23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Tudorel Toader - Raportul complet al Ministerului Justiției pentru Revocarea lui KOVESI din funcția de Procuror Șef la DNA. RAPORTUL ESTE DEVASTATOR în ceea ce-o privește pe Kovesi.

Notă: Există greșeli de transcriere a OCR-ului în urma tranformării ".pdf-ului imagine" publicat pe site-ul Ministerului Justiției, în format "text". Acesta e însă primul text integral publicat în presă al Raportului Ministerului Justiției pentru Revocarea lui KOVESI din funcția de Procuror Șef la DNA



MINISTERUL JUSTIȚIEI

RAPORT - privind activitatea managerială de la Direcţia Naţională Anticorupţie

Avem o justiţie unii spun că este bună, alţii spun că este rea.

Justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, trebuie să fie in slujba cetăţeanului, trebuie să fie bună, nu şi rea!

În urmă cu şase luni, se irnplineau şase luni de la preluarea demnităţii de ministru al justiţiei, ne aflam Impreună, aici, în sala de consiliu de la MJ, când prezentam direcţiile de modificare pentru legile justiţiei.

Legile de modificare a legilor justiţiei, au fost adoptate, câteva soluţii au fost declarate ca fiind neconstituţionale, vor fi modificate in sensul respectivelor decizii, iar în final vor fi promulgate şi publicate în Monitorul Oficia1, urmând să-şi producă efectele juridice.

După alte şase luni, se împlineşte un an de la preluarea demnităţii de ministru al justiţiei, tot Impreună ne aflam în acelaşi loc şi vă voi prezenta Raportul privind activitatea managerială de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).





I. Precizări introductive

Demnitatea de procuror este absolut respectabilă dacă este exercitată în limitele competenţelor constituţionale, dacă este exercitată cu bună-credinţă, dacă este exercitată pentru a servi binelui public, valoare care reprezintă una dintre exigenţele statului de drept.

Personal, am Inceput activitatea profesională exercitând această demnitate de procuror. Eram şef de promoţie, mi s-a propus să rămân asistent universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, prima Facultate de Drept Infiinţată în România, puteam să optez pentru a fi judecător, notar sau avocat, însă am optat pentru demnitatea de procuror.

Am fost şi sunt foarte mulţumit de respectiva opţiune, pentru că atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale, chiar dacă ulterior m-am întors la aceeaşi facultate, am urcat toate treptele carierei universitare, am exercitat prerogativele funcţiilor de cancelar, timp de trei ani, prodecan, timp de 8 ani, decan, timp de 12 ani, iar din februarie 2016, sunt rector al UAIC din Iaşi !

Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA. Raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public, a DIICOT şi DNA va fi prezentat Parlamentului, în conformitate cu prevederile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Până la sfârşitul lunii februarie trebuie să primesc rapoartele respectivelor instituţii, să realizez o sinteză a acestora, sinteză pe care o voi prezenta In Parlament.

Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a ministrului justiţiei, determinată de rolul său constituţional, consfinţit prin art.132 din Legea fundamentală care, referind-se la statutul procurorilor, stabileşte in alin.(1) faptul că "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţier.

Elaborarea acestuia a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită in spaţiul public, în ultimul an de zile, respectiv februarie 2017- februarie 2018, dezbateri care au divizat profund opinia publică, au ridicat la cote nemaîntâlnite 'in istoria recentă a României atacurile la persoană şi punerea in discuţie a unor valori constituţionale, europene şi universale precum prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, libertatea persoanei, au polarizat atenţia forurilor europene şi internaţionale asupra României, au declanşat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost utilizate faţă de ţara noastră, ameninţând realizarea obiectivelor asumate, de ridicare a altor mecanisme de evaluare, punând in pericol statul de drept.

Luarea de poziţie priveşte activitatea managerială desfăşurată de către proeurorul sef al DNA, iar temeiul analizei pe care se fundamentează, distinct de cel referitor la raportarea către Parlament, este dat de prevederile art.54 alin.(4) coroborat cu art. 51 alin.(2) lit. b) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care stabilesc competenţa ministrului justiţiei de a cere revocarea procurorului şef al DNA "b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinilor manageriale".

Potrivit art.5 1 alin,(3) din Legea nr.303/2004, "La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în princtpal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii perfecţionării profesionakle repartizarea sarcinilor in cadrul instanţelor sau parchetelor."

Faţă de cadrul legal invocat, am realizat o analiză privind:
- organizarea eficientă;
- comportamentul;
- comunicarea;
- asumarea responsabilităţilor;
- aptitudinile manageriale, referitoare 1a dna Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al DNA.

Perioada de referinţă este februarie 2017 - februarie 2018, iar etapele instituţionale premergătoare acestei evaluări sunt:

raportul de evaluare a eficienţei manageriale si a modului de indeplinire a procurorului general al DNA urmare pronunţării de către Curtea Constituţională a României a Deciziei nr.68 din 27 februarie 2017, publicată 1n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1 81 din 14 martie 2017, prin care s-a constatat că a existat şi există un conflict juridic de natură constituţională intre Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie şi Guvernul României, generat de acţiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie de a-şi aroga atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) şi (5) din Constituţie, respectiv ale Curţii Constituţionale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituţie.

Am conchis atunci că rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuţie In viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituţiilor vizate ori a altor măsuri instituţionale, în conformitate cu Constituţia şi legea;
controlul solicitat în data de 19 iunie 2017 Inspecţiei Judiciare, control stabilit prin Ordinul nr.71 din 3 iulie 2017 al inspectorului şef al Inspecției Judiciare, Raportul Directiei de inspectje judiciară pentru procurori (anexa1)1, şi măsurile stabilite prin acest Raport, cu orizont de verificare în prima parte a 2018.

Am reţinut în concluziile Raportului, toate circumstanţele întocmirii şi adoptării sale, şi am declarat că voi lua o decizie referitor la conducerea DNA pe baza analizei, evaluării tuturor circumstanţelor, precizând însă că hotărârea nu va f luată exclusiv pe baza raportului Inspecţiei Judiciare.

Partea de concluzii a prezentului Raport se bazează, aşadar, pe acumulările de la începutul perioadei de referinţa şi până în prezent, pe analiza actelor, faptelor, acţiunilor concrete, inclusiv a declaraţiilor publice ale procurorului şef DNA, reflectate în documente ale autorităţilor publice, la finalul unei perioade vizate prin Raportul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori menţionat.





II. Analiză

1) Situatie fără precedent in cadrul raporturilor dintre autoritătile publice din România; într-un singur an trei conflicte juridice de natură constituțională în care Directia Națională Anticoruptie, prin conducerea acesteia, a fost chemată în fața instanței constituționale la sesizarea altor autorităti publice care au invocat incălcări ale competentei lor de către DNA si comportamentul lipsit de loialitate constituțională al procurorului sef DNA; trei conflicte juridice de natură constituțională în care Curtea Constitutională a circumstanțiat ferm competența Directiei Naționale Anticoruptie, iar, în două dintre ele, a sanctionat comportamentul procurorului sef DNA, contrar loialității constituționale.

Am arătat în primul Raport de analiză a activităţii procurorului şef DNA că, în sine, constatarea unui singur conflict juridic de natură constituţională nu are aptitudinea de a determina revocarea conducătorului instituţiei care a produs conflictul. Conduitele contrare Constituţiei, izolate, pot fi corectate, acesta fiind, de altfel, şi raţiunea consacrării constituţionale a unui instrument adecvat şi stabilirea, în mod corespunzător, a competenţei Curţii Constituţionale de soluţionare a acestui tip de conflicte.

Concluziile sunt în mod evident diferite atunci când incălcarea Constituţiei, depăşirea limitelor de competenţă prevăzute de Constituţie şi de lege, devin sistematice.

În mai puţin de jumătate de an de la publicarea Deciziei nr.68/2017 a Curţii constituţionale, DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată in faţa Curţii Constituţionale pentru încă două conflicte juridice de natură constituţională.

Aşadar 3 sesizări privind conflicte juridice de natură constituţională intr-un singur an, dintre care în două Curtea a constatat existenţa încălcării Constituţiei de către DNA.

În cea de-a treia situaţie, deşi Curtea nu a constatat un conflict juridic de natură constituţiona1ă, a făcut necesare precizări pentru a orienta conduita DNA, mai ales faţă de un comunicat de presă dat de aceasta cu privire la acţiunile întreprinse.

Este un bilanţ semnificativ şi la scara activităţii dacă examinăm cea mai recentă statistică a Curţii Constituţionale (31 ianuarie 2018), care relevă faptul că numărul deciziilor prin care se constată conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile publice este de 13 - reprezentând 41,94 % din totalul de 31 decizii pronunţate.

Aşadar, în 14 ani de când s-a introdus competenţa Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională au fost constatate 13 astfel de conflicte.

Dintre acestea, 2 au fost constatate în anul 2017 şi au fost create de "Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie", prin încălcarea limitelor de competenţă in raport cu Parlamentul, Guvernul şi Curtea Constituţională şi, respectiv, prin conduită contrară principiului constituţional al colaborării loiale.

În raport de dispoziţiile legale care constituie temei al revocării, un comportament constând în încălcarea sistematică a Constituţiei se încadrează, fără îndoială, între motivele care susţin revocarea procurorului şef DNA în funcţie.



2) Decizia nr.68/2017 a Curtii Constitutionale (anexa 2) - Direcția Națională Anticorupţie a actionat ultra vires (n.r. în afara puterilor ce-i revin), şi-a arogat o competentă pe care nu o posedă

Prin Decizia nr.68 din 27 februarie 2017 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 181 din 14 martie 2017), ce a format obiectul analizei Raportului precedent, Curtea a reţinut că, in cauză,
"Ministerul Public, ca parte a autorităţii judecătoreşti, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului. 0 astfel de conduită echivalează cu o "incălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituţie, deoarece Ministerul Public nu doar că fşi depăşeşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar işi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau Curţii Constituţionale. in activitatea sa de interpretare şi aplicare a legii, procurorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul litera legii, între exigenţele de redactare scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competenţa de a se substitui autorităţilor competente în acest domeniu.

Obligaţia care incumbă procurorilor derivă direct din normele constituţionale ale art. 131 din Constituţie, potrivit cărora, în activitatea judiciară, ei reprezintă interesele generale ale societăţii şi apărără ordinea de drept, precum drepturile şi libertăţile cetăţenilor. [..]

Prin verificarea circumstanţelor în care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017pentru modificarea completarea Legii nr.28612009 privind Codul penal şi a Legii nr. 13.512010 privind Codul de procedură penală, Ministerul Public Parchetul de pe l'ângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală intr-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituţional din perspectiva dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia echilibrul puterilor in stat.

Astfel, în condiţiile în care inceperea urmăririi penale presupune activităţi de cercetare anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul şi-a indeplinit atribuţiile de legiuitor delegat, acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, intrucât depăşeşte competenţa stabilită de cadrul legal în vigoare.

Mai mult, acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării, având drept consecinţă descurajarea intimidarea legiuitorului delegat de a-şi exercita atribuţiile constituţionale.

Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcţionari publici, secretari de stat şi miniştri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de leWerare, creându-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare.

Astfel, sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea de cercetare penală şi de formularea uuor viitoare acuzaţii care pot determina incidenţa răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor.

