23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Istorie. 21 februarie 1907 - 21 februarie 2018. 111 ani de la începutul Marii Răscoale Țărănești din 1907. Răscoala din 1907 - Reflectată în Presa Vremii

Nota Redacției

Nici o analiză istorică, nici un comentariu făcut peste 5, 10, 50, 100 sau 200 de ani, nu pot să mai redea atmosfera de atunci și ce anume s-a întâmplat de fapt (ca evenimente).

Dacă doriți cu adevărat să aflați cum s-a desfășurat un eveniment, citiți neapărat ziarele vremii. Cu tot cu subiectivismul și partizanatul lor acestea vă redau atmosfera unică a acelor evenimente

Am fi vrut să facem rost de mult mai multe articole din ziarele din februarie-martie 1907, dar acestea au fost cele pe care le-am putut găsit momentan.

Ceea ce putem retrăi doar citind ziarele vremii, este o tensiunea socială şi inter-etnică extraordinară care stăpânea Românea de atunci

România anului 1907 reprezintă un eșec total: național, social şi economic.

Disperarea țăranilor exploatați la sânge peste tot în țară, a dus la violențe din partea lor şi la violențe şi mai barbare din partea guvernului şi a armatei care pur şi simplu i-a ucis pe țărani cu miile

Vinovatul e unul singur: regimul politic al (multlăudatului) rege Carol I (pe numele său complet, Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen) şi al guvernelor sale de după 1867, guverne care pur şi simplu au nenorocit România şi au adus-o pe culmile violenței şi ale disperării

Cu excepția celor 2 războaie mondiale, acesta e episodul "punctual", cel mai intens, cel mai violent şi cel mai groaznic din istoria modernă a României

Desigur, nimic nu a depășit în TEROARE, epoca boșevismului internaționalist din anii '50






Știrile de atunci

Răscoala din 1907 - Reflectată în presa vremii

Tribuna, Anul XI, nr. 50, sâmbătă 3 martie 1907, pag. 3 (16 martie 1907 pe stîl nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 50, sâmbătă 3 martie 1907, pag. 3

*

Răscoalele ţărăneşti au izbucnit în mai multe comune din nordul Moldovei. S-a trimis armata, pentru a opri pe ţărani să facă vreun exces. Ei cer, de altfel, ca marile moşii să nu fie arendate ovreilor, ci sătenilor, care plătesc bucuros 25 lei pentru o falce.

*

Interpelarea dlui Sturdza. Întocmai ca dl I. Brătianu la Cameră, aşa şi dl D. Sturdza la Senat a interpelat guvernul, în chestia tulburărilor ţărăneşti din nordul Moldovei şi, mai ales, asupra chipului cum s-ar putea arenda ţăranilor pământ şi a-i feri de trustul ovreiesc, despre care dl Stere a scris aşa de documentat în „Viaţa Românească”.

*

Răscoalele ţărăneşti şi studenţii universitari. Din Iaşi se scrie că, în apropiere de Târgu-Frumos, au fost arestaţi patru studenţi, găsiţi cutreierând satele revoltate. Nu s-a precizat, încă, dacă aceşti studenţi au provocat răscoalele ţărăneşti. Studenţii din Iaşi au ţinut o întrunire şi au votat o moţiune prin care se hotărăşte, în principiu, greva studenţilor, până se va da o soluţiune asupra legii agrare. Această hotărâre a fost comunicată studenţilor bucureşteni, cu rugămintea de a se uni şi ei la grevă. O delegaţie de studenţi se va duce la rectorul Universităţii, spre a-l pune în cunoştinţă de hotărârea luată, să facă astfel ca şi corpul profesoral să se unească la acţiunea studenţilor. Se va alege un comitet general de acţiune, compus din 4 studenţi de la fiecare societate studenţească, care va pleca în satele revoltate, spre a studia cauzele care au hotărât revolta ţăranilor. S-a mai hotărât intervenirea Ia autorităţile respective, pentru eliberarea celor patru studenţi bănuiţi ca instigatori. Apoi s-a decis să se menţină greva, până se va lua în consideraţie proiectul relativ la arendarea moşiilor datorit senatorilor Codrescu şi Economu.

(Tribuna, Anul XI, nr. 50, sâmbătă 3 martie 1907, pag. 3).




Tribuna, Anul XI, nr. 52, marţi 6 martie 1907, pag. 2 (19 martie 1907 - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 52, marţi 6/19 martie 1907, pag. 2

V-am telegrafiat, ieri, despre marile turburări ce au avut Ioc Ia Podu-Iloaiei. Iată acum amănunte complete asupra acestor devastări: În dimineaţa zilei de 17 curent se observa că ceva anormal se petrece în orăşel. Mulţi săteni se aflau acolo, veniţi cu ocazia recrutării. Cu o seară înainte, a avut loc o şezătoare, la care a vorbit învăţătorul Prudariu. După şezătoare, ţăranii s-au dus la casa arendaşului Druckman, unde au spart geamurile şi au devastat casa. Intervenind dl Bogdan, directorul prefecturii de Iaşi, care se afla în localitate, cu recrutarea şi cu ajutorul a 100 roşiori, ce se aflau acolo, a reuşit să liniştească pe ţărani. Telegrafiindu-se, apoi, la Târgu-Frumos, a sosit, în galop, un escadron de cavalerie. S-au format patrule, care împrăştiau grupurile de ţărani.

*

Dimineaţa, se părea că totul se liniştise. Toate prăvăliile erau deschise şi orăşelul avea aspectul lui normal, afară de patrulele de cavalerişti, care umblau pe străzi. Un grup de ţărani s-au dus la arendaşul Druckmann, pe care l-au luat la primărie, unde se afla judecătorul de instrucţie Erbiceanu şi un procuror. Druckman a declarat că primeşte a da pământ la ţărani, cu preţul pe care îl cer ei.

*

De la primărie, un grup de 70-80 ţărani s-au îndreptat înspre centrul oraşului, unde se formau grupuri, grupuri. Patrulele interveneau, de-i împrăştiau, şi ei se formau mai departe sau pe altă stradă. Totul se petrecea în cea mai mare linişte. Ţăranii, şireţi, pe la orele 11 şi jumătate, s-au retras. Soldaţii, văzând că domneşte liniştea, s-au retras pentru a lua masa. N-a trecut, însă, decât foarte puţin timp şi ţăranii au revenit, în număr de câteva sute, şi au început a devasta toate prăvăliile şi casele evreieşti. Geamurile erau sparte, mărfurile aruncate în stradă şi butoaiele desfundate. Cei care se opuneau, vrând să-şi apere avutul, au fost crunt bătuţi şi răniţi.

*

Imediat ce s-a dat alarma, au sosit, la faţa locului, judecătorul de instrucţie Erbiceanu, procurorul, dl Bogdan, directorul prefecturii, şi escadronul de cavalerie. La somaţiile de a se retrage, ţăranii au refuzat şi atunci s-a dat ordin escadronului de roşiori să execute o şarjă. În urma acestei şarje, făcută în galop mic şi cu latul săbiei, ţăranii s-au împrăştiat. Până însă a se împrăştia, ţăranii au devastat tot ce le-a ieşit înainte, până şi sinagogile. Armata ce se afla în orăşel fiind insuficientă, 100 de roşiori, fată de peste 600 ţărani îndârjiţi, s-a telegrafiat la Târgu-Frumos, de unde au venit ajutoare. Asemenea, a fost devastată şi casa rabinului. Cu această ocazie, au fost crunt bătuţi Aba Blumenfeld, brutar, Zeida Schidarz, femeia Iui Uşer Grossman, Ilie Hofman, Ornstein Iţig, Marcovici Leibovici şi alţii. Mulţi evrei au fost internaţi în spitalul local.

*

Pagubele produse de aceste devastări sunt foarte mari. Regimentul 14 de infanterie Roman a plecat la Podul Iloaiei, pentru a preveni alte devastări. Foarte mulţi evrei, fugiţi din Podul Iloaiei, s-au dus Ia Iaşi. Ei povestesc lucruri grozave şi spun că orăşelul nu mai este de recunoscut. Cu ocazia focurilor ce s-au tras, azi, în gară, atunci când sătenii din comunele Lunca şi Gâşteşti veniseră să elibereze pe cei 15 arestaţi din Ruginoasa, a fost uşor rănit săteanul Timofti.

*

Paşcani, 17 martie (stil nou – n. n.). Se anunţă că, la Bivolari, răscoala continuă. Sătenii răsculaţi au ocupat primăria. Ei au tăiat firul telefonie, aşa că nimic nu se mai poate comunica asupra devastărilor ce se afirmă că au avut Ioc acolo. De asemenea, se anunţă că au avut loc noi tulburări şi devastări la Podul Iloaiei

(Tribuna, Anul XI, nr. 52, marţi 6 martie 1907, pag. 2).




Tribuna, Anul XI, nr. 53, miercuri 7 martie 1907, pag. 3, 4 (20 martie pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 53, miercuri 7 martie 1907, pag. 3, 4

Interpelarea dlui deputat loan I. C. Brătianu, adresată, în şedinţa de vineri a Camerei.

„Interpelarea mea nu are nevoie de lungi dezvoltări. Chiar în enunţarea ei îi află, desigur, întreg înţelesul şi guvernul, şi toţi membrii Adunării. Chestiunea la care se raportă e în minţile tuturor; ea este prea gravă şi primejdia la care poate da naştere, prea cunoscută pentru a fi trebuinţă de multe explicări. Starea populaţiunii rurale, în genere, necesită imperios o grabnică şi eficace îndreptare. În ultimii ani, o nouă împrejurare a îngreuiat tare această stare, în multe localităţi.

O mână de oameni, străini de interesele mari ale dezvoltării noastre economice şi sociale, s-au făcut stăpâni, prin arendare, pe întinderi tot mai mari din suprafaţa cultivabilă a ţării. O singură familie asociată posedă astfel o întindere superioară a multora din districtele ţării.

Sute de mii de hectare şi deci sute de mii de ţărani stau sub dominaţiunea monopolistă a câtorva indivizi, care n-au nici o grijă de starea în care vor rămânea localităţile ce le stăpânesc, după sfârşirea contractelor lor, servindu-se de influenţe puternice, pe care le dau relaţiunile plătite, de care dispun, pentru a nesocoti cele mai elementare noţiuni de dreptate.

Ei nu exploatează atât forţele fecunde ale naturii, cât exploatează cămătăreşte munca şi nevoile ţărănimii. Rezultatul fatal al activităţii lor crescânde este mizeria poporaţiunii şi revolta sentimentului de dreptate.

*

Este de strictă şi urgentă datorie a guvernului a căută, prin toate mijloacele de care dispune, să stârpească aceste abuzuri, pentru a împiedica creşterea mizeriei şi agravarea mişcărilor la care a dat naştere. Într-altfel, alimentată de starea nemulţumitoare a majorităţii ţărănimii, aceste protestaţii, degenerând şi întinzându-se, ar putea luă un caracter şi mai grav şi primejdios (aplauze)”.

*

Primul-ministru G. Cantacuzino răspunde:

„Este adevărat că exploatarea acestor arendaşi constituie un pericol social, care preocupă guvernul. Chestiunea este însă grea, căci nu putem lovi în drepturile câştigate. Totuşi, o soluţie se impune. Văd cu plăcere că şi dl Brătianu este însufleţit de aceeaşi dorinţă patriotică şi cred că, din lucrarea noastră comună, va ieşi soluţia ce căutăm. Aştept cu nerăbdare ca dl Brătianu să-şi enunţe ideile în chestiunea ţărănească şi sunt gata să primesc colaborarea dumisale în opera ce o vom face. Dar această operă trebuie să o îndeplinim în timpuri liniştite; prima datorie a unui guvern este a face să domnească ordinea în stat. După ce poftele şi spiritele vor fi liniştite, vom căuta să rezolvăm chestiunea”.

*

Primejdia trusturilor ovreeşti. Ca să în­ţelegem îngrijirea, care a determinat interpelarea în Cameră făcută de dl I. Brătianu şi răspunsul dlui prim-ministru Cantacuzino, e nevoie a se aminti cele de mai la vale. Dl Brătianu crede că aceste trusturi, compuse numai din străini, sunt cauza şi adevăratul motiv al agitaţiei ţăranilor în judeţul Botoşani şi de aceea cere ca să pună cât mai repede capăt abuzurilor constatate. Adevărul este că judeţul Botoşani prezintă, din acest punct de vedere, o situaţie specială. Agricultura mare este aici în mare parte în mâna străinilor, care stăpânesc, prin contracte, 101.400 hectare de pământ arabil, adică 80,5 la sută din întinderea totală a moşiilor arendate.

*

În lucrarea dlui Lazăr Teodoru, secretarul Camerei de Comerţ din Botoşani, asupra situaţiunii economice a celor trei judeţe din nordul Moldovei, găsim date foarte importante şi precise, în această privinţă. Domnia sa arată că, în judeţele Botoşani, Suceava şi Dorohoi, adică tocmai în acelea în care astăzi ţăranii au început să se agite, arendaşii evrei stăpânesc 209.700 hectare de teren arabil. În toamna anului 1905, situaţia specială a judeţului Botoşani, din punct de vedere agricol, era următoarea:

*

Numai 34 de moşii, 31,7 la sută din numărul total al moşiilor de 133, în întindere de 39.000 de hectare şi 23,7 Ia sută din totalul întinderii moşiilor, au fost cultivate de proprietarii lor. Restul de 89 sau 68.3 la sută din numărul mo­şiilor, în întindere de 126 mii de hectare şi 86,3 la sută din totalul întinderii moşiilor, au fost cultivate de arendaşi.

