze mai mult și a reușit să stabilească, de comun acord cu autoritățile de la Moscova, primirea celor doi oaspeți sovietici la București în perioada 15-16 iulie 1969.

Potrivit unei declarații făcute de Paul Niculescu-Mizil în timpul convorbirilor lui Ion Gheorghe Maurer cu prim-ministrul Zhou Enlai și Li Xiannian (Beijing, 7-8 septembrie 1969), tratatul româno-sovietic era deja pregătit, cu câteva luni înainte de vizita planificată de Leonid Ilici Brejnev și Aleksei Kosîghin în România, fiind necesară doar semnarea acestuia. Parafarea documentului avusese loc la Moscova, la 13 iunie 1968, însă ceremonia semnării oficiale s-a amânat foarte mult din cauza deteriorării relațiilor româno-sovietice după criza cehoslovacă din august 1968.

Situația respectivă s-a schimbat radical după ce Nicolae Ceaușescu s-a opus în mod categoric exprimării de opinii critice la adresa Chinei, în timpul consfătuirii partidelor comuniste și muncitorești (Moscova, 5-17 iunie 1969), iar Richard Nixon a confirmat public intenția sa de a ajunge la București (28 iunie 1969). Cu două zile înainte de anunțul public al președintelui american, Nicolae Ceaușescu a trimis la Moscova un mesaj în care anunța despre vizita oaspetelui american în România. Răspunsul liderilor de la Kremlin a sosit două săptămâni mai târziu. La 10 iulie 1969, I. Ilin, însărcinatul cu afaceri a.i. al URSS în România, a înmânat lui Ion Gheorghe Maurer o scrisoare semnată de Leonid Ilici Brejnev și Aleksei Kosîghin, în care aceștia invocau faptul că sunt ocupați cu rezolvarea unor probleme importante și erau nevoiți să-și amâne călătoria în România. În consecință, ceremonia încheierii tratatului româno-sovietic a fost contramandată sine die și prim-ministrul sovietic l-a semnat un an mai târziu (București, 7 iulie 1970).

La 16 iulie 1969, membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au discutat într-o ședință, timp de o oră, despre rezultatele obținute la cele 20 de conferințe extraordinare ale organizațiilor de partid județene (care s-au desfășurat în zilele de 12 și 13 iulie 1969). În întreaga țară se dezbăteau Tezele C.C. al P.C.R. și proiectul „Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale economiei naționale pe perioada 1976-1980”.

La aceeași reuniune, Nicolae Ceaușescu a prezentat concluziile rezultate în urma vizitelor pe care le-a efectuat în județele Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Arad. Totodată, liderul partidului i-a anunțat pe membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. despre faptul că urmau să primească la începutul săptămânii următoare proiectul său de raport pentru Congresul al X-lea al P.C.R. și, în aceeași săptămână, era planificată o ședință a Comitetului Executiv, pentru dezbaterea și aprobarea documentului respectiv. De asemenea, Nicolae Ceaușescu a propus și participanții la reuniune au aprobat amânarea, până în toamna acelui an, a vizitei în România a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice – așa cum se consemnase în scrisoarea primită la 10 iulie 1969 de la Leonid Ilici Brejnev și Aleksei Kosîghin.

În cursul discuțiilor din 16 iulie 1969, Emil Bodnăraș a insistat să se răspundă la propunerea părții sovietice pentru fixarea perioadei de desfășurare a vizitei, astfel încât „să nu lăsăm impresia unui sentiment de supărare”. Nicolae Ceaușescu a fost de acord cu ideea lui Emil Bodnăraș, iar ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. a luat sfârșit fără să existe vreun indiciu în legătură cu surpriza care urma să aibă loc.

În ziua următoare, având definitivat programul vizitei președintelui Richard Nixon la București (aprobat la reuniunea din 7 iulie 1969 a Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R.), Nicolae Ceaușescu a convocat o ședință de urgență a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. pentru a se aproba decalarea cu două zile a perioadei de desfășurare a Congresului al X-lea al P.C.R. Cum s-a adoptat acea decizie, cât au durat dezbaterile și cine a insistat pentru modificarea datei de începere a congresului? Sunt întrebări la care putem răspunde cu ajutorul protocolului și stenogramei ședinței extraordinare din 17 iulie 1969 a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.