Împrejurarea creată goleşte de conţinut garanţia constituţională referitoare la imunitatea inerentă actului decizional de legiferare, de care beneficiază membrii Guvernului, garanţie care are ca scop tocmai protejarea mandatului faţă de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupă funcţia de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independenţa, libertatea siguranţa în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor ce îi revin potrivit Constituţiei şi legilor.

Prin conduita sa, Ministerul Public — Parchetul de pe lângă inalta Curte de Casaţie Justiţie — Direcţia Naţională Anticorupţie a acţionat ultra vires. şi-a amat o competenţă pe care nu o posedă — controlul modului de adoptare a unui act nortnativ, sub aspectul şi oportunităţii sale, ceea ce a afectat buna funcţionare a unei autorităţi(...)." (par.120-121)

Prin urmare, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională fntre Ministerul Public — Parchetul de pe lângă inalta Curte de Casaţie Justiţie — Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, Guvernul României, pe de altă parte, reţinând totodată conduita conformă Constituţiei, respectiv ca în "exercitarea competenţelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat şi, deci, ablinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice.

Prin urmare, Ministerul Public nu are competenţa de a desfăşura activităţi de cercetare penală cu privire la legalitatea şi oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor."

În raport de dispoziţiile legale care constituie temei al revocării, exercitarea conducerii unei instituţii cu incălcarea limitelor de competenţă ale acesteia se incadrează intre motivele care justifică revocarea conducătorului instituţiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrvit declaraţiilor procurorului şef DNA, personal a supravegheat ancheta desraşurată de către procw:ori, cu referire la OUG 13/2017: "Eu mi-arn asumat acest dosar "împreună cu domnul Dumitriu cu domnul Uncheşelu. N-am făcut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun da" .

Aşadar, personal, a supravegheat și s-a implicat în realizarea anchetelor, după cum tot personal s-a implicat intr- o anchetă realizată contrar limitelor de competenţă constituţională.





3) Decizia nr.611/2017 a Curtii Constitutionale (anexa 3) - prin conduita sa, procurorul şef al DNA nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului — Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public; prin refuzul procurorului sef DNA este incălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, si este impiedicată desfăsurarea activitătii acestuia, sub aspectul indeplinirii atribuţiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare

Prin Decizia nr.611 din 3 oetombrie 20174 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public Parchetul de pe lângă inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cereri formulate de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, publicată in Monitorul Oficial nr.877 din 07.11.2017, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională intre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta in faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial.

Curtea a reţinut, îa ceea ce o priveşte pe doamna Laura Codruţa Kovesi, că aceasta, in calitate de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a refuzat să dea curs celor trei şi să se prezinte in faţa comisiei speciale de anchetă, iar la solicitarea comisiei de a răspunde, în scris, la întrebările adresate, doamna Laura Codruţa K8vesi a răspuns că nu a dat curs invitaţiei de a lua parte la lucrările comisiei, deoarece nu a avut şi nu are eunoştinţă despre aspecte de natură să, servească la aflarea adevărului in cauza care formează obiectul activităţii comisiei, datorită atribuţiilor conferite de lege, nu a avut şi nu are prerogative sau cunoştinţă, de niciunul dintre aspectele eare fac obiectul anchetei parlamentare, „nici in exercitarea atribuţiilor sale de serviciu nici "in timpul său liber nu a luat cunoştinţă de situaţii ori imprejurări potrivit cărora in alegerile prezidenţiale din decembrie 2009 s-ar implica unele autorităţi publice şiIsau persoane, altele decăt cele prevăzute de lege, respectiv in derularea procesului electoral cu consecinţa vicierii rezultatului acestor alegeri".

Curtea a conchis că "răspunsul astfel formulat nu conţine elementele care să concure la stabilirea situaţiei de fapt pe care comisia specială de anchetă o are in investigare, in sensul că doamna Laura Codruţa nki nu a negat, nici nu a confirmat o stare de fapt concretă, linzitându-se la a susţine că nu deţine informaţii necesare cauzei.

Curtea constată că, de fapt, doamna Laura Codruţa Kovesi nu a răspuns la cele două intrebări formulate de comisia specială de anchetă. Mai mult, această situaţie coroborată cu irnposibilitatea comisiei de a stabifi adevărul, deşi a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii altor persoane care ar fi putut avea cuno,slinţă despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori intr-un dosar de urmărire penală aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie, imprejurare care nu constituie un impediment legal pentru continuarea anchetei parlamentare, sunt de natură a crea un blocaj în activitatea comiski speciale de anchetă (aspect menţionat şi în raportul parţial intocmit in cauză), blocaj care a determinat Parlamentul României să adopte o hotărâre prin care prelungeşte termenul de activitate al comisiei cu 60 de zile, în vederea continuării demersurilor legale pentru realizarea obiectivelor in scopul cărora a fost declanşat controlul parlamentar."

Curtea a mai reţinut şi condiţiile în care persoana invitată să participe la şedinţele comisiei de anchetă este o persoană care reprezintă, în virtutea funcţiei sale de conducere, o autoritate publică care nu se află sub control parlamentar Ministerul Public Parchetul de pe lângă inalta Curte de Casaţie Justiţie, în aplicarea principiului colaborării loiale între instituţiile autorităţilor statului, aceasta are obligaţia să ia parte la lucrările comisiei in toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 411 din 14 iunie 2017, paragraful 55).

Împrejurarea că, în speţă, comisia specială de anchetă aformulat solicitarea unui răspuns, în scris, la anumite întrebări, nu derobează persoana care ocupă o funcţie de conducere autoritate a statului romăn de a se prezenta în faţa unei comisii parlamentare.

Aceasta cu atât mai mult cu cât răspunsul transmis evită să furnizeze orice informaţie pe care comisia parlamentară o poate valorifica in stabilirea realităţii factuale pe care o investighează" Curtea a reţinut, continuare, că "prin conduita sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu numai că inlătură a priori orice colaborare kială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului Parlamentul Româniel, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un evenitnent de interes public (participarea în seara zilei de 6 decetnbrie 2009, dată la care s-a desfăşurat scrutinul naţional pentru alegerea Preşedintelui României, alături de alte persoane care deţineau funcţii publice — directorul Serviciului Român de Infortnaţii, directorul adjunct al Serviciului Român de Informaţii, senatori, în locuinţa domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ in plan social, politic și juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenitnentelor cercetate.

Or, prin activitatea şi atitudinea sa, persoana care ocupă o funcţie de conducere într-o autoritate publică a statului trebuie să asigure prestigiul funcţiei exercitate, care impune o conduită regală, socială morală în acord cu rangul demnit publice, cu gradul de reprezentare cu încrederea oferită de cetăţeni în autoritatea statului.

Exercitarea funcţiilor publice de conducere, ca de altfel a oricărei funcţii publice în stat, nu poate fi rezumată doar la îndeplinirea drepturilor, obligaţiilor îndatoririlor pe care le impune mandatul deţinut, ci presupune a priori loialitate faţă de toate valorile principiile consacrate prin Constituţie respect faţă de celelalte autorităţi publice cu care intră în raporturi de colaborare.

Din acest context rezultă obligaţia principială a oricărui reprezentant al autorităţilor publice de a se prezenta şi de a oferi documentelelînscrisurile sau informaţiile utile şi concludente în faţa comisiilor parlamentare de anchetă în scopul clarificărăi unor imprejurără de fapt care să conducă la afișarea adevărului chestiune de interes public."

În concluzie, Curtea a constatat că, prin refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi este impiedicată desfăşurarea activităţii sale, sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare.

În raport de dispoziţiile legale ce constituie temei al revocării din funcţie, considerăm că o conduită prin care se Inlătură a priori orice colaborare loială cu autorităţile publice reprezentative ale statului român şi se refuză clarificarea unor aspecte de interes public constituie tot atâtea motive pentru ca procurorul şef DNA să nu mai fie menţinut 1n funcţie.



4) Decizia nr.757/2017 a Curţii Constitutionale (anexa 4) parchetul/DNA nu au competenţa de a începe urmărirea penală în privinţa oportunitătii emiterii actelor administrative individuale

Prin Decizia ur.757 din 23 noiembrie 20175 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul Romaniei, pe de o parte, şi Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte, legată de anchetarea imprejurărilor emiterii a două hotărâri de Guvern, deşi Curtea nu a constatat un conflict juridic de natură constituţională, a ţinut totuşi să precizeze, in considerentele deciziei, deopotrivă obligatorii, că, privinţa oportunităţii emiterii actului administrativ individua4 unitatea de parchet nu are competenţa de a incepe urmărirea penală, insă are competenţa de a cerceta faptele de natură penală săvârşite în legătură cu emiterea acestuia". Astfel, Curtea a constatat că "nu există nici un mecanism de control al oportunităţii emiterii actului administrativ.

Prin urmare, dacă legea permite realizarea unei anumite operaţiuni administrative in sensul in care o lasă in marja de apreciere a organului administrativ, nu poate fi pusă in discuţie cenzurarea oportunităţii aprecierii acestuia din urmă". Având in vedere cele de mai sus, Curtea a reţinut că "revine instanţei judecătoreşti competenţa de a verifica dacă acuzaţia în materie penală vizează acte1fapte care ţin de oportunitatea ori imprejurările circumstanţele emiterii actului administrativ

În raport de dispoziţiile legale care constituie temei al revocării, exercitarea conducerii unei instituţii cu incălcarea limitelor de competenţă ale acesteia se Incadrează intre motivele care justifică revocarea conducătorului instituţiei.



5) Acreditarea competenţei DNA de evaluare a aspectelor de oportunitate a elaborării unor hotărâri de Guvern

Statuările ale Curţii Constituţionale, prin Decizia nr.757/2017, au fost necesare, ţinând seama şi de comunicatul DNA prin care această instituţie a arătat că prin cele două hotărâri de Guvern mai sus menţionate "au fost încălcate prevederile Constituţiei României, cele ale Legii organice 21311998, ale Legii 10711996 cu 0.U.G. 10712002, [...]. De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziţii ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat in repetate rânduri de Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Justiţiei, 'în perioada premergătoare adoptării hotărâriL", iar iniţierea şi promovarea hotărârilor de Guvern s-a făcut "cu incăkarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea prezentarea proiectelor de acte normative", afirmaţii de natură a erija DNA in evaluator, fără nicio distinctie, inclusiv a aspectelor de oportunitate a elaborării unor hotărâri de Guvern, în contradicţie cu cadrul constituţional de referinţă.

Din nou, în raport de dispoziţiile legale care constituie temei al revocării, comunicarea publică în sensul arătat, de natură a susţine aceeaşi exercitare a conducerii institutiei cu incălcarea limitelor de competentă ale acesteia se încadrează Intre motivele care justifică revocarea conducătorului instituţiei respective, adică a procurorului şef DNA.



6) Lipsa de asumare a unei încălcări a dispozițiilor constituționale și legale, respectiv a corectării unei astfel de conduite

Ulterior, afirmând faptul că cele cuprinse în comunicatul mai sus menţionat au exprimat opinii ale instituţiei, DNA a retras comunicatul. Apreciem ca fiind inadmisibilă a astfel de abordare, prin care sunt afectate valori şi drepturi fundamentale ale unei/unor persoane fizice, fapt cu atât mai grav cu cât respectiva persoană ocupă o demnitate publică.