Dintre aceştia, 27 sunt arendaşi români şi 59 străini. Întinderea cultivată de arendaşii români este numai de 20.600 hectare sau 19,5 la sută, iar aceea cultivată de arendaşii străini este de 101.400 hectare sau 80,5 la sută din totalul întinderii moşiilor arendate.

În medie, dar, în judeţul Botoşani, un arendaş român cultivă 878 de hectare, pe când un arendaş străin cultivă 1.718 hectare, îndoit aproape cât arendaşul român.

*

Dar dl Brătianu a vorbit, în interpelarea sa, de trusturi şi, sub această denumire, domnia sa a înţeles pe fraţii Fischer, care ocupă un loc escepţional, în arendăşia română. Ei sunt constituiţi într-un adevărat sindicat de exploatare a moşiilor din ţara românească şi, în special, a celor trei judeţe din nordul Moldovei.

Iată o mică statistică foarte convingătoare: În judeţul Botoşani, această asociaţiune are în arendă 8 moşii mari, în întindere de aproape 40.000 hectare.

În Dorohoi, numărul arendaşilor străini trebuie redus cu numărul moşiilor ţinute în arendă de fraţii Fischer, cu rudeniile şi asociaţii lor.

Astfel, aceasta asociaţiune ţine în arendă, în acest judeţ, 20 de moşii, în întindere de 42.000 de hectare; prin urmare, numărul moşiilor ţinute de arendaşi străini se reduce, pentru Dorohoi, la 46, în întindere de 347.700 de hectare.

În total, această asociaţiune stăpâneşte, în judeţele Dorohoi, Suceava şi Botoşani, întinderea colosală de 89.700 hectare de terenuri agricole. Să ne mai mirăm de mizeria mare a sătenilor şi de izbucnirea deznădejdii lor?

(Tribuna, Anul XI, nr. 53, miercuri 7 martie 1907, pag. 3, 4).




Tribuna, Anul XI, nr. 54, joi 8 martie 1907 - Editorial (21 martie pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 54, joi 8 martie 1907

Tulburările agrare din România, după cum cititorii vor vedea din amănuntele ce publicăm, au luat un caracter foarte serios, chiar grav, care nu se ştie ce întorsătură tristă poate avea. Cele ce se publică, însă, în presa maghiară sunt născociri tendenţioase. Astfel, pe ziua de azi, presa maghiară dă, cu litere mari, senzaţionala ştire despre: „Nimicirea totală a oraşului Botoşani, incendiarea Dorohoiului, pe străzi sângele curge în valuri!”. Şi toate acestea le-ar fi pus la cale… ruşii, care, prin agenţi secreţi, au agitat ţărănimea contra ovreilor!… Adevărul este, însă că bieţii ruşi îşi au ei acasă mizeriile lor. Cât despre instigatori, nu-i nevoie ca ei să vină din Rusia, căci sunt destui pe pământul României: toţi arendaşii străini, adică mişeii care (după cum s-a constatat unanim de bărbaţii de stat ai ţării) exploatează, în chip neomenos, şi au adus la disperare pe nenorociţii săteni români.

*

Era fatal ca aşa să se întâmple. Ne aducem aminte că, înainte cu un an, când a fost, pe la noi, profesorul universitar C. Stere, vorbindu-ne de situaţia ţărănimii, o afla aşa de exasperată, încât zicea că, dacă nu se va lecui, se pot întâmpla tulburări grave… Parcă a fost proroc!

(Tribuna, Anul XI, nr. 54, joi 8 martie 1907, pag. 1, 2).




Tribuna, Anul XI, nr. 54, joi 8 martie 1907, pag. 3 (21 martie pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 54, joi 8-21 martie 1907, pag. 3

Privitor la tulburările agrare din Româ­nia, care iau un caracter îngrijitor, primim următoarele amănunte: La Botoşani situaţia este foarte gravă. Luni, dimineaţă, a intrat în oraş un număr mare de ţărani: 600 de ţărani, de pe moşiile Vorniceni şi Vlădeni, proprietăţile dlui Scarlat Ferichide, preşedintele Curţii de Apel de Ilfov, au pătruns în oraş, au intrat în curtea arendaşului Leon Costiner şi au devastat complect casa. Alţi săteni, de pe moşiile Stănceni, arendată dlui Mihai Popovici-Băznoşianu, au pătruns de asemenea în oraş, s-au dus la locuinţa arendaşului şi au asediat casa, dându-se la devastări. Răsculaţii sunt stăpâni pe oraş; ei devastează în voie bună. Au avut loc mari tulburări. Armata a fost atacată. Dl maior Boureanu, comandantul vânătorilor, a fost grav lovit cu pietre. Oraşul fiind devastat în mai multe părţi, şi armata fiind atacată, s-au tras focuri de către soldaţi. Au căzut împuşcaţi 4 ţărani şi 12 răniţi.

*

La Todireni, a fost atacată curtea arendaşilor Caufmann şi Crasnaselski. Nu se afla la curte decât un băiat al lui Caufmann, care a tras două focuri de revolver, rănind pe ţărani. Tânărul Caufmann a fost grav maltratat de săteni; curtea a fost devastată. Prefectul de Botoşani, înspăimântat de cele ce se petrec în oraş, a rechemat telegrafic trupele care au fost trimise la Hârlău. Ovreii din Hârlău, îngroziţi de a rămâne fără armată, au telegrafiat regelui, cerând să li se trimită forţe, pentru apărarea vieţii lor, arătând că vor plăti ei cheltuelile pentru aducerea şi întreţinerea trupelor.

*

Ştirea despre tulburările din Botoşani, aşa cum am dat-o mai sus, se confirmă în mod oficial, cu următoarele amănunte: Pe lângă cei 4 nenorociţi ţărani, care au căzut loviţi de gloanţe, mai sunt şi săteni grav răniţi. De asemenea, dl maior Boureanu a fost trântit la pământ, de pe cal, fiind atins de un glonte. Maiorul e grav rănit şi a fost transportat la spital. Iată, pe scurt, cuprinsul raportului oficial, care s-a trimis guvernului, asupra evenimentelor din Botoşani: „Dimineaţă, au încercat vreo 700 ţărani să între în oraş. Ţăranii erau foarte îndârjiţi, atunci colonelul a ordonat să se tragă o salvă în vânt. Faptul acesta a îndârjit şi mai mult pe răsculaţi, care s-au năpustit imediat asupra trupei. Atunci, s-au tras focuri adevărate şi au căzut 4 morţi şi 8 răniţi şi a fost rănit şi maiorul Boureanu. În timpul când lupta aceasta se da la bariere, s-a răspândit în oraş vestea că evreii s-au înarmat, pentru a se apăra singuri, şi că, în cartierul evreiesc, s-ar fi omorît un om. S-au trimis şi în această parte trupe.

*

Turburări în judeţul Dorohoi. La Darabani, moşie care aparţine jumătate dlui Vasile Lascăr şi jumătate dnei Golescu, au fost mari devastări. Un mare număr de case au fost dărâmate. Răscoala s-a întins în tot judeţul. La Bădeni, sătenii răsculaţi au pus mâna pe arendaşul acelei moşii, numit Crasna-Hensky, l-au legat şi l-au dus la primăria din Todireni, unde îl ţin arestat, pană la rezolvarea chestiei agrare. Din Iaşi se comunică, în ultimul moment, că legătura telegrafică şi telefonică cu oraşul Botoşani, pentru particulari, este imposibilă. Firele telegrafice sunt acaparate de autorităţi, iar firul telefonic, trecut prin Hârlău şi Bivolari, localităţi în stăpânirea răscoalelor, nu poate fi utilizat.

*

Trustul arendaşilor evrei din Moldova. Cea mai mare parte a moşiilor boereşti din Moldova erau date în arendă la două familii evree, Fischer şi Juster, care exploatau ţărănimea într-un mod îngrozitor. Câteva cifre vor justifica revolta ţăranilor din judeţele nordice ale ţării româneşti. Vom vedea cum trustul acesta acapara, în fiecare an, mai mult teren şi, dacă e să dăm crezământ ziarelor de partid, chiar statul, sub diferite guverne, a încredinţat din teritorul său pământ evreilor, în loc să-l împartă ţărănimei. În 1902/3, familia Fischer avea în exploatare 138.423 de hectare pământ arabil, pentru care plătea arendă anuală 2.867.116 lei. În 1904, s-a urcat terenul arendat la 237.863 de hectare, pentru care plăteau 3.228.882. Actualmente, ei plătesc arendă 3.441.343 lei pe an. Teritorul ocupat de ei închide 79 de comune rurale. Unii dintre membrii acestor două familii au obţinut chiar împământenirea, în scopul de a putea deveni proprietari rurali. Pământul arendat de cele două trusturi nu se lucră, după cum se obişnueşte în toate ţările, cu condiţiuni agricole normate de ele, ci-l dau în exploatare ţăranilor cu preţuri enorme, de la 60-80 lei hectarul, pe câtă vreme ei îl plăteau numai cu 20-25 de lei. Este evident că, între astfel de împrejurări, ţăranul, oricât de paşnice principii ar avea, să nu mai rabde, de la o vreme, jugul, care atârnă prea greu pe umerii lui, şi să se revolte împotriva condiţiilor economice, care-l ţin, şi astăzi, într-o existenţă care diferă, în foarte puţine amănunte, de aceea a animalelor.

*

Târgu-Frumos, 18 martie. Astăzi, un mare număr de săteni revoltaţi, din comunele Brăiuleşti, Hăbăseşti, Strunga, Criveşti, din judeţul Roman, şi alte sate s-au revoltat şi ei în contra arendaşilor şi evreilor, aşa că proprietarul Lupescu a fost silit să fugă din Brătuleşti. Azi, ei au devastat prăvălia dlui Carol Iacobsohn, din Strunga; mărfurile au fost aruncate pe stradă, iar tutunul l-au împărţit, ducând cu ei saci cu tutun. Iacobsohn, aflând că sosesc revoltanţii la el, a închis prăvălia şi s-a refugiat la Târgu-Frumos. Azi pleacă la Strunga două escadroane de roşiori. La bariera Buznea au sosit alte grupuri de săteni, din Brăeşti, dar au fost oprite de armată.

*

Un prefect model. Relativ la mişcările ţărăneşti din judeţul Botoşani, se zice că prefectul acestui judeţ, dl Vasescu, fiind chemat de urgenţă de ministrul preşedinte la Bucureşti, pentru a i se cere personal informaţiuni asupra dezordinelor, ar fi răspuns şefului, la imputările ce i s-ar fi adus, de a nu fi luat măsuri pentru potolirea acestor răscoale, că nu e nici un pericol pentru poporul român. „Dar nu e vorba numai de poporul român, ci şi de celelalte naţionalităţi din ţară”, i-ar fi observat ministrul. La acestea, prefectul a răspuns: „Nu dau un singur român pentru un milion de jidovi!”. Dacă nu-i vreo interpretare răutăcioasă, din partea evreilor din Budapesta, felicităm şi noi sănă­toasa inspiraţie a prefectului Vasescu

(Tribuna, Anul XI, nr. 54, joi 8-21 martie 1907, pag. 3).




Tribuna, Anul XI, nr. 54, joi 8 martie 1907, pag. 4 - "Căsătoria dlui Ioan I. Brătianu - Castelul Peleș" (21 martie pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 55, joi 8/21 martie 1907, pag. 4

Căsătoria dlui Ioan I. Brătianu - Castelul Peleș

*

Ziarul „Secolul” publică următoarele: „Ieri, la ora 11, dimineaţa, a avut loc, în casele dlui Barbu Ştirbei, căsătoria dlui Ioan I. Brătianu cu dna Elisia Ştirbei. Naşi au fost dl C. I. Brătianu şi doamna Balş. Au luat parte la celebrarea acestei căsătorii dna Pia I. Brătianu, dl şi dna Dimitrie Sturdza, dl şi dna G. Balş, dl şi dna dr. Cantacuzino, dl şi dna Vintilă Brătianu, dna Lydia Filipescu, dl C. I. Brătianu, dşoara Pia Brătianu, dl Barbu Ştirbei, dl Eug. Carada, dl şi dna locot. Moruzi, dşoara Ioan Ştirbei şi dl Ion Pilat. După terminarea serviciului divin, invitaţii au fost reţinuţi la dejun. Cu trenul de 5 şi 55 p. m., noii căsătoriţi au plecat la Veneţia. Adresăm noilor căsătoriţi şi celor două familii cele mai sincere urări de fericire”. Ne alăturăm urărilor de fericire ce, desigur, toţi amicii şi stimătorii celor două familii distinse vor aduce tinerilor căsătoriţi

(Tribuna, Anul XI, nr. 54, joi 8/21 martie 1907, pag. 4).