Importanța vizitei efectuate la București de președintele Richard Nixon a fost amintită de acesta la sfârșitul lunii octombrie 1969, în cadrul întâlnirii de la Casa Albă cu astronauții navei Apollo 11 (care au ajuns pe Lună în iulie 1969). Craig Nelson, fost vicepreședinte al editurii „Harper & Row, Hyperion, and Random House”, a consemnat despre acel eveniment, astfel: „The men returned to the United States, first stopping at the White House, where Pat Nixon gave them a tour of her husband’s collection of historic gavels, and the president commented that night at dinner that Romania’s President Ceaușescu had finnaly agreed to a state meeting in wake of Apollo 11, a diplomatic breakthrough that Nixon believed was worth the cost of the entire space program”.

La rândul său, în cursul convorbirilor cu Zhou Enlai și Li Xiannian (Beijing, 7-8 septembrie 1969), prim-ministrul Ion Gheorghe Maurer a declarat despre vizita în România a președintelui Richard Nixon astfel:

„Tovarășul Ceaușescu v-a comunicat prin ambasadorul dumneavoastră [de la București despre] conținutul acestei vizite. I-am spus însă ambasadorului că sunt aspecte care pot să fie mai bine lămurite în cadrul unei discuții directe și de aceea, eu am să mă ocup de această vizită. Sigur, în cadrul acestei vizite au fost discutate – pentru că discuțiile cu Nixon au fost destul de lungi – o serie întreagă de probleme. Unele dintre ele, cum ar fi securitatea europeană, probabil că vă interesează mai puțin; altele vă sunt mult mai apropiate.

Înainte de toate, Nixon a manifestat, fără nici un fel de rezervă, dorința lui de a găsi posibilitatea să normalizeze relațiile cu China. A spus acest lucru foarte clar și ne-a cerut, dacă putem, să-i dăm o mână de ajutor. Nu știu ce mână de ajutor putem să-i dăm (zâmbind); i-am spus că ce putem face este să informăm conducerea chineză despre această discuție. I-am mai spus însă că ni se pare că sunt o serie de probleme față de care există o poziție luată de conducerea chineză și cărora ar trebui să le găsiți soluții, și poate, căutând soluții pentru aceste probleme, găsiți și drumul apropierii și normalizării relațiilor cu China. Una dintre aceste probleme este Taiwan-ul (Zhou Enlai a râs).

Sigur, n-am intrat în discuții de detaliu, ce trebuie de făcut cu Taiwan-ul, ce nu trebuie făcut; nu este treaba noastră să discutăm acest lucru. Dacă va fi o dată de discutat, această discuție va fi între dumneavoastră și ei, dar omul a manifestat această dorință.

Impresia noastră a fost că această dorință este sinceră, adică corespunde unor interese americane pe care oamenii aceștia le apreciază. Care sunt aceste interese americane cărora le corespund aceste dorințe, noi n-am putut să ne limpezim. Știm bine că în opinia publică americană dorința normalizării relațiilor cu China există de mai multă vreme. Despre această dorință ni s-a vorbit de mai multe ori. La un moment dat, prin [John Kenneth] Galbraith, am primit exprimarea dorinței lui Robert Kennedy, pe vremea când trăia, de a veni și de a discuta cu noi, printre altele, și această problemă: ce părere avem noi despre această situație. Vizita nu s-a produs atunci din anumite împrejurări; după aceea nu s-a mai produs, pentru că a avut loc sfârșitul tragic al lui [Robert] Kennedy.

Preocuparea aceasta de a stabili relații normale cu China am întâlnit-o în discuțiile cu [William Averell] Harriman. Eu am avut cu Harriman o discuție destul de îndelungată. [...]