În raport de dispoziţiile legale care constituie temei al revocării, un comportament de neasumare a unei erori în conducerea instituţiei/comunicarea publică a acesteia se încadrează între motivele care justifică revocarea conducătorului instituţiei respective, adică a procurorului şef DNA.



7) Încălcarea principiilor care guvernează exercitarea functiei de conducere a unei autorităti publice.

"Performanta" procurorului sef DNA de a determina Curtea Constitutională să explice pe larg că institutia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constitutională, nici instantă de judecată si că, in calitate de conducător al acestei institutli trebuie să respecte competentele legale ale DNA, precum si să aibă o conduită constituțională loială.

Au existat, aşadar, trei conflicte juridice natură constituţională, în mai puţin de un an calendaristic (şi practic aproape un sfert din cele care au existat vreodată), în care s-a constatat încălcarea de către DNA, respectiv, a procurorului şef al acesteia, a competenţei legiuitorului, a funcţiei dc anchetă a Parlamentului, şi s-a statuat pentru preîntâmpinarea riscului substituirii Guvernului în aprecierea oportunităţii emiterii actelor de aplicare a legilor, a competenţei Curţii Constituţionale in privinţa controlului de constituţionalitate, precum şi a instanţelor de contencios administrativ in privinţa controlului de legalitate.

Au existat, aşadar, trei conflicte juridice de natură constituţională demonstrează (în cazul unuia dintre acestea dezvoltând şi subliniind ritos) refuzul cooperării constituţionale loiale de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, abandonarea principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de conducere a unei autorităţi publice.

În deciziile pronunţate cu privire la aceste conflicte juridice de natură constituţională în care se regăseşte cea mai amplă explicare a principiului loialităţii constituţionale, fără precedent la această scară în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi o amănunţită explicare a îndatoririlor ce revin persoanelor care ocupă o funcţie de conducere intr-o autoritate publică a statului, bazată pe consistenta invocare a Recomandărilor Comisiei de la Veneţia, autoritate europeană de referinţă în privinţa definirii standardelor statului de drept.

Reţinem astfel că, in Avizul privind compatibilitatea cu principiile constituţionale statul de drept a acţiunilor Guvernului României cu privire la alte instituţii ale statului Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de modificare a Legii nr.4711992 privind organizarea şifuncţionarea Curţii Constituţionale Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de modificare compktare a Legii nr.3/2000 privind organizarea desfăşurarea referendumului în România, aviz adoptat de la cea de-a 93-a Sesiune Plenară de la Veneţia, 14-15 decembrie 2012 (anexa 5), Comisia de la Veneţia a observat că:

"73. in România culturile politice şi constituţionale trebuie dezvoltate. Demnitarii nu urmăresc întotdeauna interesele statului ca un întreg. În primul rând, a existat o lipsă de respect faţă de instituţii. Instituţiile nu sunt privite separat de persoanele care le conduc.

Acest lucru se reflectă în modul în care demnitarii au fost trataţi ca reprezentanţi ai forţelor politice care i-au desemnat sau au votat pentru ca aceştia să deţină respectiva funcţie. Este de aşteptat ca demnitarii să favorizeze poziţiile partidelor politice respective, precum ca noua majoritate parlamentară să poată considera justificată demiterea demnitarilor numiţi de fosta majoritate. O astfel de lipsă de respect faţă de instituţii este strâns legată de o altă problemă in cultura politică şi constituţională, şi anume îucălcarea principiului cooperării loiale între instituţii.

Acest principiu este de o importanţă deosebită in cazurile in care funcţii precum, de exemplu, cea de Preşedinte cea de Prim-ministru, sunt deţinute de persoane cu convingeri politice diferite. Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care sunt in conformitate cu patrimoniul constituțional european şi care permit unei ţări să evite şi să depăşească crizele cu seninătate."

Or, astfel cum Curtea Constituţională a constatat, prin conduita sa, procurorul şef al Directiei Nationale Anticoruptie nu numai că inlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului, Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public .

0 astfel de conduită, sancţionată de Curtea Constituţională, este exact cea criticată de Comisia de la Veneţia, prin Avizul la care am făcut referlre la primul punct al prezentului Raport, şi contravine recomandărilor acestei Comisii, in sensul de dezvoltare, in România, a culturilor politice şi constituţionale.

Aceasta demonstrează o îndepărtare fundamentală de la rolul pe care conducătorul unei autorităţi publice, mai ales de talia Direcţiei Naţionale Anticorupţie trebuie să o aibă, şi o confuzie realizată de procurorul şef DNA intre statutul său ca persoană privată si cel de titular al unei functii de conducere într-o autoritate publică a statului.

Fără îndoială că vorbim de un derapaj instituţional al conducerii DNA care continuă, acţiunile ultra vires, anterior constatate, nemaifiind deci conduite izolate, corectabile, ci au caracter de continuitate, indiferent de intervenţia instrumentelor constituţionale menite să le corecteze. Altfel spus, procurorul şef DNA a reuşit "performanţa" de a determina Curtea Constituţională să explice pe larg că instituţia pe care acesta o manageriază nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curte Constituţională şi nici instanţă de judecată şi că, în calitate de conducător al acestei instituţii trebuie să respecte competenţele legale ale DNA, şi să aibă o conduită constituţională

Prin prisma dispoziţiilor ce constituie temeiul juridic al revocării, constatăm folosirea nelegală, de către procurorul şef al DNA a resurselor umane şi materiale, in sensul deturnării Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la scopul şi competenţele sale legale, o repartizare nelegală a sarcinilor, din aceeaşi perspectivă, un comportament vădit neconstituţional, contrar principiilor statului de drept, consfinţite de art.1 din Constituţia României.



8) Comportament excesiv de autoritar, discreționar, contrar obligaţiilor de rezervă si deontologice impuse magistratilor

În realizarea angajamentului asumat prin precedentul Raport, am solicitat în data de 19 iunie 2017 realizarea unui control la DNA de către Inspecţia Judiciară, control stabilit prin Ordinul nr.71 din 3 iulie 2017 al inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare. Raportul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori insumează un număr de 501 pagini, iar întocmirea şi apoi aprobarea sa nu au fost scutite de momente controversate.

În cuprinsul Raportului de control, se consemnează o serie de dificultăţi intâmpinate de inspectori, reţinându-se inclusiv indicii cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. p) din Legea nr.303/2004, respectiv "obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace" de către "procurorul şef de direcţie, consilierul personal al acesteia, procurorul şefserviciujudiciar, ..."(p.148; a se vedea şi p.160 din Raport).

Abordarea faţă de echipa de control se reflectă în chiar concluziile raportului Inspecţiei Judiciare după verificăfile la DNA. Am exprimat public preocuparea dată de faptul că acesta nu a fost unul unitar, trei inspectori fiind de părere că şefa DNA a realizat un management bun, trei constatând deficienţe. Prin Hotărârea nr.686 din 31 octombrie 2017 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior a1 Magistraturii s-a aprobat cu o serie de observaţii raportul Inspecţiei Judiciare, dispunând-se, Inire altele, "un control în vederea remedierii deficienţelor constatate la nivelul Secţiei de combatere a infi.acţiunilor asimilate infi.acţiunilor de corupţie în termen de 6 luni de la data aprobării raportului". Aşadar, şi secţia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii a constatat deficienţe la nivelul rnanagementului instituţiei. Fără îndoială că aspectele semnalate constituie, 1n sine, motive de revocare legale, insă câtă vreme chiar secţia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că sunt deficienţe ce pot fi Indreptate intr- un termen rezonabil, in virtutea principiului cooperării loiale am acceptat şi aşteptat o remediere, inclusiv sub aspectul comportamentului procurorului şef al DNA.

Este de subliniat sub acest aspect că Raportul Inspecţiei Judiciare relevă comportamentul autoritar către discreţionar al doamnei Laura Codruţa Kovesi, concretizat nu doar in obstrucţionarea activităţii de control ci şi în alte manifestări, un exemplu în acest sens fiind cel consemnat la pag. 288, respectiv dispunerea de către procurorul sef DNA a Ordinului .../30.03.2017 de constituire a unei Comisii de interviu.

Raportul consemnează că "prin emiterea ordinului, autodesemnarea în calitate de preşedinte al Comisiei, şi ulterior solicătarea avizului de numire emiterea ordinului pentru procurorii declaraţi admişi la interviul din 26.04.2017, doarnna procuror şef de direcţie a creat aparenţa lipsei de imparţiaiitate în procedura selectării numirii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie." Acelaşi raport consemnează faptul că, deşi intre membri comisiei, potrivit art.87 a1in.2-6 din Legea nr.304/2004 trebuiau să facă parte 3 procurori, din comisia constituită potrivit Ordinului nr..../30.03.2017 au făcut parte 2 procurori şefi de secţie şi 1 judecător, in persoana doamnei consilier al procurorului şef de secţie. Această din urmă deficienţă, mai arată acelaşi Raport, la filele 288-289, "o regăsim Ordinul nr....17.12.2016 privind constituirea comisiei de realizare a interviului candidaţilor pentru numirea în funcţia de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Secţia judiciar penală din data de 26.01.2017."



9) Implicarea in anchetele altor procurori, anchete realizate cu incălcarea competentelor constitutionale

De altfel, şi declaraţii publice de notorietate relevă comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi aceea că, personal a supravegheat ancheta desfăşurată de către procurori, cu referire la OUG 13/2017: "Eu mi-am asumat acest dosar impreună cu domnul Dumitriu şi cu domnul Uncheşelu. N-am făcut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun da"(anexa 6)6. Aşadar, personal, a supravegheat/s-a implicat în realizarea anchetelor asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat in sensul constatării unui conflict juridic de natură constituţională.

În raport de ce constituie temeiul juridic al revocării, constatăm, la fel ca la punctul precedent, comportamentui contrar statutului procurorului intr-un stat de drept şi lipsa unor veritabile aptitudini manageriale, in sensul confuziei funcţiei de management cu aceea de conducere discreţionară..

(6 Raportul inspecţiei judiciare nr. 4759/11/912/DIP/2017)

Trecerea timpului nu a condus la o indreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei, astfel cum o relevă ieşirile 1n spaţiul public la care urmează a mă referi şi alte constatări ale Inspecţiei Judiciare.



10) Prioritizarea solutionării dosarelor cu impact mediatic. Atitudini nedemne. Încălcarea standardelor minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat.

Recent, Inspecţia Judiciară a publicat un comunicat de presă (anexa 7) potTivit căruia, "la 12 ianuarie 2018 lnspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie („DNA") pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute:
- de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statut-ul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu" constând în aceea că, in cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, imprejurări identificate in inregistrările audio apărute in spaţiul media la data de 18.06.2017.

În concret, procurorul şef al DNA s-a exprimat 1n sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR nr. 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri", de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, dellnitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile 1n funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate.

De asemenea, procurorul şef al DNA a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a generaIn rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor. de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne in timpul exercităxii atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului in care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, ori reprezentanţii altor instituţii"

constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insult ător ameninţător, respectiv „bârfitori", „inftactori", făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi" , cu referire la un dosar penal, incălcând astfel obligaţia de rezervă normele de conduită ataşate profesiei de magistrat.

de art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea in mod nejustificat a dispoziţillor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente" constând in aceea că a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1643IC din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 350 din 21.05.2015, care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea pregătirea procurorului, volumul de activitate, compkxitatea operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilit ăţile în exercitarea funcţiei", prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla intr-o vădită stare de incompatibilitate.