Tribuna, Anul XI, nr. 55, vineri 9 martie 1907, pag. 2-4 (22 martie 1907 - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 55, vineri 9/22 martie 1907, pag. 2-4

Nici dacă ar fi înviat Kossuth, presa maghiară n-ar fi scris mai cu bucurie de cum înregistrează cele mai infame minciuni despre revolta ţărănească din Moldova. Adevărat că nici ştirile de azi nu sunt mai bune decât cele de ieri, ci ţăranii, singurii nefericiţi în toată afacerea, continuă a-şi vărsa sângele pentru a comite vandalisme, precum e fapt că au năvălit şi asupra caselor boiereşti de la ţară – cele ce se scriu însă în presa maghiară sunt atât de departe de adevăr ca cerul de pământ. Merg cu minciunile atât de îndrăzneţ, încât scriu de nimicirea a sute de moşii şi omorârea, cu grămada, nu numai a jidanilor, ci şi a ungurilor.

*

Ziarele din Budapesta, sosite azi, umplu pagini întregi cu astfel de minciuni şi încă ne înjură pe noi, acuzându-ne că atenuăm lucrurile, pe când, desigur, şi ştirile date de noi vor fi mai grave decât în realitate, căci întotdeauna lucrurile, până să ajungă în presă, se exagerează. Despre Iaşi, de pildă, presa maghiară a scris că a fost devastat, pe când adevărul este că în capitala Moldovei ordinea publică n-a fost turburată o singură zi. Vorba e, însă, că lui „Budapesti Hirlap” şi celorlalte ziare şoviniste le trebuie „cruzimi şi vărsări de sânge”, pentru a scrie despre România ca despre o ţară barbară şi a-i da lui Apponyi zor să grăbească cu proiectul său de lege (cum scrie şi azi) şi să nu lase pe românii de aici în întunericul în care zac cei de dincolo…

*

Cu sila vrea să ne facă fericiţi!… Iată ştirile ce primim, azi : Iaşi, 22 Martie.

Interesându-ne, astăzi, de starea majorului Colori, din Regimentul 12 Cantemir, care a fost rănit, ieri, de ţărani, cu ocazia devastărilor din Vaslui, ni s-a telefonat că e în afară de orice pericol şi sunt speranţe că, în curând, va fi restabilit. Au fost arestaţi, ieri, la Vaslui, mai mulţi ţărani, conducători ai devastărilor.

*

La Stânca, ţăranii stau încă adunaţi. Sunt, acolo, trei escadroane de călăraşi şi două companii. Dl Dimitrie A. Greceanu, ministrul justiţiei, a plecat, azi, după-amiază, la Stânca. Se zice că ţăranii, auzind de venirea dlui Greceanu, s-au liniştit şi au rămas mulţumiţi.

De la Sculeni, ni s-a telefonat că e linişte, cu toate că ţăranii continuă să se agite şi să se adune. Acolo sunt două companii ale batalionului 9 de vânători.

*

Astăzi, la ora 2 p. m., au fost convocaţi toţi învăţătorii şi preoţii din judeţ, spre a se consfătui asupra măsurilor ce s-ar putea lua pentru potolirea răscoalelor ţărăneşti. Învăţătorii şi preoţii, în număr de 200, au fost adunaţi la şcoala „Gh. Asachi”. Au luat parte la această întrunire şi domnii: dr. Dragomir Hurmuzescu, secretarul general al Ministerului Cultelor, econom Șt. Ionescu, directorul Mitropoliei, Gh. Ghibănescu, deputat şi profesor, I. Vârlănescu, revizorul şcolar al judeţului, economul C. Stamati, protoereul judeţului, N. Petrov sub-revizorul şcolar al judeţului. A asistat, de asemeni, şi un grup de studenţi, în frunte cu domnii Cădere şi Al. Brandza, cărora li s-a dat permisia de a asista, fără însă de a lua cuvântul. Dl Hurmuzescu arată că învăţătorii şi preoţii, care sunt apostolii acestei ţări, trebuie să povăţuiască pe ţărani ca să se întoarcă pe la căminele lor. „Guvernul contează pe sprijinul dumneavoastră şi, deci, puneţi toată autoritatea dumneavoastră pentru linişte!”. Cere ca să sfătuiască pe ţărani ca să nu se potrivească la instigatori. Face apel, la cei adunaţi, să povăţuiască pe ţă rani ca să se liniştească.

*

Economul Stamati, protoereul judeţului, citeşte ordinul Î.P.S.S, Mitropolitului, prin care preoţii sunt convocaţi spre a li se da instrucţiuni ca, în toate ocaziunile, să povăţuiască pe săteni, la sate. Îndeamnă pe preoţi să pună stavilă răului şi primejdiei ce-a isbucnit la sate. Gr. Patriciu, inspector al învăţământnlui primar, arată că învăţătorul român şi-a creat un piedestal frumos, prin munca şi râvna ce a depus-o până acum. Arată că guvernul se sileşte să dezlege chestiunea agrară, dar ţara are nevoie şi de spiritul învăţătorilor şi al preoţilor şi-i invită, pentru liniştea ţării, să dea concursul şi să îndemne pe ţărani la linişte. Preotul N. Popovici din Bârnova, sub-protoereu, propune ca învăţătorii şi preoţii să fie arbitri între ţărani şi arendaşi. şi, ori de câte ori se observă o neînţelegere între ţărani, ei să-i conducă la linişte. De asemeni, propune ca şi Statul să se facă arbitru între săteni şi arendaşi, iar proprietarii să se conducă după tariful făcut de Stat. Preotul Parfenie din Roşcani arată că, în partea unde Sfinţia Sa propagă învăţăturile lui Hristos, n-au izbucnit răscoale, pentru că Sfinţia Sa, împreună cu învăţătorul, au luptat să-i liniştească, de la început, dar ţăranii au cerut să nu mai fie înşelaţi. Arată, apoi, cum ţăranul, din cauză că, până acum, a fost înşelat şi de aceea a ajuns la starea de astăzi.

*

În comuna Româneşti, ţăranii de două ori s-au adunat şi au vrut să se răscoale. Învăţătorul Dorin a reuşit să-i liniştească.

La Roşcani, de asemeni, ţăranii s-au adunat; în urma sfaturilor date de preotul satului Partenie şi ale învăţământului, ţăranii s-au liniştit, rugându-i însă pe aceştia ca să intre spre a nu mai fi spoliaţi.

*

La Cucuteni. Profitând de spiritele agitate, un număr de peste 400 unguri, lucrători din comuna Horbeşti, au năvălit asupra românilor din Cucuteni, provocându-i la răscoală. Sătenii au luat la goană pe unguri şi, în curând, s-a încins o luptă în toată regula. A intervenit o companie de infanterie, sub comanda domnului căpitan Floru. După somaţiile legale, s-au tras două salve. Peste 30 unguri au fost răniţi. Preotul catolic, care e instigatorul acestei răscoale, a fost arestat.

*

Vaslui. La Vaslui, situaţia este foarte neliniştitoare. În oraş domneşte, deocamdată, linişte. Din judeţ vin, însă, ştiri alarmante.

La Bârzeşti, răzvrătiţii au devastat locuinţele arendaşilor şi funcţionarilor. Plecând mai departe, ei au devastat comunele Negreşti, Codăeşti şi Buhăeşti. Toate casele au fost dărâmate. Arendaşii Herşcu Nacht şi Leib Golodşain, din Negreşti şi Buhăeşti, au fost grav bătuţi. S-au mai devastat casele arendaşilor din Moara Domnească şi Stârvia. De asemenea, s-au răsculat şi ţăranii de pe moşia Ţibăneşti, a dlui P. P. Carp. Ei au fost însă potoliţi de dl Carp, care se află acolo.

*

Bacău. În răscoala ţăranilor de la Blăgeşti, au fost împuşcaţi 5 ţărani. Ţăranii erau atât de îndârjiţi, încât au înconjurat pe dl col. Poltzer, pe care l-au luat la bătaie. Procurorul Vasiliu a fost, de asemenea, blocat de ţărani, într-o casă, unde l-au ţinut 4 ore. Cu mare greutate armata i-a putut împră ştia. Se mai comunică răzvrătiri în comuna Luiza Călugăru, Lecca şi Fântânele-Lespezi, unde ţăranii ameninţă să dărâme palatul principesei Schönburg, nepoata M. S. Reginei.

În comuna Secueni, ţăranii au dat foc la moara lui Herşcovici, la 200 stânjeni de lemne şi la 300 saci cu făină.

*

Putna. În judeţul Putna, în afară de devastările de la Panciu şi micile dezordini de la Mărăşeşti, nu s-a mai semnalat nimic. Se spune că şi la Odobeşti s-ar fi semnalat oarecare agitaţie printre ţărani.

*

*

Dăm, mai la vale, amănunte despre întinderea ce a luat-o, în Moldova, răscoala ţărănească. S-au petrecut lucruri triste, dar cine cunoaşte starea de acolo ştie că vinovaţi nu sunt decât mişeii de arendaşi evrei, care ţin în stăpânire, ca arendatori de la boieri, trei pătrimi din pământul judeţelor (comitate) răsculate. Iată amănuntele ce primim cu poşta de azi:

*

Oraşul Vaslui a fost, miercuri (6 martie – n.n.) devastat de ţăranii din comunele Lipovăţul, Мuntenii de Sus şi Moara Grecilor, la care s-au unit şi mahalagii din oraş. Tot centrul oraşului a fost devastat. Geamurile şi prăvăliile au fost sfărâmate. Străziele Hagiului, Crucii şi Naţionala sunt o ruină. Sunt temeri că ţăranii din alte sate să nu nă­ vălească în oraş. Armata menţine ordinea. În judeţul Vaslui, satele Buhăeşti şi Negreşti s-au răsculat. Orăşelul Negreşti a fost devastat.

*

Miercuri (6 martie – n.n.) a fost devastat orăşelul Burdujeni, la gtaniţa Bucovinei. Peste 1.000 de ţărani se află în oraş.

*

Prefectul Vasescu a cerut ministrului de interne trimiterea de noi trupe, deoarece întreg judeţul e în revoltă. Sunt temeri de devastarea orăşelului Ştefăneşti, ţăranii dimprejur sunt în fierbere. În momentul din urmă, se scrie că, la Vaslui, se petrec lucruri grozave . Devastările au reînceput cu o furie şi mai mare. Armata a primit ordin să tragă în răsculaţi. Asupra a zece inşi s-au tras focuri, 5 au fost străpunşi de baionete.

*

Orăşelul Buhuş a fost devastat. Casa rabinului din localitate a fost prădată. Peste 1.000 de ţă­rani se află în localitate. O mare mulţime de ţărani a întrat în orăşelul Lespezi. Toate prăvăliile şi locuinţele evreilor au fost devastate. Sosind forţa armata, procurorul a făcut somaţiunile legale, ordonând ţăranilor să se retragă. Trupa a tras, apoi, în mulţime. Sunt trei morţi. Ţăranii s-au împrăştiat.

*

La Lespezi, în Suceava (zona Fălticenilor – n. n.), a avut loc o ciocnire între ţăranii răzvrătiţi şi armată. Amănuntele primite până acum spun că trupele au tras şi că mai mulţi ţărani au căzut morţi şi răniţi. La Botoşani a avut loc o nouă luptă între ţăranii răzvrătiţi, care vreau să între în oraş, şi armată. S-au tras focuri. Mai mulţi ţărani au căzut.

*

Din Dorohoi vine ştirea că ţăranii răsculaţi au năvălit pe moşia dlui D. Moruzzi, prefectul poliţiei Capitalei, şi au ocupat casele proprietăţii. Telegrame din Vaslui şi Tutova anunţă că răscoala se întinde în ambele aceste judeţe. Deşi în Iaşi domneşte liniştea, agitaţia este generală în judeţ. Turburări s-au produs la Galata, Serca, Bogdăneşti, Derjeni, Ţigăneşti, care, în lipsa trupelor, au fost devastate. La Stânca, proprietatea dlui ministru Greceanu, ţăranii au cerut să vorbească cu doamna Greceanu, ameninţând, în caz contrar, că devastează castelul. Doamna Greceanu, sosită, marţi (5 martie – n. n.), dimineaţa, a vorbit cu delegaţia ţăranilor. La Sculeni sunt trupe, comandate de dl căpitan Macarovici; la Stânca le comandă dl căpitan Negruzzi.

*

Ţăranii din comuna Roznov s-au dus la locuinţa proprietarului Vlahutzi, pe care au devastat-o complet. Armata, sosită în satele răsculate, a liniştit pe ţăranii revoltaţi.

*

În timpul nopţii, au sosit noi ştiri asupra revoltelor din judeţul Vaslui, care iau proporţii mari. Un regiment de infanterie şi o divizie de cavalerie au pornit, din Iaşi, spre Vaslui, spre a linişti pe răsculaţi.