În legătură cu acest lucru s-a discutat și despre ascuțirea conflictului dintre China și Uniunea Sovietică. Nixon a afirmat categoric că în nici un fel el nu înțelege să sprijine Uniunea Sovietică dacă aceasta ar avea vreo intenție agresivă împotriva Chinei”.

În concluzie, decizia lui Nicolae Ceaușescu – aprobată de toți participanții la ședința din 17 iulie 1969 a Comitetului Executiv – a avut un caracter propagandistic antisovietic evident, deși liderul român a încercat în același timp să evite escaladarea disputelor sale cu autoritățile de la Moscova. Pentru prima și singura dată, congresul unui partid comunist european a fost amânat din cauza unei vizite oficiale efectuate de „inamicul public nr. 1” al comunismului într-o țară din blocul sovietic. Pentru liderii politici și militari de la Kremlin, schimbarea datei de începere a Congresului al X-lea al P.C.R. a constituit încă o dovadă a faptului că Nicolae Ceaușescu era periculos pentru unitatea Organizației Tratatului de la Varșovia, iar Leontin Ilici Brejnev a fost nevoit să-și contramandeze vizita programată să se desfășoare în România, în vara anului 1969. Ulterior, liderul sovietic a demonstrat prin atitudinea sa că nu este de acord cu o serie de opinii și acțiuni ale autorităților de la București în domeniul politicii extrene, amânând până la 22 noiembrie 1976 orice fel de călătorie oficială în România. În aceeași perioadă, Nicolae Ceaușescu a încercat cu diferite prilejuri să-l convingă pe Leontin Ilici Brejnev de buna sa credință și de spiritul de înțelegere al românilor deoarece diferite instituții din U.R.S.S. blocau în mod repetat cooperarea economică dintre cele două țări, invocând diferite pretexte.

În altă ordine de idei, una dintre problemele importante pe care președintele Richard Nixon a dorit să o analizeze împreună cu Nicolae Ceaușescu a fost conflictul din Indochina. După cum am menționat la începutul acestui material, forțele Viet Cong-ului au declanșat la 30 ianuarie 1968 „Operațiunea Tet” în Vietnamul de Sud, atacând unitățile fidele regimului de la Saigon, precum și trupele americane (circa 500.000 militari), sud-coreene (50.000), thailandeze (11.570), australiene (7670), filipineze (2060) și neo-zeelandeze (550) – care se aflau în țară pentru a nimici pe insurgenții comuniști și unitățile nord-vietnameze infiltrate în Vietnamul de Sud. Obiectivul principal urmărit de generalul Vo Nguyen Giap a fost inițierea insurecției generale a populației împotriva regimului corupt de la Saigon.

Din păcate pentru planificatorul acelei ofensive, aceasta a eșuat din punct de vedere militar deoarece a fost eludat principiul elementar al concentrării eforturilor. Drept urmare, forțele Viet Cong-ului și unitățile nord-vietnameze au suferit pierderi imense. La rândul lor, autoritățile de la Casa Albă au pierdut atunci sprijinul opiniei publice din S.U.A. față de trimiterea unor noi trupe americane în Vietnamul de Sud și s-au declanșat proteste de masă ale cetățenilor în scopul încetării războiului și revenirii în patrie a tuturor unităților americane aflate în Indochina.

Eșecul militar al ofensivei respective i-a determinat pe politicienii de la Hanoi să solicite din nou sprijinul mișcării comuniste internaționale în scopul refacerii potențialului de luptă al unităților nord-vietnameze care au participat la „Operațiunea Tet”. Prim-ministrul Fam Van Dong a trimis în acest sens o scrisoare și omologului său român, Ion Gheorghe Maurer (10 aprilie 1968). Anexele acesteia, scrise în limbile vietnameză și franceză, conțin informații extrem de interesante despre necesitățile de înarmare ale armatei nord-vietnameze și ale unităților de insurgenți din Vietnamul de Sud, precum și despre ajutorul economic pe care îl așteptau autoritățile de la Hanoi din partea României.