[...] Acţiunea disciplinară a fost inaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor in cauză. "

Din nou, în raport de ce constituie temeiul juridic al revocării, constatăm comportamentul vădit neconstituţional şi nelegal, contrar statutului procurorului intr-un stat de drept şi lipsa unor veritabile aptitudini manageriale, in sensul confuziei funcţiei de management cu aceea de conducere discreţionară.



11) Contestarea actelor şi autoritătii Curţii Constitutionale

Cu prilejul unor evenimente publice, procurorul şef al DNA a "invinovăţit", practic, Curtea Constituţională, punând pe seama deciziilor pronunţate de aceasta pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte apreciate de conducerea DNA ca fiind dc natură penală, şi a recuperării unor prejudicii.

Astfel, de exemplu, în discursul la Forumul Republica Moldova-România în domeniul justiţiei, ediţia a II-a, Bucureşti, 23-24 noiembrie 20177, în calitatea sa de reprezentant al instituţiei pe care o conduce, procurorul şef DNA a susţinut că instanţa constituţională "a pronunţat în 2016 o decizie privind infi-acţiunea de abuz in serviciu prin care aceasta s-a declarat constituţională în măsura în care prin sintagma in mod defectuos se înţelege cu incălearea legii. Din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz in serviciu in care s-a incălcat legislaţia primară, respectiv, legi sau ordonanţe", conchizând că "reiese că societatea rămâne neapărată in faţa unor astfel de practici după decizia Curlii Constituţionale de anul trecut". in continuare a dat câteva exemple din dosarele DNA, subliniind că, "unnare a deciziei Curţii Constituţionale anterior menţionate, în anul 2017 au fost închise 245 de dosare şi 188 milioane euro - prejudiciile din bani publici — nu mai pot fi recuperate pentru bugetului statului. Pe langă pierderile de milioane de euro din bugetul statului, intreaga socktate va privi cum cei cu funcţli publice vor fi ocupaţi cu satisfacerea unor interese foarte diferite de interesul comunităţii. atunci lansăm o legitimă intrebare: in contextul modfficărilor preconizate ale referitoare la abuzul in serviciu şi in condiţiile in care milioane de euro sunt pierdute de socktate prin astfel de fapte, se justifică limitarea acestor investigaţii?"

Prin aceste afirmaţii şi intrebarea lansată in discursului, procurorul şef DNA a contestat, practic, în mod oficial şi public, caracterul general obligatoriu

7 http://www.pna.ro/comunicatxhtml?id--8530

al deciziilor Curţii Constituţionale, câtă vreme a ridicat problema caracterului "justificat" al limitării consacrate prin aceste decizii. Or, art.147 din Constitutie consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, iar examenul pe care aceasta il realizează este unul de constituţionalitate, iar nu de oportunitate.

Procurorul şef DNA a contestat astfel insăşi Constituţia ţării, apreciind, mod unilateral, asupra necesităţii incriminării unor fapte care, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, este contrară Constituţiei. Este evident că luarea de poziţie a dnei Laura Kovesi, în acel context, nu a fost una de analiză şi identificare a unor soluţii in lumina deciziilor Curţii, ci de critică făţişă a acestora, in pofida intregului cadru constituţional care conturează rolul şi competenţa Curţii Constituţionale.

Afirmatiile de la Forumul România Moldova nu sunt singulare. Ele au fost reluate în mai multe rânduri in mass-medias. Astfel, în articolul intitulat " Kovesi: Prejudicii de 188 milioane de euro in dosare de abuz fn serviciu nu mai pot ji recuperate din cauza deciziei CCR", titlu sau continut fată de care procuronil şef al DNA nu a reactionat zn niciun fel, se relatează că procurorul şef al DNA, Laura Codiuta Kovesi, a declarat, la o dezbatere organizată de Grupul pentru Dialog Social, că în acest an, din cauza deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) de redefinire a abuzului în serviciu, 245 de dosare au fost clasate, iar prejudicii de 188 de milioane de euro din aceste dosare nu mai pot fi recuperate, intrucât faptele nu mail pot fi cercetate.

Aceasta a precizat că efectele pot fi şi mai mari dacă se operează, alte modificări'in ceea ce priveşte această infractiune. "Dacă aceste efecte s-au produs doar printr-o decizie a CCR, ce se Infamplă dacă modificărn şi notiunea dc functionar public, dacă instituim un prag minim la abuzul în serviciu sau dacă facem alte modificări in ceea ce priveşte incriminarea infractiunii de abuz în serviciu alături de cea de luare de a mai spus Kovesi. Totodată, procurorul şef al DNA a mai afirmat că infractiunea de abuz în serviciu există în Codul Penal din România din 1968, au fost condarnnati mii de functionari, dar această discutie a apărut "brusc, în acest an".

Este o contestare a deciziffor Curţii Constituţionale şi un refuz ferm al unei schimbări de politică legislativă, procurorul şef DNA erijându-se astfel şi in legiuitor

8 http://adevarul.ro /news/ evenimentikovesi-prejudicii-188-milioanc-euro-dosare- abuz-serviciu-nu-mai-recuperate-cauza-deciziel- ccr-1 5a14819e5ab6550cb864644a/index.html

şi în Curte Constituţională deopotrivă. Singurul obiectiv pare a fi, în continuare, condanmarea a mii de funcţionari, cu Încălcarea principiului legalităţii, legea in sine fiind contestată, reducându-se totul la nivelul unei simple discuţii apărute...brusc. Or, nici deciziile Curţii Constituţionale şi nici legea nu constituie "simple discuţii" ci unicul temei al acţiunii procurorilor şi al incriminării faptelor, într-un stat de drept.



12) Contestarea autorităţii actelor Parlamentului

La inceputul anului 2017, procurorul şef DNA a declarat pentru postul BBC că se teme de desfiinţarea DNA, avertizând, intr-un interviu pentru postul britanic, asupra unui "risc uriaş la adresa sistemului judiciar, zilnic", evocând faptul că se teme de modificări legislative care pot afecta lupta Impotriva corupţiei, modifica jurisdicţia sau desfiinţa direcţia pe care o conduce9.

De-a lungul anului discursul său intern şi extern a evoluat către un atac furibund la adresa instituţiilor, politicienilor, oamenilor de afaceri. intr-un interviu acordat Euronewsl°, procurorul şef DNA s-a lansat într-o critică dură a adresa unor proiecte de legi aflate în dezbatere parlamentară, acuzând deopotrivă politicienii şi oamenii de afaceri că lovesc împotriva efortului de curăţare a uneia dintre cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană. Sunt afirmaţii foarte grave, nesusţinute măcar cu vreun exemplu concret din proiectele de legi, afirmaţii de natură a afecta nu doar imaginea justiţiei din România, ci şi a ţării.

Articolul citează, de asemenea, o altă afirmaţie extrem de gravă a procurorului şef DNA, potrivit căreia votul legilor justiţiei va avea un serios impact asupra independenţei justiţiei şi va avea ca rezultat controlul politic al activităţii procurorilor şi obstrucţionarea luptei impotriva corupţiei. În acelaşi articol s-a acreditat o mobilizare a sistemului format din politicieni şi oameni de afaceri care s-ar simţi ameninţaţi şi din acest motiv ar avea interesul menţinerii controlului asupra resurselor publice.

Şi mai recent, într-un interviu acordat ziarului Libertatea, acelaşi procuror şef al DNA a susţinut că modificările legisiative discutate în Pariament sunt de fapt „un

9 https://www.digi24,ro/stiri/actualitate/justitie/ kovesi-a-deciarat-pentru-bbc-ca-se-teme-de-desfiintarea-dna-667006
http://www.euronews.com/2017/1 1/24/ -unbelievable-attacks-trying-to-derail-romania-s-anti- corruption-drive-claira

pretext pentru a capacitatea organdor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni", şi că "lupta anticorupţie va fi terminată" 11, relevând o temere obsesivă, in esenţă, pentru pierderea conducerii instituţiei DNA.



13) Critici vehemente formulate cu referire la unele pronuneri de modificare legislativă; solutiile legislative respective au fost dovedite ulterior ca fiind constituționale

Din această perspectivă, critici vehemente au fost formulate de Laura Codruta Kovesi cu privire la propunerea legislativă de infiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, or, Curtea Constituţională a constatat constituţionalitatea acestei modificări legislative12, exact in raport de critici care ridicau problema diminuarea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Tot astfel, mai recent, Intr-un alt interviu13, s-a reţinut că Laura Codruţa Kovesi a afirmat că legile justiţiei vor avea un efect devastator. În cuprinsul interviului însă, sunt date exemple de presupuse modificări ale legislaţiei penale, fiind redate distorsionat, aproape caricatural, reduse la absurd propuneri de amendamente la aceasta (ex: dezincriminarea mărturiei mincinoase).

Fără a reda în detaliu numeroasele ieşiri publice ale procurorului şef DNA cu privire la legile justiţiei, afirmaţiile de o gravitate fără precedent şi nereale ale şefei DNA au afectat iremediabil imaginea României. Acestea sunt de natură să creeze o imagine deformată, falsă, asupra realităţii de fapt şi de drept din România, iar exemplele pot continua. Eu însumi am constatat efectele devastatoare ale tuturor acestor ieşiri publice, cu prilejul participării la dezbaterea care a avut loc in Parlamentul European, la Strasbourg, în data de 7 februarie 2018, pe marginea presupuselor ameninţări la adresa statului de drept în România. Am avut un număr mare de întâlniri cu

https://www,stiripesurse.ro/ kovesi-desfiinteaza-modificarile-aduse-legilor-justitiei— lupta-anticoruptie-va-fi-terrninata---- 1238002.hind

12 A se vedea Decizia nr.33 din 23 ianuarie 2018, par.125-128

https://www.libertatea.roistiri/ ora-1200-procurorul-seţal-dna-vine-la- interviurile-libertatealivelaura-eadruta-kovesi-va-vorbi- despre-controversatele-iegi-ale-justitiei-2077192

reprezentanti ai diverselor grupuri politice şi a trebuit, de fiecare dată, să lâmuresc ceea ce dna Laura Codruţa Kovesi a acreditat in mod fals. Am realizat distincţia dintre legile justiţiei şi modificarea legislaţiei penale, am explicat că legile justiţiei nu incriminează şi nici nu dezincriminează, şi că 1n privinţa legislafiei penale, există diverse propuneri de modificare care urmează a fi luate in dezbatere. Am explicat că. in România există o Constitutie, proceduri constituţionale, instrumente de control reciproc, control de constituţionalitate, pârghii ale preşedintelui României.

A trebuit să demontez convingerea falsă că a fost dezincriminată mărturia mincinoasă sau că persoanele acuzate de corupţie sunt exceptate de la arestarea preventivă. Toate aceste idei false au fost generate, Intre altele, şi de numeroasele intervenţii, ieşiri publice, interviuri la posturi naţionale şi intemaţionale date de Laura Codruţa Kovesi.

Confuzia creată deliberat de procurorul şef DNA s-a văzut şi în dezbaterea în Parlamentul European care, din nou, deşi se pretindea a fi cu privire la justiţie, a vizat pretinse modificări ale penale care nici măcar nu au fost dezbătute.

Confuzia creată de procurorul şef DNA se vede şi 1n reactia unor organisme precum GRECO, care au declanşat mecanisme extraordinare de evaluare a legilor justifiei, pe temeiul unei pretinse amenintărl a acestora la adresa luptei Impotriva corupţiei.