*

Privitor la cele petrecute în Botoşani, „Vointa Naţională”, de ieri, scrie urmă­toarele:

„Toată lumea ştie că oraşul Botoşani a fost devastat în bună parte, prea puţin ştiu în ce împrejurări. Astăzi aflăm că dl Petre Sfetescu, secretarul general al Ministerului de Interne, în urma unui ordin dat de sus, a luat dispoziţiuni ca trupele aflate la Botoşani să meargă în grabă la Maxut, spre a apăra pe autorul lui „Manasse”, pe dl Rosetti Roman. Oraşul rămas fără pază, se înţelege că a fost foarte uşor ca sătenii să pătrundă în Botoşani şi ca oameni fără căpătâi, din mahalale, să se dea la excese; iar când noi trupe au fost aduse, se înţelege că ciocnirea a fost inevitabilă. Dacă în Botoşani ar fi fost armată, e sigur că nu se întâmpla nimic. Încă ceva. Pentru a se justifica atacul trupelor şi salvele de focuri, care au culcat la pământ morţi şi răniţi, s-a afirmat că sătenii ar fi lovit şi chiar împuşcat pe maiorul Boureanu, comandantul Batalionului 8 de vânători. Faptul este absolut inexact. Maiorul Boureanu n-a fost nici măcar atins şi se găseşte în perfectă sănătate, nu la spital.

*

Ca să se vadă şi mai bine care sunt cauzele care au determinat pe ţăranii din nordul Moldovei să-şi piardă cumpătul şi să pornească înfuriaţi, spre a devasta târguşoarele şi oraşele, unde, deobicei, îşi au locuinţele proprietarii şi arendaşii, vom arăta care e sistemul aproape general, ce se impune pe moşiile proprietăreşti şi arendăşeşti din acea parte a ţării. Preţul arendei s-a urcat necontenit. Cei care nu au voit să urce arenzile au adăugat alte condiţiuni de muncă, prin care arenzile s-‘au îndoit şi chiar s-au întreit. Peste tot, în nordul Moldovei, unde sunt acuma răscoalele, ţăranii plătesc arendaşului sau proprietarului 60 lei pentru falce (mai mult decât o holdă). Această chirie nu e prea mare, dar condiţiile ce o însoţesc fac ca ţăranul să plătească peste 150 lei pentru o falce. şi iată cum: Arendaşul sau proprietarul obligă pe ţăran ca, pe lângă cei 60 lei, ce-i plăteşte pentru o falce, să-i facă 20 prăjini de cartofi, cu câte un leu prăjina; 20 prăjini de praşilă, cu câte 50 bani prăjina; 40 prăjini de secere, cu câte 20 bani prăjina. Ori, în acele părţi, se plăteşte câte 2 lei pentru o prăjină de cartofi, câte un leu pentru praşila unei prăjini şi câte 30 bani seceratul acelei măsuri.

*

Impunând pe ţărani să facă munca în condiţiunile de mai sus, arendaşul sau proprietarul câştigă, astfel, 20 lei de la cartofi, 10 lei de la prăsilă şi 4 lei de la secerat. Aceşti 34 lei, adăugaţi la chiria de 60 lei, face 94 lei profit la o falce. Pe lângă acestea, pentru imaşul unei vaci, ţăranul e obligat să facă 15 prăjini de cartofi, ceea ce face 30 lei. Aceiaşi obligaţie pentru imaşul unei părechi de boi, adică alţi 30 lei. Privitor la măsurile ce s-au luat, în Bucureşti, pentru lecuirea răului, „Adevarul” scrie: „În consiliul de miniştri, care s-a ţinut azi, la Palat, s-a discutat mult asupra situaţiunei extrem de grave din Moldova, unde caracterul principal şi fundamental agrar al răscoalei ţărăneşti se accentuează din moment în moment. Între altele, s-a hotărît ca, în afară de măsurile energice de reprimare şi paralel cu dânsele, guvernul să aducă imediat în discuţia Camerelor un proiect de lege contra trusturilor.

*

Consiliul de miniştri a însărcinat pe domnii Ion Lahovary, Take Ionescu şi C. Dissescu cu elaborarea unui proiect în această privinţă. Cei trei domni miniştri se vor întruni chiar astă-seară, pentru întocmirea unui ante-proiect, care va porni de la principiul că contractele de arendare sunt reziliabile, după cererea proprietarilor de moşii sau după aceea a Ministerului Public. Instanţele judecătoreşti vor avea să se pronunţe asupra cererilor de reziliare, după ce vor fi ascultate toate părţile. Din schimbul de vederi, urmat în consiliul de miniştri, pare că se vor prevedea, în proiect, şi următoarele: Toate contractele de arendare, făcute pe termen de cinci ani, să fie denunţate la al cincilea an, adică acele care sunt actualmente în al patrulea an să fie denunţate şi să nu mai poată fi reînnoite. Recrutarea personalului pe moşii să fie legiferat, aşa ca să se poată înlătura elementele străine.

*

În ce priveşte darea moşiilor la ţărani, statul, neavând proprietăţi suficiente, va veni cu o lege, prin care se prevede cumpărarea de moşii şi, dacă proprietarii vor face dificultăţi, cerând preţuri considerabile, legea o să-i oblige să-şi caute singuri moşiile. Dl prim-ministru va face, mâine, o vizită dlui Dumitru Sturdza, pentru a-i comunica textul ante-proiectului de lege contra trusturilor şi îi va solicita concursul pentru ca ambele partide să conlucreze, astfel, la o soluţie de împăciuire a ţărănimii răsculate. Ante-proieciul va fi însă transformat în proiect de lege şi adus de urgenţă înaintea Camerelor, chiar dacă şeful liberalilor nu l-ar agrea

(Tribuna, Anul XI, nr. 55, vineri 9/22 martie 1907, pag. 2-4).




Tribuna, Anul XI, nr. 55, vineri 9 martie 1907, pag. 1, 2 (22 martie 1907 - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 55, vineri 9/22 martie 1907, pag. 1, 2

De câteva zile, e jale mare în Ţara Românească. În cinci judeţe ale Moldovei, ţăranii s-au răsculat împotriva arendaşilor ovrei, care, de ani mulţi, îi despoaie şi îşi bat joc de munca şi viaţa lor. Au dat năvală nu numai asupra caselor de pe la moşiile mari, ţinute în arendă de ovrei, dar şi asupra oraşelor, unde ştiau că şed ori că au fugit acele lipitoare ale satelor. Atât pe la moşii, cât şi în oraşe – la Botoşani, Vaslui, Buhuşi, Podul Iloaiei – au nimicit tot ce au întâlnit şi zău, n-au cruţat nici pe jupânii care, prin vicleşug, s-au făcut stăpâni peste marile întinderi de pământ ale acelui colţ de ţară… Moarte de om n-au făcut însă.

*

După ştirile de până acum, durere: au fost împuşcaţi şi străpunşi cu baioneta mai mulţi ţărani. Pentru că aşa se întâmplă asta: odată pornit, ţăranul, în care s-a îngrămădit durerea de veacuri, nu-şi mai poate stăpâni patimile, nu mai vrea s-asculte nici chiar cel mai cuminte sfat, ci, văzându-se mulţi laolaltă, cred că voinţa şi dorinţa lor pot să ţină loc legii… N-au ascultat de sfatul oamenilor trimişi acolo de stăpânire, nu au vrut să se împrăştie nici din faţa armatei. S-a ajuns, astfel, la vărsare de sânge. Se înţelege, nu e treaba noastră să judecam cine e de vină că a curs sânge: ţărănimea înfuriată ori miliţia, care-şi are legile şi regulele ei mai aspre?! Oricine ar fi, noi nu putem învinui, căci şi unii şi alţii ne sunt fraţi dulci… Ci deplângem vieţile stinse.

*

Scriitorul acestor şire a văzut, deja, o răscoală ţărănească, înainte de asta cu 19 ani (răscoala din 1888, pricinuită de promisiunea regală de împropruetărire a eroilor Războiului de Independenţă, uitată ulterior, biruitorii turcilor fiind împuşcaţi ca nişte câini de jandarmii şi ostaşii români – n. n.). Se răsculaseră, atunci, sate din jurul Bucureş­tilor şi ceva mai depărtate, până pe la Buzău, în Muntenia. Ca şi acum, aşa şi atunci: ţăranii cereau pământ… Alături de întinsele lanuri, nenorociţii mureau de foame, căci rodul muncii lor se aduna în hambarele arendaşilor, cei mai mulţi greci, pe ici, pe colo, câte un bulgar şi sârb. Va să zică, străini, care nu aveau durere pentru ţărani şi nu-i preţuiau mai mult ca pe vite. Dar s-au răzbunat şi ei, fiii vitregi ai ţă­rii bogat binecuvântată de Dumnezeu: unde au putut pune mâna pe nemernicii jefuitori, le-au făcut sfârşitul. În chip crud, adevărat, dar cine a mai văzut potop să cruţe ceva în cale?!… Nu-i mai puţin adevărat că au plătit scump răscoala: sute de inşi au udat cu sânge pământul ţării lor, căci şi atunci armata a tras în carne vie… După ce s-au potolit, însă, tulburările, s-a făcut lege şi li s-a împărţit pământ. Fiii şi nepoţii celor căzuţi, atunci, în luptă pentru pământ au, azi, câte o brazdă, cu atât mai preţuită, cu cât se poate zice: „Cu sânge a fost plătită”.

*

Procesele ce au urmat, atunci, la Curtea cu juraţi din Bucureşti, împotriva unora şi altora din satele răsculate, a fost o dramă zguduitoare, ori, mai bine spus, desfăşurarea unor nedreptăţi strigătoare la cer… Chinurile îndurate de cei aduşi legaţi în faţa legii s-au prefăcut în învinuire crudă, că într-o ţară bogată trăiesc viaţă de câne şi-n neagră sărăcie cele mai blânde fiinţe… O lună de zile au ţinut procesele, dar numai ţă­ranii dintr-un singur sat au fost osândiţi… şi aceştia au fost iertaţi, în urmă. De atunci, s-au făcut multe legi bune, care ocrotesc şi ajută pe ţărani. Lege care să-i pună însă cu desăvârşire la adăpost de mârşavele apucături ale arendaşilor nu s-a făcut. Numai astfel s-a ajuns ca a treia parte din pământul ţării să fie arendat străinilor, care au supt şi măduva din oase a nenorociţilor ţărani. Avem nădejde că, acum, se va face şi o astfel de lege.

*

Știrile ce primim vestesc că s-a ţinut un sfat, sub prezidenţia regelui. S-a hotărât întocmirea unei legi împotriva aşa-ziselor trusturi (tovărăşii!) arendăşeşti: arendaşii bogătani şi oricine să nu mai aibă drept de a ţine în arendă moşii pe câte pot pune mâna, pe care, apoi, ei le arendau ţăranilor, cu preţ îndoit şi chiar întreit, ci să li se înlesnească ţăranilor să ajungă fiecare la 2-3 holde, cât pot să lucreze.

*

Este, cu toate acestea, de o răutate fără seamăn ceea ce scrie, despre România, „Budapesti Hirlap”, de la 21 martie… Zice că n-a fost an în care, sub domnia regelui Carol, să nu se fi înecat în sânge câte o revoluţie ţărănească. Cei de la foile budapestane să nu-şi bată joc de România, căci, în fericita noastră patrie, la o singură alegere de primar, cum s-a întâmplat la şepreuş, au fost împuşcaţi mai mulţi ţărani decât în răscoala de la Botoşani, de pildă, şi la Mehadica, unde a fost o neînsemnată tulburare a nenorociţilor muncitori şi au fost împuşcaţi mai mulţi oameni decât în cele patru zile de răscoală în cinci judeţe ale României. Dar chiar dacă aşa ar fi de păcătoşi cei din România, cum îi înfăţişează numitul ziar unguresc, nici atunci nu e un cuvânt ori vreo dovadă că are dreptate ministrul Apponyi, care, prin noul său plan de lege, ar fi ţintind la fericirea ţăranilor de aici… Este o neruşinare a face chiar şi asemănare: pentru că, dacă ar fi atât de bine în Ţara Ungurească, nu s-ar duce, în fiecare an, sute de mii, mai ales unguri, în America… Parcă foile maghiare, iar nu noi, ne istoriseau cum, mai zilele trecute, un emigrant ungur blestăma patria, într-o vorbire pe care o ţinea celor ce se adunase pe ţărm, să vadă cum pleacă miile de nenorociţi în lumea largă, sub flamură ungurească însă, căci stăpânitorii cred a-şi fi făcut datoria, pornindu-i din ţară sub steag unguresc! Până ce din România nu pleacă nimeni (de unde bani, la bieţii ţărani din România – n. n.), ci dimpotrivă, câtă frunză şi iarbă din alte ţări se duc în România.