Drept urmare, autoritățile comuniste de la București au întocmit o notă recapitulativă privind ajutoarele pe care le-au acordat Republicii Democrate Vietnam în perioada 1965-1968. Documentul respectiv, strict secret, îl prezentăm în continuare.--

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro

Continuați să citiți...

(Hotnews)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Tupeu nemărginit al Ambasadorul SUA: "Parlamentul a adoptat Legea offshore încălcând toate principiile transparenţei şi negocierii" Cu cine să negocieze măi Klemă Progresistă? Cu voi care vreți să ne luați petrolul pe NIMIC? Păi vi l-a dat deja...

"Fără Penalii" sunt PENALI. USR poreclită "Uniunea lui SOROS" face ravagii cu 11,7 milioane de lei bani publici primiți de firma lui Barna. Câte 33.000 de euro USR-iștilor de încredere dați de firma lui Dan Barna din banii statului și din bani europeni

Întrebare pentru autoritățile române: Câți migranți ați relocat ÎN REALITATE în România, încâlcând cu bună știință Constituția României?

Cum au propagat Pedofilia, în grup, cu proprii lor copii, progresiștii "Revoluției de la 1968". Spiegel Online "Revoluția sexuală și copiii, cum stânga progresistă a dus lucrurile mult prea departe". Copii mici jucau dezbrăcați jocuri sexuale cu adulți

MIREASĂ prinsă de CAVALERUL de ONOARE în timp ce îşi înşela SOŢUL: Cine este BĂRBATUL ăsta? VIDEO

Digi 24: O nouă rasă de oameni, creată printr-un procedeu controversat. Expert: Prima persoană care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja

VIDEO Un membru al clanului Barcsa s-a plimbat pe cal prin fața IPJ Mureș

Economia de piață liberă? Poveşti. Dăm 5G țintit la americani. Nu e ăsta Trafic de influență? Iohannis: "Am semnat un memorandum România-SUA privind tehnologia 5G, pentru asigurarea prosperității și securității naționale".

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Rusia a testat două rachete lansate de pe submarine în Marea Barents

Coreea de Nord: Kim Jong Un a supervizat testarea unui 'lansator de rachete multiplu'' (ACTC)

Siria: Apărarea antiaeriană a lansat atacuri asupra unor ''rachete israeliene'' în apropiere de Damasc (media)

Marea Britanie și Germania critică decizia Franței privind blocarea Acordului Mercosur

Palatul Elysee: Ministrul de externe al Iranului se va întâlni în marja summitului G7 cu omologul francez, dar nu cu americanii

Cerbul de aur 2019. Cântărețul irlandez Ronan Keating a povestit despre experiența sa "înfricoșătoare" în România

Boris Johnson îi va transmite lui Donald Trump că trebuie să se retragă din războiul comercial

Prima infracțiune comisă în spațiu? Ce acuzații sunt aduse unui astronaut de pe Stația Spațială

Donald Tusk: Este greu să ne imagină că UE va ratifica Acordul Mercorsur în situația actuală

Box feminin: Steluța Duță, calificată în sferturi la Europenele din Spania

Vânzarea Țării continuă....Britanicii încep exploatarea la mina de unde rușii ne-au luat cel mai bogat zăcământ de uraniu

GALERIE FOTO Coreea de Nord a testat un "lansator de rachete multiplu super-mare"

Financial Times: Transilvania, "noua Toscana"

Acad. Sorin DUMITRESCU: „Grupurile Soroş” din România au fost special instruite şi finanţate pentru a numi şi implementa în posturile de conducere ale principalelor instituţii, persoane şi simpatizanţi, devotaţi „cauzei Soroş”!

Tenis: Hubert Hurkacz, învingător în turneul ATP de la Winston-Salem

Digisport: Simona Halep US Open | Dezvăluirea Simonei despre persoana care o inspiră cel mai mult: "Acum suntem prietene!"