Nouă ambasadori au venit intr-o singură zi la Ministerul Justiţiei pe baza aceloraşi suspiciuni iar legile justiţiei au devenit subiect de "ingrijorare" predilect al unor Ambasade şi publicaţii intemaţionale.

Chiar dacă Guvernul României, cei doi preşedinti ai Camerelor Parlamentului, parlamentarii europeni români, eu 1n calitate de ministru al justiţiei am reacţionat ca replică la aceste afirmaţii grave, solicitând expres să se arate care prevedere din legile justitiei este de natură a conduce la o subordonare politică a justitiel şi că lupta Impotriva corupţiei este chiar un obiectiv asumat de statul român, efectele ieşirilor şefei DNA au rămas şi se produc în continuare.

Chiar dacă cele trei legi ale jusfitiei au trecut prin filtrul Curţii Constituţionale, şi chiar dacă în puţinele neconstituţionalităţi constatate, nu este vorba de subordonări politice sau "ingenuncheri" ale luptei împotriva corupţiei, efectele ieşirilor şefei DNA au rămas şi se produc in continuare.

Chiar după deciziile Curţii Constituţionale, chiar şi după luările de poziţie ale reprezentanţilor Parlamentului şi Guvernului, procurorul şef DNA continuă denigrarea cu sfidarea oricăror reguli de deontologie, obligaţie de rezervă, exigenţe ale statului de drept, calificând acţiunile autorităţilor menite să corecteze această dezinformare, după cum urmează: "asistăm 1a un festival disperat al inculpaţilor"14.

Sunt câteva exemple care demonstrează, cu prisosinţă, că prin atitudine, acte, afirmaţii, luări de poziţie denigratoare în mod făţiş a instituţiilor române, a României, procurorul şef al DNA a depăşit in mod evident şi masiv rolul, competenţele sale, încălcând regulile de minimă deontologie profesională, care îi impun să nu participe la emisiuni audiovizuale, manifestări cu caracter politic ori a celor de natură să ştirbească independenţa justiţiei, şi să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor, dar şi a altora, in funcţie şi in societate.

Procurorul şef DNA discreditează în mod din ce în ce mai virulent autorităţile române şi România, creând imaginea unui stat profund corupt, cu o singura instituţie eficientă — DNA, dar care ar fi in pericol să fie desfiinţată, iar dacă nu desfiinţată, lipsită total de instrumentele de a acţiona. Se poate afirma că, astfel de acţiuni, care se bucură de credibilitate in rândul populaţiei şi al partenerilor externi, tocmai datorită faptului că. DNA a funcţionat cu bune rezultate o perioadă de timp, ridică problema afectării interesului naţional.



14) Încălcarea rolului şi locului procurorilor într-un stat de drept.

Acreditarea unui alt statut al procurorului decât cel consacrat de Constituţie

Analizând, în context, structura instituţională a puterii, reţinem că, în România, puterea legiuitoare este exercitată de Parlament, caracterizat de art.61 din Constituţie ca fiind "organ reprezentativ suprem" şi "unica autoritate legiuitoare a ţării", puterea executivă de către Guvern, care, în conformitate cu art.1 02 alin.(1) din

14 https://www.hotnews.m/stiri-esential-22286355-19-30- sefa-dnalaura-codruta-kovesi-sustine-confefinta-presa.htm

Constituţie,"potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării exercită conducerea generală a administraţiei publice" şi Preşedinte care, potrivit art.80 alin.(1) din Constituţie, "reprezintă statul romăn şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii al integrităţii teritoriale a rării", iar puterea judecătorească de către instanţele judecătoreşti, art.126 alin.(1) din Constituţie stabilind în acest sens că "Justiţia se realizează prin inalta Curte de Casaţie Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege."

Cât priveşte Ministerului Public, acesta nu aparţine nici puteri legislative, nici celei executive, nici celei judeciltoreşti. Potrivit Constituţiei României, Ministerul Public face parte din autoritatea judecătorească, iar nu din puterea judecătorească şi, prin urmare, nu exercită această putere şi nici ©u beneficiază de garanţiile specifice puterii judecătoreşti.

Potrivit art. 132 din Constituţia României, "(1)Procurorii işi desfăşoară activitatea potrivit principiului al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din invățămăntul superior."

Aspectele referitoare la statutul procurorilor sunt dezvoltate in Legea nr.303/2004 privind statutul judecătofilor şi procurorilor, republicată in Monitorul Oficial al României, partea 1, nr.826 din 13 septembrie 2005, care stabileşte că ambele categorii profesionale aparţin magistraturii, definită ca fiind activitatea judiciară desfăşurată de judecători in scopul Infăptuirii justiţiei şi de procurori in scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Distingând sub acest aspect intre procuror şi judecâtor şi garanţiile specifice, Comisia de la Veneţial5 (anexa 8) a reţinut că

29. Trebuie realizată o distincţie clară intre o posibilă independenră a parchetelor sau Procurorului General faţă de statutul procurorilor, alţii decât procurorului general, care sunt mai degrabă „autonomi" decât independenţe. „Autonomia" se referă la parchete, iar „independenţa" priveşte procurorii consideraţi in mod individual. 30. Orice fel de „independenţă" a parchetelor, in insăşi esenţa sa, diftră ca intindere de cea a judecătorilor. Elementul principal al acestei independenţe „externe" a parchetelor sau a Procurorului General, constă in "

COMISIA EUROPEAN.Ă PENTRU DEMOCRAŢIE PRIN DREPT (COMIS1A DE LA VENEŢIA) RAPORT PRIVIND STANDARDELE EUROPENE REFERITOARE LA INDEPENDENŢA SISTEMULUI JUDICIAR: PARTEA 11 — ORGANELE DE URMĂRIRE PENALĂ Adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 85 a sesiune plenară (Veneţia, 17-18 decembrie 2010)

imposibilitatea executivului să dea instrucţiuni în cauze individuale Procurorului General (şi desigur, direct altor procurori). Instrucţiunile de ordin general, cum ar fi de exemplu cele de a instrumenta cu severitate celeritate anumite tipuri de inftacţiuni, sunt mai puţin problematice. Asemenea instrucţiuni pot fi considerate ca un aspect de politică care poate fi decis irz mod corespunzător de Parlament sau Guvern.

Independenţa organului de urmărire penală trebuie privită distinct, de orice fel de "independenţă internă" a procurorilor, decât Procurorului General. intr-un sistem de subordonare ierarhică, procurorii sunt obligaţi să respecte ordinele, indrumările şi instrucţiunile date de superiorii lor. Independenţa, in acest sens restrâns, poate fi privită ca un sistern unde exercitarea activităţilor legale de către procurori, decât procurorul general, nu necesită obţinerea aprobării prealabile a superiorilor sau o confirrnare a acţiunilor lor. Procurorii, decât procurorului general, se bucură adesea mai degrabă de garanţii in privinţa neimplicării superiorului ierarhic.

32. Pentru a evita instrucţiuni neadecvate, este esenţială dezvoltarea unei liste care să cuprindă asumarea de garanţii de neinfluienţare a activităţilor procurorului. Neinfluienţarea presupune asigurarea faptului că activităţile procurorului in faza de judecată nu sunt supuse nici presiunilor externe nici altor presiuni nepotrivite sau ilegale interne venite din interiorul sistemului de parchet . Asemenea garanţii ar trebui să vizeze numirea, răspunderea disciplinarăkliberarea din funcţie, dar şi reguli specifice privind managementul de caz rnecanisme de luare a decizillor."

Contrar statutului deja consacrat la nivel constituţional şi curopean, intr-un alt interviu16, procurorul şef DNA a declarat "ca exista o incercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenţa acestora".

Or, am arătat pe larg şi care este poziţia constituţională a ministrului justiţiei, ea nu a fost consacrată acum, ci de legiuitorul constituant şi am niai arătat şi statuările ferme ale Comisiei de la Veneţia in privinţa lipsei unei independenţe a procurorului in sensul dat acesteia pentru judecător. Xn mod fals şeful DNA induce ideea unui statut constituţional identic sub aspectul garanţiilor de independenţă intre judecător Si procuror şi a unei încercări a autorităţilor române de a schimba acum, prin legile justiţiei, acest lucru. Aşa cum am arătat şi o subliniem din nou, procurorii nu infăptuiesc justiţia, nu fac parte din puterea judecăitorească, nu au şi nu pot avea acelaşi statut precum judeeătoril, iar Comisia de ia Veneţila subliniază clar acest lucru.

16 http://www.aktual24.ro/kovesi-desfiinteaza-argurnentele-lui-tudorel-toader- eu-ologica-de-fier-de-sunt- atat-de-stupide-si-rau-intentionate-propunerile-lui-si-ale-coalitiei/

Comisia de la Veneţia a mai reţinut, intre altele, şi calităţile cerute procurorului "14. Avănd în vedere faptul că procurorul acţionează în numele societăţii ca întreg datorită consecinţelor grave ale condamnării penak, acesta trebuie să actioneze la standarde mai inalte decât din procesele civile. 15. Procurorul trebuie să actioneze in mod corect impartial. Chiar şi în sistemele care nu recunosc calitatea de magistrat a procurorului, acesta trebuie să acţioneze intr-o manieră judiciară.

Rolul procurorului nu este acela de a obfine o condarnnare penală cu orice pret, Procurorui trebuie să pună la dispoziţia instanţei toate probele credibile şi disponibile nu poate alege ceea ce se potriveşte. Procurorul trebuie să dezvăluie tot probatoriul relevant inculpatului nu numai probele care sprijină acuzarea. Atund când probele care tind să favorizeze acuzatul nu pot fi dezvăluite (de exemplu fiindcă ar compromite siguranla unei alte persoane) este obligalia procurorului de a fnceta urmărirea penală.

16. Avand in vedere consecinjele grave ale unei condamnări penale pentru o persoană, chiar atunci când procesul penal se finalizează printr-o achitare, procurorul trebuie să decidă in mod corect atunci când decide punerea sub acuzare pentru ce anume.

17. Un procuror, la fel ca judecătorul, nu poate instrumenta un caz in care are un interes personal poate fi supus unor anumite restricţii cu scopul de-i asigura imparţialitatea şi integritatea sa. 18. Aceste atribuţii arată cu necesitate faptul că pot ocupa funclia de procuror numai persoanele cu un caracter bun si fnaltă finută moraiă. Calităţile cerute unui procuror, sunt similare cu cele ale judecătorilor impun existenţa unor proceduri adecvate de numire promovare.