*

Lui „Budapesti Hirlap” îi trebue însă un neadevăr, ca să poată ajunge la altul, încornorează şi întortochiază lucrurile din România, pentru a putea să laude pe cele din Ungaria… Înjură pe cei de la Ligă, pentru a le tăgădui dreptul de a ţine adunări împotriva proiectului ministrului Apponyi… Vicleşugul e cusut însă cu aţă albă, se vede cât de colo! Pentru că, dacă e adevăr netăgăduit starea ţăranilor moldoveni, ursiţi să aibă arendaşi jidovi, nu e mai puţin adevărat că, în Ungaria, de asemeni sunt destui arendaşi jidovi, care trag şapte piei de pe bieţii plugari. Nu-s apoi tocmai atâţia ani, încât să fi uitat de când pe câmpiile întinse ale comitatelor neaoşe maghiare a fost o tulburare agrară (pentru pământ), care a fost înecată în sânge… Iar dacă n-ar fi teama de jandarmi şi miliţie, ar vedea cei de la „Budapesti Hirlap” ce mulţumiţi sunt, în Ţara Ungurească, plugarii şi muncitorii de tot felul. Se laudă însă domnii din Budapesta că ei, ungurii, şi pe vremea lui Horea, şi în revoluţia de la 1848-49, au ştiut să stingă focul (aprins de români), iar planul de lege, întocmit de Apponyi, ar fi având ca ţintă „să împiedece să nu mai izbucnească la noi astfel de foc”… Unde dai şi unde crapă…

*

În Dietă, Apponyi spune că-i este jale de soartea învăţătorilor noştri, slab plătiţi. În foaia sa însă o spune curat: vrea să aibă în mână pe învăţătorii, ca, prin ei, să ne crească nu copii şi români care să pomenească duios şi cu cinste numele lui Horea şi Iancu, ci bicisnici care nu se mai gândesc la drepturile omului şi la drepturile naţionale, pentru cari au murit, frânţi în roată, Horea, Cloşca şi Crişan şi atâtea mii de voinici ai Iui Iancu…

*

Știam noi asta. Apponyi n-a mărturisit-o, însă, până acum, nici în Dietă, nici în foi… „Budapesti Hirlap” a spus-o pe faţă, fără înconjur. Numai că tulburările ţărăneşti au să se potolească mai iute decât să se voteze proiectul de lege al ministrului Apponyi. Stăpânirea ungurească nu va scăpa, deci, de adunările şi protestările Ligii, care îi sunt atât de neplăcute. Ba chiar se pot aduce în aceeaşi adunare: şi soarta ţăranilor români, şi soarta noastră, de aici… Fruntaşii neamului românesc au nu numai dreptul, dar şi datoria să se rostească asupra acestor două lucruri. şi sunt atât de cuminţi, încât să afle mijlocul de lecuire a soartei ţăranilor şi să protesteze cu demnitate şi în faţa loviturii ce ne-o pregătesc kossuthiştii. Amândouă aceste afaceri sunt deopotrivă de însemnate pentru propăşirea neamului românesc. Ţăranii români cer pământ, să aibă hrană pentru ei şi fiii lor, noi cerem să fim lăsaţi a ne îngriji cum ştim şi cum credem noi că e bine de vlăstarele neamului românesc

(Tribuna, Anul XI, nr. 55, vineri 9/22 martie 1907, pag. 1, 2).




Tribuna, Anul XI, nr. 56, sâmbătă 10 martie 1907, pag. 4 (23 martie 1907 - pe stil nou

Tribuna, Anul XI, nr. 56, sâmbătă 10 martie 1907, pag. 4

Ştirile ce primim despre revoltele ţărăneşti din partea de nord a Moldovei sunt tot mai grave. Revolta se întinde şi ia caracter din ce în ce mai sângeros. Trupele trimise la faţa locului sunt insuficiente. Mai gravă ni se pare următoarea ştire, dată de „Voinţa Natională”:

*

„În momentul de a încheia ziarul, ni se comunică, de la Senat, zvonul că soldaţii de la barierile oraşului Vaslui, la apropierea sătenilor, au desfăcut cordoanele şi au pus armele jos. Cât trebue să fie de primejdioasă situaţia, se poate vedea din faptul că s-a dat ordin ca şi Corpul I de Armată, cu reşedinţa la Craiova, să concentreze toţi concediaţii şi rezerviştii.

Iată amănunte despre ultimele devastări:

*

Iaşi. Oraşul Iaşi se află în cea mai mare agitaţie. Ultimele evenimente, petrecute la Vaslui, Burdujeni şi Buhuşi, au mărit şi mai mult panica poporaţiei izraelite de aci. Afară de aceasta, veştile cele mai alarmante, care se răspândesc la fiece moment, deşi imposibile şi lipsite de orice adevăr, totuşi sunt crezute de masele poporaţiei izraelite, astfel că măresc şi mai mult panica, producând o şi mai mare zăpăceală. În momentul acesta, sunt 4.000 de evrei, fugiţi din Podul-Iloaiei, Burdujeni, Bivolari, Vaslui, Podoleni şi celelalte oraşe devastate. Rezerviştii sosesc mereu cu sutele. Ei sunt îmbrăcaţi milităreşte. Nu s-au văzut, în Iaşi, o mai mare concentrare de forţe militare, ceea ce dă Iaşului o înfăţişare cu totul deosebită. Toate barierele oraşului sunt păzite de trupe. Există, însă, teama că ţăranii de prin comunele învecinate, în special din Copou, aceia din dreptul Păcurarilor, precum şi ţăranii de pe malul Prutului vor încerca să pătrundă în oraş.

*

În Buhuşi, începutul răscoalei s-a făcut prin nişte neorândueli, produse de locuitorii din târg, cari au spart geamurile de la casa arendaşului de păduri Michel Leibu. Locuitorii satelor din jurul Buhuşilor au năvălit în oraş, dedându-se la devastări. Armata sosită a făcut să se mai potolească puţin spiritele. Alaltăieri, pe la prânz, după ştirile „Universului”, locuitorii din Costişa au năvălit în oraş şi devastările s-au început cu mai mare furie. Locotenentul Stănescu a fost lovit în cap destul de grav. Pe de altă parte, Şmil şi Alter Iusther au fost groaznic maltrataţi şi, puşi pe targă, au fost duşi la spital. Populaţia ovreiască, înspăimântată, s-a ascuns prin pivniţe. Cu noi ajutoare de trupe şi cu ceva parlamentări, s-a putut restabili liniştea. După o ştire de ieri, târgul Buhuşi a fost complet devastat şi, în cele din urmă, răsculaţii au dat foc târgului. Locuitorii din Păstrăveni s-au răsculat şi ei.

*

Burdujeni. Târgul este complet distrus; n-a rămas nici o casă sau magazie nedevastate. Mai toţi evreii de acolo au fugit la Suceava. Un evreu, numit Sloim Marian Leib, negustor, a fost ucis. Ministrul de externe a fost înştiinţat că ţăranii din Bucovina sunt foarte agitaţi şi par a avea intenţia de a trece graniţa, pentru a veni în ajutorul ţăranilor; din această cauză, s-a dat ordin de concentrare a trupelor din Bucovina.

*

Iveşti. În comuna Iveşti, proprietatea dlui Constantin Mille, ţăranii s-au revoltat contra arendaşului Osias Roeder, cerând pământ pe preţul de 25 lei falcea. Arendaşul moşiei se afla la Bârlad. Răzvrătiţii au promis autorităţilor că vor aştepta, cu cererea lor, până duminică, la sosirea arendaşului. Aflu, însă, că, astă-noapte, s-a dat foc curţii moşiei.

*

Vaslui. Ieri, au sosit în oraş ţăranii din mai multe sate. Armata patrula pe străzi şi şefii autorităţilor au rugat pe săteni a se împrăştia şi a şi face reclamaţie în scris de dorinţele şi nevoile lor. Însă ţăranii sau îndârjit şi, în faţa palatului administrativ, au spart cordoanele de soldaţi. Ei au fost somaţi legal, dar au răspuns cu lovituri de ciomege. Atunci, s-au tras focuri oarbe, însă gradaţii, văzându-se loviţi cu ciomegile, au uzat de gloanţe. Au căzut 11 răniţi. Ţăranii au rănit mortal pe maiorul Colariu şi pe soldatul Curariu.

*

„Patriotul” afirmă că, la Botoşani, numărul morţilor e de 8 şi al răniţilor de peste 80. „Ţara” descrie pe larg scenele de teroare, întâmplate la Vaslui. Ţăranii, vrând să ocupe şi să devasteze palatul administrativ, batalionul de vânători, sub comanda maiorului Colariu, a încercat să-i împiedice. S-au făcut somaţiile legale, s-a tras o salvă de focuri în aer, iar ţăranii erau îndârjiţi la culme. Atunci, s-a comandat foc. Soldaţii însă au refuzat să tragă. O parte din soldaţi, văzând pe ofiţerii lor în pericol de a fi sfâşiaţi, au tras în carne vie. Ţăranii au răspuns şi ei, cum au putut, cu pietre, cu bâte, ba unii au smuls câteva puşti de la soldaţi şi au tras. Aproape o oră a durat această luptă. Au rămas pe loc 14 morţi şi peste 60 răniţi. De asemeni, sunt şi alţi trei ofiţeri răniţi. Maiorul Colariu a fost grav rănit şi transportat în casele dlui Neron Lupaşcu, unde se află sub îngrijirile dlui dr. Bastaki. O parte din răsculaţi a năvălit asupra oficiului telegrafo-poştal, pe care l-au devastat, tăind firele telegrafice şi telefonice.

*

Învăţătorii şi institutorii din judeţul Iaşi, Dorohoi au fost convocaţi în capitalele judeţelor, unde li se vor ţine conferinţe, de către inspectorii învăţământului, asupra mişcărilor agrare şi asupra rolului învăţătorilor în aceste mişcări.

*

Ultimele ştiri, publicate de „Ţara”, spun că au avut loc noi devastări la Buhuşi, dar trupele au reuşit să respingă pe răsculaţi şi că revolta s-a întins aproape în întreg judeţul Botoşani. Trupele care se află, acum, acolo, sunt insuficiente. Prefectul a cerut azi să se trimită din Bucureşti noi trupe. Din judeţ sosesc din ce în ce ştiri mai neliniştitoare.

*

„Dimineaţa” află că, la Blăgeşti, judeţul Bacău, a fost o mare încăierare. Armata, fiind atacată, a tras focuri. Sunt 14 morţi

(Tribuna, Anul XI, nr. 56, sâmbătă 10 martie 1907, pag. 4).




Tribuna, Anul XI, nr. 56, sâmbătă 10 martie 1907, pag. 1, 2 (23 martie 1907 pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 56, sâmbătă 10-23 martie 1907, pag. 1, 2

O revoltă ţărănească, ce tinde să se generalizeze, dată fiind cauza ei comună, dacă nu în toată ţara, cel puţin în Moldova, umple coloanele întregii prese de la noi ca şi din străinătate. Despre România se scria puţin, aşa de puţin, de ne era năcaz şi nouă. Cauza e că România, ca o ţară de ordine, în cea mai frumoasă înaintare, nu da hrană pentru ziarele setoase de senzaţii, mai ales de scandal, nu putea concura cu Serbia omorâtoare de regi, nici cu Bulgaria, care îşi ucide bărbaţii de stat, nici chiar cu Ungaria, cu Polónyi-i ei. Acum, însă, cu o vădită bucurie, s-au aruncat ziarele asupra preţioasei prade, ce i-au aruncat răscoala bieţilor români năcăjiţi şi se grăbesc să întrebuinţeze ocazia, aruncând României toate epitetele ce i le-au dat şi Serbiei, şi Bulgariei, şi Turciei, şi Rusiei. I se aduc României cele mai mari injurii. Pentru ei, România nu mai e decât o ţară „barbară”, cu popor sălbatic, care aranjează pogromuri grozave, din ură faţă de jidani, din clericalism, care n-are alt ideal decât anarhia şi rachiul, pe care-l fură de la jidanii omorâţi. Etot o bucată de Balcani, ca şi celelalte.

*

Dar noi, pe care încă ne doare că au trebuit să ajungă până la răscoală lucrurile, care cunoaştem atât România, cât şi firea românului, vom judeca altfel. Şi la noi e adevărul, căci înţelegem cauza revoltei. Nu ne poate nimeni acuza de clericalism, întreg poporul românesc e aşa de liberal, în chestie religionară, aşa de puţin aplicat să impuie şi altora legea sa, încât e prostie să vorbeşti la noi de clericalism sau anticlericalism; împrejurările economice, rolul preoţimii, cu totul altfel decât aiurea, fac imposibil atât clericalismul, cât şi anticlericalismul. Iar anticlericalismul, dacă este, sunt vinovaţi înşişi evreii. E legendară firea primitoare a ţăranului român: toleranţa lui faţă de orice străin, fără să facă deosebire de neam, de multe ori a avut însă s-o plătească foarte amar. Jidanii, veniţi din toate părţile lumii, săraci, milogindu-se, au ajuns, prin lipsa de orice scrupul, de tot stăpâni pe casa românului, să-l despoaie de tot ce are.

*

Se poate pretinde de la un om să nu urască pe cei ce l-au adus la mizerie? Nu antisemitismul a provocat răscoalele, nici nu se îndreaptă ele numai în contra jidanilor, ci în contra tuturor asupritorilor ţăranilor, fie români, fie greci, fie jidani. România e per eminentiam încă „ţara latifundiilor”. Proprietatea mare (cu peste 500 de hectare) cuprinde 46 de procente din întreagă întinderea ţării, iar proprietatea ţărănească (până la 50 hectare) numai 42 procente, deşi din întreagă populaţia ţării aproape 90 procente sunt plugari (o parte a locuitorilor oraşelor încă se ocupă cu agricultură); un milion şi mai bine de ţărani proprietari de pământ stăpânesc 3 milioane de hectare, pe când 1.500 de proprietari mari stăpânesc 4 milioane („Viaţa Românească”). Pentru Moldova, în special, raportul e şi mai trist pentru ţărani. Şi de ar fi lucrate aceste moşii de proprietarii lor, români, care să fie oricât de înstrăinaţi, totuşi au cât de puţină milă pentru ţăranii moşiei lor, poporul poate că ar mai fi suferit. Dar, în termen mediu, aproape 80 % din moşiile mari sunt arendate.