Digi 24: VIDEO Ronan Keating, la Cerbul de Aur 2019: Nu mi-a fost atât de frică în viața mea, dar aveți o țară foarte frumoasă

​VIDEO Magda Linette a câștigat turneul Bronx Open, după ce a venit din calificări

Donald Tusk: Sunt mai multe motive pentru care Rusia nu se poate întoarce în G7

Stirile ProTV: Explicația oficială în cazul medicului rus care s-a contaminat de la “răniții radioactivi"

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

Ea este FEMEIA care ÎȘI OFERĂ VAGINUL oricui îi cere | VIDEO 18+

Satu Mare: Viorica Dăncilă și-a lansat campania de strângere de semnături pentru prezidențiale cu o baie de mulțime la Racșa

Cântărețul irlandez Ronan Keating a povestit despre experiența sa "înfricoșătoare" în România

Ce înseamnă când îţi iese în cale o MIREASĂ. Vezi la ce să te aştepţi

​Europa Liberă: Omul din spatele lansării Vioricăi Dăncilă la prezidențiale. Eugen Teodorovici, premierul care n-a mai fost

Ministerul Sănătății va implementa cu bani de la UE o serie de măsuri pentru creșterea gradului de vaccinare

IGPR: Peste 1.000 de autovehicule, depistate de polițiști în timp ce transportau persoane ilegal

Spania - Fostul rege Juan Carlos I a fost supus unei intervenții chirurgicale pe cord

Cântărețul Eddie Money, diagnosticat cu cancer în fază terminală / VIDEO

G4Media: Mircea Diaconu își va anunța duminică intenția de candida ca independent la președinție / El ar urma să fie susținut de Pro România și ALDE - surse

​VIDEO Napoli, victorioasă pe terenul Fiorentinei, scor 4-3

Paul Pogba: "Insultele rasiste sunt ignoranță și mă motivează ca să lupt pentru generația următoare"

George Maior este citat pe 30 august la Secția de anchetă în dosarul Codruței Kovesi - surse

Auto - WRC: Ott Tanak, învingător în Raliul Germaniei pentru al treilea an consecutiv; Simone Tempestini - locul 19

Liniștea din Senat: Mihai Goțiu de la USR a avut 773 luări de cuvânt în plen/ Care sunt cei mai inactivi senatori

Dan Barna, atac la adresa lui Klaus Iohannis pe tema autostrăzii în Moldova: Președintele nu cară găleți cu asfalt

Theodor Paleologu: După un președinte jucător și unul spectator, e nevoie de un președinte învățător

Liderii G7 l-au mandatat pe Emmanuel Macron să transmită un mesaj Iranului

Loteria Română: Report de peste trei milioane de euro la Joker

Aproximativ o mie de turiști au fost evacuați în insula Samos din Grecia din cauza incendiilor

Un jurnalist a fost găsit mort într-un oraș din Mexic/ El a publicat mai multe anchete legate de autoritățile locale

​CE Volei feminin: România a obținut prima sa victorie (3-1 cu Ungaria)

Polonezul Hubert Hurkacz a câștigat turneul de la Winston-Salem, primul din carieră

Auto - WRC: Ott Tanak, la un pas de victorie în Raliul Germaniei

Polițiștii au depistat, de la începutul lunii august, peste 1.000 de autovehicule care făceau transport neautorizat de persoane

Tenis: Turneul WTA de la New York - Magda Linette a cucerit primul titlu din cariera sa

Ce legi vor discuta aleșii în sesiune extraordinară: De la recursul compensatoriu la OUG 114

Spania se opune unei blocări a acordului comercial de liber schimb UE-Mercosur

Aviația israeliană a atacat ținte în Siria pentru a împiedica un atac al dronelor iraniene (armată)

Gimnastică ritmică: Denisa Mailat, medalie de bronz în finală la măciuci, la etapa de Cupă Mondială World Challenge Cup, de la Cluj-Napoca


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16 Pag.17

Nr. de articole la aceasta sectiune: 972, afisate in 17 pagini.



ieri 05:00 CITATUL ZILEI