La nevoie, procurorul, ca judecătorul, va avea ocazia de a lua anumite decizii nepopulare care pot fi subiectele criticii în mass media şi pot de asemenea deveni subiect de controversă politică. Din aceste motive, este necesar să se asigure un mandat adecvat proceduri specifice pentru promovarea, răspunderea disciplinară eliberarea din funcţie care vor garanta astfel că procurorii nu vor fi victimizaţi pentru luarea unor decizii nepopulare. 19. Binelinteles, atunci a oate ji abilitat să remedieze răul astfel produs. Cu toate acestea, nu poate fi garantat un astfel de remediu, iar prejudiciile produse pot fi foarte mari. Este evident că un sistem in care arat judecătorul cat şi procurorul acţionează respectând cele mai inalte standarde de integritate impartialitate presapune o mai mare protecţie a drepturilor omului decăt un sistem care se bazează pentru aceasta numal pe judecători,"

Ministerului Public îi revine, deopotrivă, obligatia de loialitate constitutională, Insemnând atât respect şi colaborare cu celelalte autorităti ale statului, respectiv abtinerea de a le incălca prerogativele stabilite de lege sau de a se prevala de garanţii care le sunt configurate de cadrul constitutional şi legal. Potrivit Comisiei de la Venetia,

"41. La fel ca orice autoritate de stat, inclusiv judecătorii, parchetul trebuie să fie responsabil in faţa publicului. Un mijloc tradiţional de a asigura această responsabilitaie este controlul exercitat de către executiv, care oferă legiffinitate democragică indirectă prin dependenia executivului de cei aleşi în Parlament. Un alt mijloc este controlul de către un consiliu al procurorilor, dar acesta nu poate fi un instrument de pură auto-guvernare, ci unul a cărui legitimitate democratică provine din alegerea a cel puţin unei părţi din membrii săi de către Parlament. 42. În multe sisteme există un sistem de responsabilitate in faţa Parlarnentului. În ţările în care procurorul general este ales de către Parlament, aceasta are adesea puterea de a-1 demite."

Tot Comisia de la Veneţia, in acelaşi Aviz, atrage atenţia asupra "pericolelor unor puteri excesive ale parchetelor pentru independenţa puteriijudec ătoreşti" , arătând că

"71. Trebuie făcută o distincţie între interesele celor care reprezintă puterea în stat interesul public. [..] 72. Pe parcursul sale cu privire la anumite state, Comisia de la Venelia a criticat uneori puterile excesive ale parchelelor. sistemul sovietic, parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească şi, câtorva state,"incli există rărnăşig ale acestui sistem. Există riscul ca un parchet ultra- puternic să devină o autoritate distinctă niciun fel de responsabilitate. Unul dintre scopurile prezentului raport este tocmai evitarea acestui risc.

73. Aspectul de mai sus este strâns legat de "intrebarea: ce prerogative (puteri) trebuie să aibă parchetul? Există argumente foarte puternice pentru a conferi parchetelor prerogativele urmăririi penale, dar nu şi alte prerogative de supervizare care se intălneau mai ales tn CDL-AD(2010)040 15 sistemele de tip „procuratura". Această problemă este de fapt o problernă de "checks and balances" in interiorul sisternului. În orice caz, actele procurorilor care au asupra drepturilor omului, cum sunt percheziţia sau arestarea, trebuie s ă rămână sub controlul judec ătorilor. in unele state, exista o spre urmărire" clici se pare câ astfel de cereri din partea procurorilor sunt adrnise aproape automat. Aceasta reprezintif un pericol nu numai pentru respectarea drepturilor persoanelor in cauză, dar mai ales pentru independenţa puterii judeclitoreşti ca sistem. 74. Deşi este normal permisibil ca organelor de urmărire penală s ă controleze cercetarea penală, în anumite situaţii neexercitarea de către procuror a acestui control reprezintă, în sine, o posibilitate de reducere a puterilor excesive de care poate abuza această autoritate.

Deşi, există deficienţe ale sistemelor în care procurorul şi anchetatorul sunt separaţi, un avantaj al acestui model este reducerea riscului abuzului de putere din partea unei instituţii excesiv de puternice. Pe de alta parte creşte riscul ca poliiia să abuzeze de puterile sale. "

Într-un stat de drept, proeurorul, ehiar şi şef ai DNA trebuie să respecte principiul Potrivit Curţii Constituţionale, "principiul legalităţii este, în sensul atribuit de Legea fundamentală, specific activităţil procurorilor, care, în virtutea acestuia, au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, să urmeze în mod obligatoriu legii, fără posibilitatea de a acţiona interneindu-se pe criterii de oportunitate, fie în adoptarea unor măsuri, fie in alegerea procedurilor. (Decizia nr. 385 din 13 aprilie 2010, M Of nr. 317 din 14 mai 2010);"procurorul, indiferent de fapte saufăptuitori, este ţinut de respeciarea tuturor garanţiilor de legalitate imparţialitate cerute de art. 132 din Constituţie şi este obligat ca, în cadrul activităţii judiciare, să reprezinte interesele generale ale societăţii, să apere ordinea de drept, precum drepturile cetăţenilor (Decizia nr. 171 din 2 martie 2010, M Of nr. 167 din 16 martie 2010); "imparţialitatea este un corolar al principiului răspunde, ca acesta, exigenţei asigurării egalităţii cetăţenilor îa fala Constituţie, cu statut de dreptfundamental, art. 16. Din acest principiu rezultă că procurorul, în calitatea sa de reprezentant al întregii societăţi, de apăr ător al ordinii de drept, precurn al drepturilor libertăţilor cetăţenilor, are obligaţia să îşi exercite acţiunea cu obiectivitate, fără alt scop general prestabilit jără părtinire în favoarea statului sau a vreuneia dintre părţile din procesele judiciare la care participă." (Decizia nr. 311 din 14 iunie 2005, M. Of nr. 749 din 17 august 2005).

Altfel spus, procurorul nu trebuie să acţioneze cu patimă, Invinovăţind legiuitorul sau instanţa constituţională de politica legislativă, respectiv deciziile pronun-ţate, cu motivarea că nu mai poate unnări penal anumite fapte, ci trebuie să respecte politica legislativă, cadrul legal şi deciziile Curţii Constituţionale. Asistăm la o deturnare a ordinii constituţionale şi a statului de drept, care DNA, prin procurorul şef dispune autorităţilor executive, Curţii Constituţionale conduita de urmat, culpabilizând aceste instituţii pentru pretinse prejudicieri ale bugetului neconstatate de vreo instanţă de judecată, comportament care susţine revocarea din funcţie a acestuia.



15) Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ

Pentru a obţine condamnări cu orice preţ, procurorul şef al DNA a intrat, se pare, intr-un război personal cu Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituţională, cu politicienii şi oamenii de afaceri, cu toţii culpabilizaţi pentru pretinse interese obscure, de natură să anihileze lupta anticorupţie.

În spaţiul publie sunt deja de notorietate afirmaţii de genul "să decapaţi instituţional în dosarul acela cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Aşa-mi doresc " .."Eu după decizia Curţii Constituţionale rni-aş fi dorit să ieşim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuşi presăm".

Procurorul-şef al DNA declară că nu 1:1 aparţin unele afirmaţii. in legătură inregistrările prezentate în spa-ţiul public, au fost constituite două dosare penale şi o verificare a Inspecţiei Judiciare care s-a incheiat cu Rezoluţia din 09 ianuarie 2018.

Inspecţia Judiciară, pe baza probelor administrate, a constat că: înregistrările sunt din şedinţa de lucru operativă din data de 30.03.2017, organizată 1a sediul DNA, in urma căreia s-a întocmit un proces verbal care a fost clarificat "confidenţial";
- cât priveşte alterarea conţinutului hiregistrărilor, aceasta nu a fost confirmată în maniera juxtapunerii sau colării de către constatarea tehriico-ştiinţifică sau de expertiza criminalistică;
"rezultatul dincolo de orice îndoială rezonabilă, că în cadrul şedinţei de lucru din data de 30.03.2017, procurorul şef al DNA a făcut afirmaţii de natură a aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale şi prestigiului justiţier.
-"subzistă" condiţiile legale pentru... exercitarea acţiunii disciplinare faţă de dna Laura Codruţa Kovesi pentru abaterea disciplinară prevăzută de art.99 lit.a) din Legea 3031 2004".

Acest tip de atitudine, transmisă şi angajaţilor DNA transpare, de altfel, şi din Raportul Inspecţiei Judiciare pe care 1-am invocat unde, la pag.182, se reţine invocarea Raportul a fost comunicat Ministerului Justiţiei - nr. lucrare 4759/1J/912/Dif)/2017 unui cornportarnent "pătimaş" manifestat de unii procurori DNA, afectând buna funcţionare a acestei instituţii, eităm din Raport: "fiind apreciat de către o parte din judecătorii Curţii de Apel...ca fiind mod de presiune, aspect pe care 1-au adus la cunoştinţa conducerii".

Or, nu întâmplător Comisia de la Veneţia subliniază că rostul procurorilor nu e de a obţine o condamnare cu orice pret. Pentru că dincolo de acte procesuale şi procedurale sunt oameni, drepturile şi libertăţile fundamentale, viaţa acestora. Respectarea legii şi calitatea actelor procurorului sunt tot atâtea garanţii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Să nu neglijă.'m condamnările la care este expus statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca urmare a unor astfel de acte şi fapte.



16) Cresterea numărului de achitări. Sporirea cheltuielilor. Raportări eronate

Numeroasele soluţii de achitare din ultima perioadă in. dosarele DNA, deja de notorietate, chiar dacă sunt puse in mod constant pe seama Curţii Constituţionale de către conducerea DNA, pun în discuţie modul in care conducerea DNA asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Raportul prezentat Parlamentului va evidenţia situaţia achitărilor din acest an, semnificativ mai mare decât în anii precedenţi.

Arătăm doar, in acest context, că în condiţiile in care alocările bugetare per procuror, la nivelul DNA sunt cu aproximativ 75% mai mari decât mediala nivelul Ministerului Public sau la DIICOT, indicatorii de eficienţă sunt sub media naţională. [Raport Ministerul Public 2016 paginile 26, 27, 45, 105] În oricare metodă de calcul (cea eronată sau cea reală), rata de achitări a DNA este de aproximativ 5 ori mai mare decât media naţională la nivelul Ministerului Public. [Raport Ministerul Public 2016 — paginile 50 / Raport DNA 2016 Capitol 10, pagina 34]

Procentul de admitere de către instanţa de judecată a căilor de atac exercitate de DNA este cu aproximativ 25% mai mică decât media la nivelul Ministerului Public. [Raport Ministerul Public 2016 — pagina 57].

in plus, Rapoartele de activitate, prezentate public, cuprind inadvertenţe [extras Raport Ministerul Public 2016 - Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor 1n judecată, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 10,54%" , ".... din 1.271 inculpaţi trimişi in judecată in cursul anului 2016, au fost achitaţi 1341

Rata de achitări aferentă anului 2016 se referă strict la achitările primite în anul 2016 raportat la rechizitorii cu care s-a sesizat instanţa în 2016, şi nu la hotărârile definitive pronunţate de instanţă in anul 2016.

Cu alte cuvinte, rata achitărilor poate fi "stabilită" în funcţie de numărul de persoane trimise in judecată pe parcursul unui an, cu cât mai multe persoane sunt trimise in judecată de la an la an rezultă o rata a achitărilor mai scăzută. Rata achitărilor trebuie calculată în raport de hotărârile judecătoreşti pronunţate pe parcursul anului 2016, faţă de toate persoanele care au avut calitatea de inculpat. Astfel, având în vedere numărul persoanelor condamnate definitiv in anul 2016 (pagina 45 Raport Ministerul Public) de 879 şi numărul persoanelor achitate 134, rata achitărilor este de 13,22% şi nu de 10.54% [formula rata achitări = 134/(879+134)*100] (anexa 9).



17) Lipsa de implicare a procurorului în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor

Reacţiile la ultimele evoluţii în privinţa activităţii DNA, la acuzaţiile grave din spaţiul public privind activitatea procurorilor acesteia evidenţiază, din nou, neInţelegerea de către procurorul şef al DNA al rolului său constituţional şi legal.