*

A fi arendaş, în genere, înseamnă a te îmbogăţi în cel mai scurt timp, chiar cu preţul secătuirii totale a pământului şi a oamenilor. Dar mai ales când 80 % din totalul arendaşilor sunt jidani şi greci, străini de ţară, fără să aibă evlavia ce o are instictiv tot românul pentru pământul strămoşilor săi. Procedura acestor arendaşi fără suflet e cunoscută, atât din unele publicaţiuni ale acestei foi, dar mai cu seamă din ziarele şi unele reviste din România, din vorbirile unor prieteni sinceri ai ţăranilor. Ţăranul, în acele părţi ale României, e mai rău decât iobag; singură libertatea de a munci pentru arendaşi îi mai e dată. Ei dau pământul, luat în arendă cu preţuri foarte scăzute, cu preţ îndoit şi întreit, plus aratul, semănatul, căratul, seceratul, îmblătitul bucatelor, cu care mai îngreunează pe ţărani, ne mai socotind şi plocoanele ce trebuie să le dea, la sărbători mai mari. În schimb, arendaşii şi oamenii lor, de aceeaşi seminţie cu ei, îi bat, îi închid, le necinstesc fetele şi nevestele. Şi n-ar lua bieţii români pământ în arendă, de ar avea cu ce trăi. Dar pe un cap de familie se vine 3,5 hectare de proprietate; dar sunt, iarăşi, foarte mulţi care n-au pâmânt deloc, săraci lipiţi pământului. E natural, deci, să cumpere sau să închirieze pământ. Dar nu e de unde. Căci o mare parte din proprietari, şi aici zace marele păcat ce-l are pe suflet proprietarul român din România, preferă să-şi vândă, mai rar, ori să-şi închirieze pământul tot la un singur om, decât la obştea întreagă, la un jidan care-i dă banii deodată toţi şi încă şi împrumut pe deasupra, ca să aibă la Paris ori la Nissa.

*

Iară jidanii, cu capital străin în abundenţă, exclud de la concurenţă pe cei de altă lege cu ei, urcă mereu preţul; încheie cartele, trusturi, ca cele ale Fischer-eştilor, a căror familie stăpâneşte în 3 judeţe de nord, având în arendă aproape 100.000 de jugăre de pământ arabil. Iar după cum spune dl Sturdza, în vorbirea sa de la Senat, trustul fraţilor Marcu ţine în arendă 69 moşii, cu o întindere de 159.400 hectare; trustul fraţilor Iuster, 30.152 hectare. Ce să facă bietul ţăran? Să emigreze, cum îi dă sfatul o foaie ungurească? „Uite, poporul sărac al Ungariei preferă să emigreze, dar fiind mai cult, el nu omoară, nu jefuieşte. Pe când românii sălbatici…” („Pesti Hirlap”). Aşa rezonează foaia, care, nici nu mai trebuie să spunem, e cea mai jidănită din toată presa ungurească. Să fie însă semn de cultură să-ţi părăseşti patria străbună, pentru ca să laşi loc unor străini, veniţi de scurtă vreme, săraci, care au pus mâna prin înşelăciuni pe averea ta?

*

Ţăranul nostru nu are acest mod de gândire. Iubirea lui de moşie e mai mare şi el a ales singura cale ce-i era deschisă. Şi nu el e vinovat că a fost împins la răscoală. De câte ori a cerut el pământ; chiar acum, la începutul răscoalei, el a cerut de la arendaşi să le dea pământ cu jumătatea chiriei plătite înainte. Numai după ce aceştia n-au vrut să-i asculte, ci drept răspuns au cerut jandarmi şi miliţie contra mojicilor, şi-au pierdut ţăranii orice răbdare. Acum curge sânge vinovat şi nevinovat, vor fi împuşcaţi ţărani, va arde şi ce bruma au mai avut. Dar, prin acest al doilea botez de sânge, va renaşte a doua oară România, vor urma, pe toate căile, îmbunătăţiri însemnate. Din jertfele de sânge, vărsat de proprii fraţi, va naşte împământenirea de fapt a ţăranilor şi, prin aceasta, se va fi făcut cel mai însemnat pas spre întărirea naţională a României

(Tribuna, Anul XI, nr. 56, sâmbătă 10-23 martie 1907, pag. 1, 2).




Tribuna, Anul XI, nr. 57, duminică 11 martie 1907, pag. 2-4 (24 martie 1907 - pe stil nou

Tribuna, Anul XI, nr. 57, duminică 11/24 martie 1907, pag. 2-4

Conferinţa marilor proprietari. În faţa situaţiei grave, marii proprietari din Moldova au ţinut o conferinţă, despre care se dau următoarele amănunte: Ieri, la ora 2 şi jumătate d. a., o întrunire a marilor proprietari din judeţ a avut loc la Bragadira. Au asistat domnii Eugen Ghika-Budeşti, Gheorghe Stroici, Alexandrescu Guranda, dr. Hurmuzescu, M. B. Cantacuzino, I. Coriescu, căpitan Corjescu, Leon Juster, Russovici, Al. Veliciu, Al. Handoca, L. Gatosky, Garabet Manea şi alţii, al căror nume ne scapă.

*

După multe discuţiuni urmate, s-a ales o delegaţie, compusă din domnii Eugen Ghika-Budeşti, Gh. Stroici şi Alexandrescu-Guranda, care să plece spre a obţinea o audienţă la Majestatea Sa Regele, căruia să-i expue trista situaţie în care se află marea proprietate. Delegaţia va cere Majestăţii Sale măsuri pentru apărarea vieţei şi avutului lor.

*

Comunicate semi-oficioase. Bucureşti, 23 martie. În numărul de azi, „Patriotul”, ziar guvernamental, după ce arată tulburările din Moldova, despre care dăm şi noi amănunte, scrie următoarele: „În tot restul ţării domneşte cea mai perfectă linişte. Orice ştiri ce s-au lansat despre pretinse răscoale în Muntenia sunt neexacte. Ele au fost lansate de persoane interesate şi lipsite de orice spirit de patriotism. Suntem autorizaţi a da cea mai formală dezminţire acestor ştiri tendenţioase şi dăunătoare siguranţei Statului”.

*

Acelaş ziar dezminte ştirea că rezerviştii concentraţi ar fi refuzat supunere oficerilor. Ziarele ce ne sosesc din Bucureşti nu confirmă ştirea destituirii profesorilor universitari Iorga (Bucureşti) şi Cuza (Iaşi) şi a prefectului Vasescu, ştire pe care o vedem, de altfel, publicată în toate ziarele maghiare.

*

Noile mobilizări de trupe. Ministerul de Război a dat, ieri, ordin telegrafic ca să se mobilizeze concediaţii şi rezerviştii regimentelor Dâmboviţa 22, Argeş 4, Teleorman 20, Vlaşca 5, Calafat 31 şi Regimentul 3 călăraşi, spre a pleca în Moldova. Din Regimentul 3 călăraşi, 2 escadroane vor pleca la Bacău, iar 2 escadroane la Vaslui. Batalionul 2 şi 6 de vânători, din Capitală, stau gata de plecare, la primul ordin. Regimentul 5 Vlaşca de infanterie a ordonat concentrarea tuturor rezerviştilor şi concediaţilor din contingentele 1900, 1901, 1902, 1903 şi 1904 inclusiv. Ei au primit ordinul să se prezinte, în 30 de ore, la cazarma din Giurgiu. Asemenea, au primit ordine de concentrare toţi concediaţii şi rezerviştii ce aparţin Corpului 1 de Armată (Craiova). Afară de cei 10 jandarmi rurali, ce au plecat, din Craiova, spre a se duce în Moldova, ieri au mai plecat, de acolo, alţi 25 de jandarmi, sub conducerea şefului de secţie Pretorian.

*

La gara de Nord, se lucrează pe capete pentru aranjarea trenurilor care vor duce regimentele concentrate, ce trebuie să meargă în Moldova. Fiecare tren este compus din 30 de vagoane, cuprinzând 900 soldaţi. Două trenuri vor pleca cu destinaţiune pentru Iaşi. În aceste trenuri se va îmbarca Regimentul 6 MihaiViteazul. Astăzi, vor pleca toate regimentele de infanterie din Capitală. Din cauza aceasta, transportul cerealelor pe C.F.R. va întârzia până la restabilirea liniştii.

*

Telegrama ministrului de finanţe român, către ziarul vienez „Neue Freie Presse”. Ministrul de finanţe Take Ionescu, în urma gravelor acuzaţii şi falselor informaţiuni, aduse de duşmanii ţării, în toate ziarele europene şi, mai ales, în organul Alianţei izraelite „N. Fr. Pr.” asupra tulburărilor agrare din România, a trimis acestui ziar următoarea telegramă: „Mişcarea nenorocită nu are exclusiv un caracter antisemit, ci mai mult agrar şi anarhist. S-au dărâmat şi case care aparţineau la proprietari şi arendaşi creştini. Guvernul a luat şi ia toate măsurile posibile, chiar şi mobilizarea trupelor. Mişcarea poate fi considerată mai mult ca anarhistă”.

*

Informatorii străinătăţii. Unul dintre cei mai neobosiţi agenţi ai gazetelor evreieşti, dr. Heinrich Lupul (de ce Lupul şi nu Wolff?), caută, prin cele mai meschine apucături ovreieşti, să dea un caracter antisemit mişcărilor din Moldova. Cu fel de fel de invective josnice vrea să scoată în relief mizeria ce o îndură evreii, alungaţi din cuiburile lor. La aceste necinstite informaţii nu răspundem ovreului Heinrich… Lupul (uf, ce urât sună!), decât că, dacă mişcarea ar avea caracter semit, con-naţionalii săi din Iaşi n-ar mânca liniştiţi matzes, cum mănâncă acuma, ci ar striga şi ei ai „vei!”. Suferinţele evreilor nu pot fi comparate cu ale întregii mase de ţărani, cărora, decenii de ani, ovreii din Moldova le-au supt sângele şi, astăzi, tot împotriva lor sunt îndreptate suliţele, pentru a salva neamul lui Israel. Lasă-i să se ducă, nouă ani cu a brânzei, să se aierisească şi să se cureţe atmosfera infectată a sărmanei Moldove.

*

Cuvântul profesorului universitar de la Iaşi, C. Stere, în chestia ţărănească. Domnul Constantin Stere, directorul revistei ieşene „Viaţa românească”, acuzat de mutism în chestia ţărănească de unele ziare din Capitală, îşi ia apărarea în coloanele „Independenţei” şi zice, între altele:

*

„Ca mulţi alţii, care se interesează, cât de puţin, de necazurile ţăranului nostru, am prevăzut şi am zis, de nenumărate ori, că situaţia intolerabilă, creată ţăranilor, mai cu seamă în părţile nordice ale Moldovei, ne va aduce, în mod fatal, la nenorociri teribile, dacă nu se vor lua, la timp, măsuri de îndreptare. Mai cu seamă, de când am onoarea să fiu în fruntea revistei „Viaţa românească”, am consacrat acestei chestiuni o serie de cronici, care, împreuna cu studiile altor colaboratori, Dr. M. Lupu şi P. Cazacu, pot să dea lămuririle necesare unei bune părţi a presei şi chiar celei mai răspândite asupra cauzelor mişcării actuale. Astfel, în nr. 1 al „Vieţii româneşti” din 1906, am arătat, că ţăranii noştri sunt, după cum zice dl D. A. Sturdza, într-o stare de foamete constantă, care emană de la situaţia noastră agrară. În nr. 6 al R. V. din acelaşi an, în cronica întitulată „Fischerland”, arăt, în baza datelor publicate de Camera de Comerţ din Botoşani, că, în cele trei districte din Nordul Moldovei, de unde a pornit mişcarea actuală, din cauza sistemului inventat de tot felul de Fischeroizi şi Fischeronculi 88 % au ajuns să nu aibă o coadă de vită la casă şi că nu pot să dea o lingură de lapte copiilor lor, care mor din cauza nutrimentului rău, 40-50 %, până la etatea de 5 ani, şi că rezultatul muncii lor nu le dă nici hrana de toate zilele.

*

Acest tablou al mizeriei este complectat de dl dr. M. Lupu („Alimentarea ţăranutui”, în V. R. nr. 2, şi „Rolul medicinii în faţa bolilor provenite din starea economică a ţăranului”, în nr. 8 al aceleaşi reviste), precum şi de dl P. Cazacu („Locuinţele ţăranului”, V. R. nr. 9 din 1906). Aceşti autori arată pustiirea populaţiunii rurale de pelagră şi alte boli, din cauza mizeriei economice, a lipsei de alimentare sănătoasă şi suficientă, a locuinţelor mizerabile şi a excesului de muncă. În fine, în nr. 10 din 1906, în primul şi 2 din 1907, cronicile mele din V. R. („Țara latifundiilor”; „Piemontul român”; „Formaţiunea latifundiilor”) vor arăta cum am ajuns la aceasta înfricoşată situaţie, că mai mult de un milion de ţărani au, laolaltă, mai puţin de trei milioane de hectare, pe când o mie de latifundiari, cel mult 0,09 % (nouă sutimi la sută) a contribuabililor, dispun de mai mult de patru milioane de hectare, dintre care cea mai mare parte (75 %) sunt arendate la diferite trusturi.