Astfel, dezbaterile publice privind comportamentul abuziv/ilegal desfăşurat de către procurori (ex: procurorul Negulescu) nu au determinat nicio reacţie instituţională de asumare a unor investigaţii efective. Procurorul şef DNA nu numai că nu a luat măsuri de verificare, înlăturare a unui astfel de comportament, dimpotrivă, in mod public a apreciat activitatea desfăşurată de către procurorul menţionat, contrar atribuţiilor şi sale manageriale, deontologice, legale.



18) Lipsa de măsuri in cazuri grave constatate de instanţele de judecată - falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice

Acest comportament deosebit de grav este constatat chiar şi de către instanţele de judecată. Astfel, de exemplu, Dosarul 3441/1/2016 incheierea numărul 18 a inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din Ianuarie 2017 ca urmare a plângerii formulate de petenţii Sturza Paltin Gheorghe şi Zaharia Gabriela Rodica Impotriva Ordonanţei de clasare a PICCJ se constatăŁ

"In ceea ce priveşte amploarea sau cantitatea erorilor incluse in transcrierile certificate, Judecătorul constata ca in procesele verbale sunt multiple erori, petenţii invocând aproximativ 1000 in 19 procese verbale"; "... Sintagma Ispaga a doua nu numai ca are legătură cu obiectul material aI infracţiunilor imputate petenţilor, dar are si amplitudinea de a constitui un probatoriu direct, util si eficient in raport cu acuzatia, elemente ce lipsesc in situatia sintagmei 'faza a doua"'.



19) Tergiversarea solutionării cauzelor, cu consecinta presaierii răspunderii penale

exemplu cazul Microsoft.



20) Lipsa de reactie în verificarea activităţii profesionale si conduitei unor procurori

Recent, după alte dezbateri aprinse referitoare la situaţia DNA Ploiesti, Laura Codruţa Kovesi a convocat o conferinţă de presă în care a acuzat „un festival al inculpaţilor", practic neasumând instituţional o reacţie de verificare a celor sesizate.

Potrivit comunicatului de presă al Inspecţiei judiciare din 12 februarie 2018 (anexa 10), Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu ca urmare a apariţiei în mass media a unor informaţii privind activitatea profesională şi conduita unor procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti. În prezent, o echipă de inspectori judiciari de la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori efectuează verificări prealabile, în conformitate cu dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, pentru a se stabili dacă există indicii în legătură cu săvârşirea unor abateri disciplinare. Aşteptăm rezuhatele verificărilor, însă în privinţa comportamentului şefei DNA, de neasumare a rolului său instituţiona1, a reacţiei mai degrabă politicianiste, lipsite de o minimă deontologie profesională, ne putem pronunţa.





III. Concluzie

Potrivit art.1 din Constituţie, România este stat de drept. In România s-a dezvoltat atât componenta de prevenire cât şi cea de combatere a corupţiei. Buna activitate a DNA din acest ultim punct de vedere este consemnată 1n documente interne şi intemaţionale. Standardul luptei anticorupţie nu trebuie şi nu poate însă să acopere şi să protejeze comportamente neconstituţionale, nelegale, defăimătoare la adresa României, a conducătorilor instituţiilor publiee cu competenţe in privinţa combaterii corupţiei.

Altfel spus, nu trebuie perpetuată aceeaşi eroare consemnată în Avizul Comisiei de la Veneţia adoptat de la cea de-a 93-a Sesiune Plenară/Veneţia, 14-15 decembrie 2012, poixivit căreia "73. in România culturile politice constituţionale trebuie dezvoltate. Demnitarii nu urmăresc tintotdeauna interesele statului ca un întreg. În primul rând, a existat o lipsă de respect faţă de instituţii. Instituţiile nu sunt privite separat de persoanele care le conduc."

DNA trebuie să continue să functioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia, ale cărei acţiuni, in cursul ultimului an, au demonstrat că pot pune în pericol chiar institutia pe care o conduce, prin excesui de autoritate, comportamentul discretionar, sfidarea autoritătii Pariamentului, a rolului şi competentelor Guvernului, contestarea deciziilor Curtii Constitutionale şi a autoritătii acesteia.

"Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care sunt în conformitate cu patrimoniul constituţional european şi care permit unei ţări să evite şi s ă depăşească crizele cu seninătate", a reţinut Comisia de la Vcneţia. Or, conduita procurorului şef DNA a fost şi este creatoarea unei crize fără preeedent în istoria recentă a acestei ţări, care a făcut din România, în mod fals, ţinta unor îngrijorări, acte, fapte, declaraţii, reacţii instituţionale, la nivel naţional, european, internaţional, cu efecte în plan economic şi social.

Procurorul şef DNA s-a folosit de buna-credinţă a reprezentanţilor forurilor internaţionale, a cetăţenilor acestei ţări, răspândind în spaţiul public informaţii fără niciun suport real, legal, constituţional. şi-a creat o imagine de erou al luptei anticorupţie pe acest fundament al bunei-credinţe, şi al lipsei de informare. Această situaţie nu poate continua intrucât vorbim, deja, de interesele naţionale şi protejarea acestora, iar orice autoritate publică ce o va tolera în continuare, Işi va asuma acţiunile desfăşurate în detrimentul interesului naţional.

Ca orice alt procuror, şi procurorul şef trebuie să rămână în matca lui constituţională, să Işi exercite prerogativele funcţiei cu bună-credinţă, cunoscând şi respectând legea, cunose &0.d şi respectând Constituţia.

Atât prevenirea cât şi combaterea coruptiel trebuie să continue, insă in conformitate cu statul de drept. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, şi se supune legii, în spiritul valorilor democratice şi al respectării drepturilor omului.

Nimeni nu este mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun şi să eliminam ceea ec este rău.

Potrivit Comisiei de la Veneţia "un exerciţiu al puterii care conduce la abuzuri, iraţionale sau nerezonabile, deciziile opresive incakă statul de drept. Este contrară statului de drept exercitarea discreţionară a puterii".

Toate elementele prezentate susţin cu prisosinţă că procurorul şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, prin toate faptele aici reţinute, şi-a exercitat şi isi exercită în mod discreţionar funcţia, deturnând activitatea de combatere a corupţiei şi instituţia DNA de la rolul său constituţional şi legal.

Pentru aceste acte şi fapte, de netolerat într-un stat de drept, 1n temeiul prevederilor art.54 alin.(4) coroborat cu art. 51 alin.(2) lit. b) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, declanşez procedura de revocarea din funcţie a procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Prezentul raport, însoţit de propunerea de revocare a procurorului şef DNA vor fi transmise către secţia de procurori a CSM, precum preşedintelui României, pentru a decide, potrivit competenţelor legale.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:

  • Jos cu Cucuveaua!  vlad tepes   2018-02-23 - 18:51

    Chiar daca va fi revocata sau nu, infecta Cucuvea Mov e terminata ca imagine pe plan intern, in schimb, pe plan extern ii merge bine, datorita progresistilor din UE sau de peste Ocean, care o sustin prin toate mijloacele.

  • Fost-ai lele prin anii 50...  Gheorghe Deresu   2018-02-23 - 19:20

    Judecatorii, procurorii sunt zei/semizei sau pamanteni supusi greselilor? Din cate se vede cei de azi sunt micii copii pe langa cei din anii 50. Atat cei de ieri cat si cei de azi au in spate aceeiasi oameni, cu aceeasi gandire. Ii deosebeste numai mijloacele de locomotie... Prin 50 aveau Pobeda sau Gaz, astazi au Mercedes.


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Deutsche Welle - Despre Iohannis: Cum a ajuns IOHANNIS un SOROȘIST INTERNAȚIONALIST AGRESIV dintr-un evanghelist ce profesa un conservatorism moderat așa cum s-a prezentat în campania electorală

SEX TAPE made in Romania: 4 vedete autohtone FILMATE făcând perversităţi VIDEO

Directorul, SEX cu profa de matematică în şcoală. Elevii au filmat pe ascuns. VIDEO XXX

TOP 10 cele mai bune ACTRIŢE PORNO din istorie. Sau cum sunt manipulați tinerii de mici FOTO

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

O româncă e CAMPIOANĂ la videochat. Vezi cât a reușit să rețină UN CLIENT!

Utile: Sfaturile simple ce te pot ajuta să nu te ngrași de sărbători; ți cade părul mai mult ca n mod normal? Ce este n neregulă n corpul tău; Ai hernie de disc? Aceste tehnici te ajută să o ameliorezi.

Reprezentanții clerului catolic despre abuzurile sexuale ale bisericii: Primul pas trebuie să fie recunoașterea adevărului

Casa Albă menționează că există "opțiuni" pentru finanțarea construirii zidului la granița cu Mexicul

Ne-njură VICE.com: "Am vorbit cu oamenii din spatele unor site-uri din România acuzate că răspândesc știri false" Vice.com care are relații cu Obama și Biden, site american care îi ia interviuri elegioase lui George Soros și-a deschis o filială în România

​Miza creșterii la 3% a taxei către ANCOM: Peste 100 milioane de euro pe an. Arbitrul telecom nu a mai aplicat această taxă n ultimii 10 ani, pentru că are deja n conturi peste un miliard de lei

Zeci de polițiști din statul brazilian Sao Paulo, arestați pentru presupuse legături cu traficanți de droguri

Blonda beată din Piteşti a recidivat. A fost filmată beată criţă într-un local, deşi nu mai are voie să intre într-un restaurant VIDEO

Marea Britanie. Site-urile Porno nu vor mai putea fi accesate din 2018 decât cu un Credit Card care să dovedească că utilizatorii au peste 18 ani

REMEMBER: PĂZEA CĂ VINE-N GOANĂ SOROS-UL ANTICHITĂȚII A reapărut la ActiveNews lunecosul preot Aldea adeptul multiculturalității soroşişte aplicată de el "creator" pe spațiul geto-dac al Daciei lui Burebista şi-a lui Decebal.

MM Stoica, atac devastator la adresa lui Becali: Din cauza lui s-a pierdut campionatul anul trecut!

Donald Trump îndeamnă Kosovo să încheie un acord "istoric" cu Serbia

nregistrarea cu interviul acordat de Ion Iliescu pentru Le Figaro/Ce spune despre statul paralel

Brexit: Un al doilea referendum este posibil?

El să fie? Manchester United l anunță interimar pe Ole Gunnar Solskjaer, după care șterge postarea

«Iepurașul» Anca Pop, pozată goală din dronă

Prezentatoare TV în sânii goi, după ce a fost trădată de rochie în direct VIDEO

Lunecosul "preot" Aldea cel care a afirmat că "naționalizarea resurselor naturale e o prostie" "lovește din nou" în acelaşi ziar "putred" Active News, cu o altă minciună şi cu o altă manipulare ordinară: "Nu a existat niciodată o țară cu numele Dacia"

Premierul Belgiei a demisionat după ce a pierdut votul de încredere

Atentat la Strasbourg: Un frate vitreg al atacatorului Chérif Chekatt, arestat pentru jaf armat

Trump a ordonat Pentagonului să nființeze un Comandament Spațial al SUA

Faze tari: Tămie nlocuită cu marijuana. Preotul și enoriașii au ajuns la spital; A dansat n pielea goală la bara din autobuz; Un preot din Iași, acuzat de soție că a fost prins cu amanta. Ce a urmat

Donald Trump a ordonat Pentagonului să înființeze un Comandament Spațial al SUA

Alba: Alunul și alunul micorizat pentru trufe, culturi tot mai preferate de fermieri

Gest şocant al unui student la Medicină. Şi-a tăiat venele şi s-a spânzurat de un calorifer

Incendiu la la Centrul Medico Social din Pechea, 40 de persoane fiind evacuate

ORGIE în toaleta unui club din România. Totul a fost filmat cu un telefon mobil. VIDEO

Anda Adam, GOALĂ! Imaginea demnă de filmele XXX cu care i-a înnebunit pe bărbaţi FOTO

Stirile ProTV: Animatie grafica. Cum s-a prăbușit n Dunăre mașina n care era Anca Pop

Companiile din ntreaga lume propun reducerea săptămnii de lucru la 4 zile

Mihai Stoica, apel către Gigi Becali în direct la TV! Stop transferurilor "la kilogram": "Cu excepția lui, mi-aș dori să nu vină nimeni în iarnă!"