*

Din aceste date se poate vedea că cea mai înfloritoare provincie a Regatului român este Dobrogea, care era, până mai acum vreo 30 de de ani, o raia turcească. Din aceste date se poate vedea că populaţia rurală a Regatului român liber trăieşte în condiţii economice cu mult mai mizerabile decât fraţii săi subjugaţi din Ungaria, din Bucovina şi chiar din Basarabia

(Tribuna, Anul XI, nr. 57, duminică 11/24 martie 1907, pag. 2-4).




Tribuna, Anul XI, nr. 58, duminică 13 martie 1907, pag. 4, 5 (27 martie - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 58, duminică 13 martie 1907, pag. 4, 5

Relaţiunile oficiale, primite din judeţele din nordul Moldovei, spun că, de vineri (11 martie – n. n.), se constată o liniştire a spiritelor în judeţele Dorohoi, Botoşani, Suceava (cuprindea zona Fălticenilor – n. n.), Neamţ şi Vaslui, unde se produseseră agitaţiuni agrare. În cursul zilei de vineri, s-au produs tentative de turburare a ordinii în unele comune din judeţele Tutova şi Putna, dar ele au fost imediat reprimate. În trei comune din judeţul Covurlui s-au produs, de asemenea, manifestaţiuni ţărăneşti, dovedite a fi fost rezultatul unor instigaţiuni socialiste. Ele nu au avut însă nici o urmare.

*

După alte ştiri, primite din Alexandria (Teleorman), ţăranii de pe moşia Nanov s-au răsculat şi s-au dedat la scene de sălbăticie contra arendaşului şi proprietarului. Se afirmă că dl C. Atanasiu, fost senator, şi Săndulescu-Nanoveanu, fost senator, ar fi fost maltrataţi de săteni şi că s-ar afla într-o stare îngrijorătoare. Graţie măsurilor luate, ordinea a fost restabilită. Zvonul, după care fabrica de spirt de la Ghidigeni, proprietatea dlui Crissoveloni, ar fi fost incendiată nu se adevereşte.

*

Ştirile primite din celelalte puncte ale ţării sunt liniştitoare. Deoarece ţăranii, în mare parte, se plâng că preţul cu care li se vinde falcea de pământ se ridică, în unele locuri, la peste 80-90 lei, autorităţile au hotărît ca, miercuri, 27 martie curent (pe stil vechi – n.n.), să facă, în localul prefecturii, un congres al tuturor arendaşilor şi proprietarilor din judeţul Dorohoi, care îşi cultivă singuri moşiile, ca împreună să stabilească un preţ convenabil de fiecare falce, precum şi a celorlalte dări pentru vite etc. În acest scop, s-au trimis, de 2 zile, invitaţii la fiecare. S-au luat dispoziţii pentru paza oraşului Dorohoi, postându-se, la bariere, infanterie şi, la 5-6 chilometri, plutoane de cavalerie, nepermiţând decât delegaţiilor a intra în oraş, care este zi şi noapte păzit de patrule de infanterie şi cavalerie. După sosirea Regimentului 10 Putna şi a domnului general Pavlov, acesta, împreună cu inspectorul adminitrativ Varlam şi cu prefectul, au stabilit câteşi trei ca judeţul să fie împărţit în mai multe secţiuni şi în fiecare să se trimită câte 4 sau 5 sute soldaţi, din care, la nevoie, să se poată trimite cu înlesnire ajutoare celor în nevoie. Cu acest mod, răscoala a început să descrească şi e speranţă că, afară de câteva localităţi, în restul judeţului să se liniştească; ieri, s-au făcut câteva mişcări, în câteva comune, dar intervenind armata, s-au potolit fără violenţă.

*

Mai mulţi senatori şi deputaţi au plecat, aseară, în nordul Moldovei, pentru a intra în contact direct cu ţăranii răsculaţi de prin unele comune rurale. Alţi membri ai majorităţii parlamentare vor pleca, astă-seară, în alte sate. Ministerul de domenii a dispus că moşia Statului Ostrovul-Mare, din Mehedinţi, în întindere de 1.755 ha, va fi vândută ţăranilor, în loturi de 5 ha. Sunt 351 de loturi. Comisia de vânzare se compune din dl Niculescu-Telega, inspector domenial, colonelul Kivu, de la Mehedinţi, şi primarul rural respectiv.

*

O delegaţie studenţească a fost primită, vineri, la orele 6, în audienţă de Majestatea Sa Regele. Delegaţiunea a prezentat M. S. Regelui trei memorii, dintre care două relative la mişcările ţărăneşti şi al treilea relativ la concentrarea plutonierilor, în timpul de la 20 aprilie, până la 20 mai. Se pare că, până duminică, situaţia s-a înrăutăţit, căci iată ce ştire aduce „Adevarul”, ce ne-a sosit luni, după-amează:

*

„Judeţul Putna. Focşani. Agitaţii cu caracter mai grav s-au mai semnalat în comunele Adjud, Sascut şi Domneşti. Sîmbătă, 600 de ţărani din comunele Guraia şi Ghileşti au venit la barieră şi au vroit să între în oraş, pentru a vorbi cu prefectul, spre a-i cere pământ. Ei au fost opriţi. Imediat ce s-a aflat despre aceasta, prefectul s-a dus de a parlamentat cu sătenii, promiţându-le că cererile lor vor fi satisfăcute. Ţăranii s-au retras. De asemenea, s-au îndreptat spre Focşani săteni din Păţeşti, Vârteşcoiu şi Odobeşti; ei n-au putut pătrunde prin bariere; fiind somaţi, ei s-au retras.

Mărăseşti. Parte din evrei, îngroziţi de grava situaţie de aici, au fugit. 2.500 de răsculaţi ameninţă să dărâme fabrica de zahăr. S-a trimis o companie din Regimentul 2 geniu.

*

Târguşorul Panciu a fost complectamente ruinat. Peste 30 de case au fost devastate, mărfurile aruncate în stradă, oglinzi sfărâmate, covoare tăiate, uşi scoase etc. S-a produs o învălmăşeală, în care armata a fost nevoită să tragă. Au căzut, pe loc, 4 morţi şi 15 grav răniţi. Între casele devastate complect sunt ale domnilor Avram Herşcovici, Capel Herşcovici, Marcu Solomon, Kaufman, Fiterman. Au fost devastate, într-un cuvânt, toate casele evreieşti. Toţi evreii au fugit la Focşani.

*

Judeţul Brăila. Brăila, 10 martie. La orele 11, seara, a venit ordinul de a se concentra Regimentul 11 călăraşi. Spre ziuă, vor pleca la Covurlui şapte escadroane, cu câte 120 oameni; soldaţii vor fi prevăzuţi cu echipament de război. Acelaşi ordin cere concentrarea schimbaşilor. La orele 1, noaptea, a avut loc, la prefectură, o conferinţă, la care au luat parte prefectul Faranga, maiorul Murgulescu, procurorul Eremia, substitutul Bilciurescu, judecătorul de instrucţie Goangă şi şeful poliţiei Cantuniari.

*

Judeţul Vlaşca. Giurgiu, 10 martie. Ţăranii din Grosu s-au răsculat, voind să devasteze curtea proprietăţii Mandafurnis. Parte dintre ţărani au refuzat însă a se asocia cu cei răsculaţi. Ei fură, atunci, ameninţaţi, de tovarăşii lor răsvrătiţi, că li se va da foc la case. În faţa acestei ameninţări, ţăranii se uniră cu toţii şi devastară casa, dând foc proprietăţii şi pătulelor. Dl Mandafurnis s-a refugiat la Giurgiu. Din Grosu, răsculaţii se îndreptară spre comuna Pielea (Teleorman), unde au dat foc proprietăţii dlui Iorgu Angelescu. Comunicaţia telefonică este cu desăvârşire întreruptă, firele fiind rupte. La Găvăneşti a fost incendiată şi distrusă proprietatea dlui colonel Rădulescu. Din oraş se zăresc flăcările localităţilor incendiate.

*

Judeţul Iaşi, Stânca. Ţăranii, răsvrătindu-se în această comună, proprietatea doamnei Greceanu, dl căpitan Macarovici, trimis acolo cu soldaţi, a povăţuit pe săteni să se liniştească şi a reuşit să-i convingă că soartea lor va fi, în curând, îmbunătăţită şi ei s-au împrăşiat în linişte.

*

Iaşi, 23 martie. Se anunţă că Izil Cohn, evreu naturalizat şi proprietarul moşiei Bălăneşti, din judeţul Neamţ, a fost asaltat de săteni, bătut şi legat. El a fost prădat de suma de 18.000 lei şi este, acum, prizonierul ţăranilor răsvrătiţi. De la orele 12, noaptea, e oraşul liniştit. Trupele de care dispune oraşul numără 3.000 de oameni. Un număr de avocaţi s-au întrunit, astă-seară, la dl Pandali Zamfirescu, decanul baroului, care a hotarât a stărui pentru împăciuirea ţăranilor. Poliţia a făcut o razie în oraş, arestând un însemnat număr de indivizi dubioşi, care au fost expediaţi, cu un tren special, spre Bucureşti. Arestaţii au fost însoţiţi de 40 călăraşi.

*

Iaşi, 10 Martie. La Tibana a avut loc o încăierare între un grup de săteni de aici şi unul din alt sat. Sunt doi morţi.

*

Judeţul Teleorman. Turnu-Măgurele, 23 martie. Ieri, după devastările făcute la Alexandria, rezerviştii şi concediaţii au trecut in corpore în comuna Nanov. Aci au devastat casele arendaşilor Nenoveanu şi Atanasiu şi le-au dat, apoi, foc cu gaz. Aproape întregul sat se află în flăcări. De aci, răzvrătiţii s-au îndreptat spre Mavrodin şi Orbeasa. Ei refuză a se întoarce la regiment. În oraş şi în mai tot judeţul domneşte o panică de nedescris. O mulţime de familii ovreieşti au părăsit localitatea, de astă noapte. În comuna Piatra, s-au răsculat peste 2.000 ţărani, care s-au dedat la devastări, scoţând copiii din infirmerie. Arendaşul Nae Voivozeanu a fost grav bătut.

*

În Alexandria, s-a ivit o nouă bandă de derbedei şi mahalagii, care au venit cu căruţele pentru a prăda marfa din prăvăliile ce n-au fost devastate, la prima devastare. S-au tras focuri în răsculaţi. Sunt mai mulţi morţi şi răniţi. Întreaga populaţie a oraşului s-a înarmat cu puşti şi revolvere

(Tribuna, Anul XI, nr. 58, duminică 13 martie 1907, pag. 4, 5).




Tribuna, Anul XI, nr. 58, duminică 13 martie 1907, pag. 2-4 (26 martie 1907 - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 58, duminică 13/26 martie 1907, pag. 2-4

Bucureşti, 22 martie 1907

*

În şedinţa de azi a Camerei, fiind la ordinea zilei bugetul statului, doi dintre fruntaşii opoziţiei, domnii Emil Costinescu, fost ministru de finanţe, şi Nicu Filipescu, fost ministru de domenii, au vorbit de chestia agrară. După ce vorbeşte despre proiectul de buget, prezentat de raportul N. Xenopol, iată cum a vorbit domnul Costinescu:

*

Costinescu: Deoarece în buget este vorba de interesele generale ale ţării, să vorbim şi despre chestia la ordinea zilei, chestia ţărănească. În această chestie, nu trebuie să facă nimeni chestie de partid, deoarece cu toţii suntem vinovaţi deopotrivă! Nu trebuie să căutăm a ne apăra niciunul, deoarece nimeni n-am făcut nimic pentru această clasă atât de apăsată. Să facem fiecare „mea culpa” şi să căutăm o soluţiune.

Carp: Concluziunea, domnule Costinescu, concluziunea!

Costinescu: Va veni şi concluziunea, dar, pentru a veni la concluziune, trebuie să arătăm relele.

Carp: Cer cuvântul.

*

Costinescu, continuând, arată că, în ultimii doi ani, arenzile s-au ridicat în mod colosal, mai ales de faimoasele trusturi de arendaşi străini. Aceşti arendaşi stăpânesc domenii întinse, exploatând pe ţărani. Dă ca exemplu moşia Flămânzi, din Botoşani, şi arată cum s-a urcat arenda acestei moşii, în urma unei lupte între Mochi Fischer şi Juster. Urcarea acestei arenzi s-a făcut pe spinarea ţăranilor, cărora Mochi Fischer le-a promis să le dea falcea cu 25 lei. Din cauza acestor socoteli ale arendaşilor străini, s-au răsculat ţăranii. Se ştie că, la Flămânzi, a avut loc prima răscoală.

Carp: şi din aceastăa cauză s-au devastat Botoşanii?

Costinescu: Să nu glumim, în asemenea ocazii grave.

Carp: Nu glumesc deloc.

*

Costinescu, continuând, afirmă că nu numai cei din trusturi, dar în toată ţara nu este dreptate pentru ţăran. Nicăieri, în toată ţara, nu e o măsură dreaptă pentru ţărani.

Voci: Protestăm. Să retrageţi această afirmare!

Costinescu recunoaşte că, în multe părţi, dreptatea este a ţăranilor. Domnia sa arată cât de exploataţi sunt, în unele părţi, ţăranii.