Rugăciune foarte puternică pentru găsirea sufletului pereche! O spui şi are efect imediat

Loredana Groza, IMAGINEA PE CARE O AȘTEPTAU TOȚI BĂRBAȚII! Ce au văzut SUB FUSTA EI

Au vrut să facă sex ca în filmele porno, dar au comis-o! | VIDEO

Horoscop zilnic: Horoscopul zilei pentru MIERCURI 19 DECEMBRIE 2018. Ce rană nevindecată încă ai?

CĂLĂUZIRE ZILNICĂ Arhanghelul Mihail. Pe ZODII, pentru MIERCURI 19 DECEMBRIE 2018. Mesajul şi rugăciunea zilei pentru TINE!

Iohannis și cere scuze după ce a spus că nu putem să ne facem că suntem autiști și că nu se discută despre Ordonanță pe amnistie și grațiere

Cum mărește Guvernul povara fiscală de pe o zi pe alta, după ce Dăncilă, Teodorovici și Dragnea au promis că nu vor crește nicio taxă și nu vor introduce niciun impozit nou n mandatul lor

Cristina Neagu a vorbit despre viitorul ei la CSM București + cum se simte după accidentarea teribilă suferită la Campionatul European

Anca Serea, filmată în timp ce face SEX. Totul a fost făcut public la TV

Michael Phelps, relaţie de amor cu o hemafrodită

Utile:Cu ce te poate ajuta un nutritionist holistic;Ce ascunde mania contrazicerii;Cum arata cea mai complexa harta a creierului uman

Laura Vass, GOALĂ ÎN PAT? Uite FOTOGRAFIA CARE I-A ÎNNEBUNIT PE FANI | FOTO ÎN ARTICOL

Belgia: Premierul Charles Michel și-a anunțat demisia

Ce mai prevede proiectul de la Finanțe: Ministrul de Interne va gestiona modul n care sunt folosiți banii pentru operațiuni precum folosirea investigatorilor sub acoperire, colaboratorilor ori informatorilor

Teodorovici a vorbit despre cum a încercat să dezghețe atmosfera în ședințele CSAT: Trebuie să mai și zâmbim, dacă este cazul

Haos pe autostrăzile din Franța: vestele galbene au ocupat cabinele de ncasare a taxei de autostradă

Oamenii de știință crează un laser atât de puternic încât ar putea propulsa o călătorie pe Marte în doar câteva zile

Eveniment unic în România. Sute de oameni pedalează printr-o mină de sare, pentru a salva viața unui copil

Surpriză uriașă! Știm prima finalistă de la Campionatul Mondial al Cluburilor. Omul care marca în 2016 contra FCSB-ului a reușit o dublă, dar echipa sa a fost eliminată la loviturile de departajare

O femeie a murit după ce a fost lovită de maşină. Şoferul a fugit de la locul accidentului

Judecătoria Sectorul 4 desfiinţează cursurile de contabilitate ale lui Dragnea făcute la o facultate din Alexandria

MM Stoica, atac la CFR Cluj: "Cea mai urâtă înfrângere din istoria fotbalului românesc. Nu Nentori, nu altele"

EVENIMENT RAR, o dată la 19 ani! SUPERLUNA PLINĂ în Rac din weekend COINCIDE cu solstiţiul de iarnă! Ce înseamnă pentru fiecare zodie

Bătrână care mergea pe marginea unui drum din Constanța, accidentată mortal de o mașină. Șoferul a fugit

Germania: Angela Merkel primește Fulbright Prize for International Understanding

Guvernul Italiei a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană pe tema bugetului

Incendiu la un centru medico-social din județul Galați. Peste 40 de bolnavi au fost evacuați

"Va mai câștiga Halep un Grand Slam?". Răspunsul dat de Chris Evert, după despărțirea Simonei de Darren Cahill

Noi informații în scandalul Iliescu - Le Figaro. Fostul președinte nu crede în existența unui stat paralel. Ce a spus, de fapt, despre fracturile din PSD și pe cine ar recomanda pentru Cotroceni

Klaus Iohannis a convocat, miercuri, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Au făcut sex în restaurantul plin de oameni. Ce a făcut ospătăriţa când i-a văzut VIDEO XXX

Banca Angliei pe urmele URSS refuză să restituie aurul unor țări care l-au depozitat acolo. Refuzul Băncii Angliei de a restitui aurul Venezuelei constituie un precedent periculos. Aurul României se află și el la Londra.

Cum fac SEX rusoaicele, nemţoaicele sau italiencele. Clipul care a făcut senzaţie pe net VIDEO

Fete de 12 ani, ”testate” de interlopi înainte de a fi trimise la prostituţie

Filme porno şi orgii sexuale într-o instituţie publică din Timişoara

Cum recunoașteți modelele străvechi de pe IE față de cele inventate recent. Cum recunoști o IE cu modele străvechi românești, de UN KITSCH.

Și-a filmat NEVASTA făcând SEX ORAL cu un CÂINE! Clipul a ajuns pe internet!

Polițista "sexy și rea". Mărturia șocantă a tânărului implicat în bătaia din ștrand: "Atena m-a lovit cu pumnii și mi-a spus că descarcă pistolul în mine"

VDEO Incendiu de proporții n Brazilia. Peste 600 de case au ars și mai bine de 2.000 de oameni au fost evacuați

Adolescentă decedată după ce a căzut de la etajul patru al blocului în care locuia

Tamaș s-a dezlănțuit în presa din Israel: "Nu e treaba nimănui cât beau! Nu suntem la pușcărie". Fundașul a vorbit despre problemele sale extrasportive

GOȚII. Până la anul 370, dominaţia gotică peste Dacia, în înţelesul cel adevărat al cuvântului, se concentra exclusiv între Prut şi Nistru. Demontăm astfel încă una din minciunile LUNECOSULUI "preot" Aldea - care ne spune că la 275, Dacia se numea "Goția"

Guvernul vrea să le impună băncilor "taxa pe lăcomie", dacă depășeșc un anumit nivel al ROBOR

Donald Trump va participa la Forumul Economic Mondial de la Davos din ianuarie 2019

Iohannis despre referendumul pe justiție: Nu-l putem organiza în perioada sărbătorilor de iarnă

Un senator PNL face apel către președintele Iohannis să împiedice adoptarea "taxei pe lăcomie"

ULTIMA ORĂ: Ce se întâmplă cu Neagu după accidentare. Anunț ferm al CSM București + cine plătește operația și salariul Cristinei

Georgică Severin, preşedintele SRR: Noul contract colectiv de muncă i-a deranjat mult pe unii

Messi şi-a luat revanşa după ce a ratat Balonul de Aur. A câştigat pentru a cincea oară Balonul de Aur

Mircea Lucescu a devenit cetățean de onoare al Capitalei: "Bucureștiul mă încarcă"

Teodorovici: Participanţii la Pilonul II se vor putea retrage înainte de termen, pe bază de cerere, după cinci ani

MM Stoica și-a înțepat patronul în direct la TV: "Știți ce cred? Poate se supără Gigi dacă aude asta"

Premierul Belgiei, Charles Michel, a demisionat

Ultimul telefon dat de cântăreaţa Anca Pop înainte de a se prăbuşi cu maşina în Dunăre

Victor Ponta, după anunţarea "taxei pe lăcomie": "Dăncilă a minţit"

Actriţa Penny Marshall a murit. Vedeta fusese nominalizată de trei ori la Globurile de Aur

ZILE LIBERE 2018: Ce se întâmplă cu minivacanţele de Crăciun şi Revelion în mediul privat

CCR anunţă că va informa Comisia de la Veneţia asupra modificărilor privind opiniile separate

A semnat prelungirea! Pe cât se întinde noul contract și motivul sentimental pentru care a decis să rămână: "E un caracter excepțional"

Michael Flynn, fostul consilier al lui Donald Trump, ştia că să minţi FBI este un delict

Cristina Neagu, despre starea sa: Psihic sunt bine, aștept să mă operez

CHEFI LA CUŢITE. Un concurent al lui Scărlătescu se pierde din nou în faţa tensiunii: "Ce faci, mă, iar eşti plin de sânge?"

Donald Trump rămâne fără fundaţia sa. Aceasta va fi dizolvată pentru că a fost implicată în alegerile prezidenţiale

FOTO | Neagu, cetățean de onoare al Bucureștiului! Discursul Cristinei, în cârje pe scenă: "Voi încerca, în continuare, să duc numele României cât de sus se poate!"

Primăria Capitalei a acordat titlul de cetățean de onoare mai multor personalități ale vieții culturale, academice și sportive

Dobrovolschi: Președintele nu a avut, sub nicio formă, intenția de a încălca dreptul la demnitate al persoanelor cu autism

Premierul belgian Charles Michel a demisionat după o moţiune de cenzură

Cristina Neagu, despre accidentare: "Cel mai greu e că eşti neajutorat"

Secretar de stat american: Rusia se amestecă în politica Balcanilor

Teodorovici: Companiile de stat vor vira, sub formă de dividende sau vărsăminte la buget, 35% din sumele nerealizate de investiţii

Haos în transporturi. Protestatarii au ocupat cabinele de încasare a taxei de autostradă

Teodorovici: Toate proiectele europene rămân în sarcina şi la decizia autorităţilor de management

Surpriză uriaşă la Mondialul Cluburilor. Al Ain a eliminat-o pe River Plate şi va juca finala VIDEO

Dobrovolschi: Preşedintele nu a avut, sub nicio formă, intenţia de a încălca dreptul la demnitate al persoanelor cu autism

Brexit: Mii de militari vor interveni în cazul unui Brexit fără acord

Legea pensiilor, adoptată pe articole de Camera Deputaţilor. Miercuri se dă votul final

Ion Iliescu, în Le Figaro: "PSD ar trebui să-l susţină pe Tăriceanu la prezidenţiale"

Germania, lege controversată privind promovarea imigraţiei persoanelor calificate

Căsuțele comercianților de la Bâlea Lac, distruse. Nu au fost victime

Bătaie între mame la serbarea de Crăciun. O fetiţă a fost trântită VIDEO

Un şef a făcut gafa anului. A făcut amor în văzul angajaţilor, după ce a uitat să oprească o videoconferinţă FOTO

Condițiile în care participanții la Pilonul II se vor putea retrage, începând din 2019

Guvernul introduce o nouă taxă pentru companiile din energie și telecom, din 2019

Cutremur cu magnitudine 3.1 în Vrancea


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6

Nr. de articole la aceasta sectiune: 704, afisate in 6 pagini.