Brătăşanu: Domnule Costinescu, vă atrag atenţia că v-aţi depărtat de la chestiune.

*

Costinescu: Domnule preşedinte, domnul preşedinte al consiliului a cerut concursul opoziţiei şi, de aceea, vă rog să mă lăsaţi să vorbesc.

Brătăşanu: Aţi adresat o interpelare, în această privinţă, care e, mâine, la ordinea zilei.

Costinescu: Renunţ la interpelare.

Carp: Domnilor deputaţi, vă rog să faceţi linişte! Noi, care nu facem parte din partidele istorice, vrem să ştim ce este în cugetul acestor partide.

Costinescu arată condiţiile de muncă, pe moşiile trusturilor, condiţii cari sunt oneroase.

*

Cincu: Vorbiţi-ne de condiţiile de pe moşiile dumneavoastră! (când se vor răspândi revoltele în în Muntenia, ţăranii de pe moşiile boierului Costinescu îi vor apăra conacul şi acareturile de atacurile ţăranilor de pe alte moşii – n. n.)

Costinescu: Toate moşiile mele sunt arendate la ţărani. Deplângând toate cele ce se petrec acuma, nu trebuie să ne mărginim numai la represiuni. Odată cu aceasta, trebuie să găsim leacul şi acesta cât mai grabnic. Cu bucurie am aflat, că domnul preşedinte al consiliului lucrează la un proiect pentru desfiinţarea trusturilor. Trebuie să venim şi cu alte proiecte, bazate pe dreptate, căci nu numai prin represiune se vor potoli spiritele. O asemenea liniştire nu e decât efemeră şi se poate ca, mai târziu, să izbucnească mai grav. Această chestiune trebuie tranşată de oameni de stat, cu dragoste de ţară şi dreptate.

*

Cincu: Am vrea să ştim care sunt părerile dumneavoastră, domnule…

Costinescu: Vreţi să le ştiţi? Iată-le: Să nu se mai facă învoeli agricole mixte. Învoiala să se plătească în bani, nu în muncă. Măsurătorile să se facă cu dreptate şi să se dea una şi una, nu, ca acuma, trei şi cinci. Acum autorităţile sunt la ordinele arendaşilor, care măsoară strâmb. Domnilor, eu am declarat că nu fac politică, în aceasta chestie, căci cu toţii suntem vinovaţi. Vorbind de tocmelile agricole, spune că trebue pedepsiţi slujbaşii arendaşilor care măsoară strâmb. O altă măsură ar fi să nu se mai dea în arendă moşiile la străini, după cum nu s-a mai permis aşezarea cârciumarilor evrei la sate. Am expulzat pe Goldwurm, care a exploatat pe câţiva tineri, de ce să nu luăm măsuri şi contra Fischeriştilor, care au exploatat şi exploatează o ţară întreagă? Continuând, domnia sa spune ca toţi bărbaţii iubitori de ţară, independent de culoarea lor politică, să-şi dea mâna pentru a îmbunătăţi soarta ţăranilor. Desigur că vor scăderea arenzilor, însă cu toţii trebue să facem sacrificii, cu atât mai mult cu cât nimeni n-am făcut nimic în această chestiune (câţiva deputaţi întrerup).

*

Brătăşanu: Dl Costinescu a declarat, de la început, că toţi oamenii politici sunt vinovaţi. Desigur că liberalii sunt mai vinovaţi, deoarece au guvernat mai mult. Acum nu discutăm decât măsurile ce trebue să le luăm pentru îndreptarea acestui rău. Vă rog, deci, să nu mai întrerupeţi!

Costinescu: Domnilor, vorbesc cu durerea în suflet. Suntem cu toţii vinovaţi. De ce să spunem acest adevăr: vai de un guvern, care e la putere în asemenea împrejurări! Puterea, în asemenea împrejurări, e un calvar şi nimeni nu vrea să vină la putere, acuma. Vina, în aceste răscoale, e a administraţiei. Pentru a se potoli această răscoală, ar trebui înlocuită cu totul administraţia, în multe părţi, căci nu poţi potoli cu aceia care i-au apăsat până acum. Nu ascunzând adevărul vom scăpa ţara. Să ne facem cu toţii apostoli ai ţării şi să căutăm a ne face datoria (aplauze). Eu vorbesc, aci, ca român, nu ca opoziţionist. Poate că amicii mei nu mă vor aproba în tot ce am spus, dar eu sunt convins că mi-am făcut datoria. Dl Costinescu trece, apoi, la discuţia bugetului, spunând că, în împrejurările prin care trece ţara, nu se va uita la detalii de cifre. Aduce elogii domnului Xenopol pentru raportul conştiincios, ce a făcut. Examinează cifrele budgetului şi spune că, la гăzboi, suma de 4.200.000 lei e mult pentru înfiinţarea celor 34 batalioane de infanterie, care nu măresc însă efectivele regimentelor. Domnia sa spune că nu s-a dat prea mult pentru armată, dar cât s-a dat e rău distribuit. Se sporesc cadrele, fără a se mări efectivul. Dl Costinescu spune că s-a călcat legea comptabilităţii statului. Păcat că nu e de faţă dl Disescu, care e profesor, să ne spună dacă se poate modifica de Cameră o lege în vigoare.

*

Carp: Ca profesor va spune da, ca advocat nu!

Costinescu, continuând, examinează şi combate diferite cifre din budgetele diferitelor ministere. Domnia sa vorbeşte despre remizele perceptorilor, spunând că e o cheltuială inutilă şi e de părere a se fixa lefuri pentru perceptori. Combate, apoi, Banca Agrară, pe care domnia sa o numeşte un nou mijloc de speculă al ţăranilor. Acţiunile acestei bănci vor intra, desigur, pe mâna vreunui trust de străini. Se va găsi un mijloc şi pentru aceasta, după cum Fischer a găsit mijlocul de a cumpăra moşii pe numele unor români. Am o listă şi aş putea s-o citesc…

*

Nicu Filipescu, urcându-se la tribună, spune că, de la 1901, nu mai pricepe nimic din situaţia financiară a ţării. De atunci, încoace, se fac bugete pentru a se scoate în evidenţă excedente speciale. Aceste sume, cheltuindu-se, ele trec, din an în an, ca excedente şi, presupunând că va fi un excedent de 20 milioane pe an, în 10 ani vom avea 200 milioane. Domnia sa crede că acest sistem ne duce la o falsificare a situaţiei noastre financiare. Nu se mai ştie ce este excedent real. Leacul ar fi să nu inovăm nimic şi să ne ţinem de realitate. În declaraţiile de azi ale dlui Costinescu, eu văd, cu plăcere, o îndreptare pentru viitor.

Costinescu: În ce mă priveşte, îmi iau angajamentul.

Carp: Adaugă şi asta la alte multe iluziuni ce ai avut!

Costinescu: N-am avut niciodată iluzii deşarte.

Carp: Nu e vorba de dumneatata.

*

Filipescu examinează părerile emise de domnul Costinescu, în chestia agrară, şi spune că nu se uneşte cu aceste păreri. În ce priveşte unele măsuri, cum e pedepsirea măsurării false, cu rea credinţă, e de acord cu domnia sa. Mai sunt de părerea domnului Costinescu de a nu se lua decât o singură prestaţie. Cât pentru Moldova, ca munca să se plătească în bani, acesta ar fi un ideal. Nu cred însă că e posibil, din cauză că, dacă s-ar tăia, dintr-odată creditul ţăranilor, am avea o nouă revoltă. Dl Filipescu vorbeşte despre administraţie şi spune că o bună administraţie e un deziderat. Primarul rural poate fi un gospodar, în starea lui de cultură nu poate însă aplica legile ţării. Domnia sa e de părere că ar trebui reînfiinţat câte un notar la fiecare comună, care să aplice legile.

Cincu: Foarte bine. Dar de unde să-l luaţi?

*

Filipescu: Este o chestiune şi asta. Eu sunt de părere să nu se trimeată titraţi, care nu fac nici o treabă. El ar trebui să fie luat cam din acei funcţionari rurali, din care să recrutează învăţătorul, care, în loc de un curs de pedagogie, să aibă un curs de administraţie. Cu sistemul acesta, cred că se va îmbunătăţi administraţia. Oratorul vorbeşte despre elementele străine ce se stabilesc la ţară şi pe care le declară periculoase şi propune a se înfiinţa monopolul asupra alcoolului la ţară. Dl Filipescu abordează, apoi, chestia proprietăţei rurale şi declară că trebuie să se improprietărească ţăranii. Aceasta ar fi, însă, una din soluţiunile cele mai neînsemnate şi trebuiesc altele mai importante. Domnia sa vorbeşte, apoi, despre Banca Agrară, care spune domnia sa că va provoca emigrarea populaţiunii. Să băgăm de seamă ca nu cumva, prin lege, să nu populăm ţările de peste ocean. Oratorul vorbeşte despre alte reforme ce s-ar putea face, în locul Băncii Agrare, cum e staţiuni agronomice pentru selecţionarea grânelor de sămânţă, ceea ce va produce un beneficiu pentru producţie de cel puţin 40 milioane. Domnia sa mai arată că Banca Agrară va aduce nemulţumiri şi deziluziuni printre ţărani. Nu cred să fie vreun partid care să facă Casa Rurală aşa cum au conceput-o ţăranii (aplauze).

*

Filipescu propune indivizibilitatea pământurilor ţărăneşti şi despăgubirea co-moştenitorilor de către acela care va lua în stăpânire pământul. Domnia sa mai propune înfiinţarea păşunilor comunale, care vor fi o mare binefacere. Nu trebue să li se dea o mare întindere, căci trebuie să se vină la starea de staulaţiune. Mai sunt şi alte reforme, care, sub o formă mică, sunt de mare folos. Starea economică a ţăranului se poate îmbunătăţi prin mărirea producţiunei ţării şi crearea de noi bogăţii. Domnia sa arată că, lângă fiecare casă ţărănească se află un teren, pe care ţăranii îl neglijează, sădind salcâmi sau altele. Îndemnând pe ţărani să cultive bine aceste terenuri, cu legume chiar, ei vor avea un venit. Domnia sa propune ca statul să înlesnească ţăranilor să-şi transforme casele în ferme. Statul să ajute pe ţărani, timp de doi ani, cu 200 lei pentru facerea fermei, sumă ce se va achita. Să se ajute cu subvenţiuni cooperativele ţărăneşti şi să se îndemne pe ţărani, prin oarecare avantaje, să-şi îmbunătăţească sistemul de muncă. Trebuie să avem o solicitudine deosebită pentru industriile agricole şi propune o lege specială pentru legislaţia alcoolului, din cauză că marile fabrici de zăhar comit abuzuri. Cred că, din tovărăşia muncii agricole şi industriale, se va putea preîntimpina anii răi agricoli şi modul de lucrare a pământului. Declară că a venit să-şi spună părerea, fiind solicitat de domnul prim-ministru. Atinge chestia rescoalelor agricole şi spune că e convins că domnul prim-ministru şi guvernul n-are în vedere decât restabilirea liniştii. Că domnul prim-ministru va proceda cu blândeţe, spune dl Filipescu, de acest lucru sunt convins. Nu vorbesc dacă guvernul are destulă autoritate sau nu, sunt însă unele asperităţi care mai mult irită, decât să fie împăciuitoare. şedinţa se ridică la orele 6

(Tribuna, Anul XI, nr. 58, duminică 13/26 martie 1907, pag. 2-4).




Tribuna, Anul XI, nr. 59, miercuri 14 martie 1907, pag. 2-4 (27 martie 1907 - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 59, miercuri 14 martie 1907, pag. 2-4

Nici ştirile de azi nu sunt mai bune decât cele de ieri. Este adevărat că, în unele locuri, ţăranii s-au liniştit, în alte părţi, însă, şi anume în judeţe din Muntenia, s-au produs tulburări grave. Iată ştirile mai noi, date după judeţ.

*

Iaşi. Dl general Tell, comandantul suprem al trupelor, a trimis o circulară tuturor comandanţilor de trupe, prin care le face cunoscut că trupele nu vor mai trage în aer, ci cu cartuşe de război, după ce se vor face somaţiile legale. În orice caz, trupa nu are voie să părăsească locul ocupat.

*

S-a semnalat o vie agitaţie pe moşia Poeni, a M. S. Regelui. S-a trimis acolo o companie din Regimentul 25 infanterie.

*

La Ţibana s-a produs o ciocnire, între sătenii răsculaţi şi populaţie, care s-a apărat cu revolverele. Un ţăran a fost rănit. La Poiana Cârnului, au fost deasemenea revolte. S-au trimis trupe.

*

Roman. Sâmbătă, au avut loc grave dezordini în întreg judeţul. Ţăranii răsculaţi, în furia lor, nu mai cunosc nici o margine. În Băceşti, ţăranii s-au dat la adevărate devastări. Armata a intervenit şi s-a produs o groaznică încăierare. Din partea ţăranilor, au căzut doi morţi şi 2 răniţi. Doi soldaţi, din Regimentul 7 Prahova, au fost împuşcaţi de ţărani. Majorul Gorsky, care era călare, a fost înconjurat de ţărani, care voiau să-l dea jos de pe cal. El le-a făcut trei somaţiuni, după care s-a apărat, trăgând focuri de revolver. El a omorît un ţăran şi a rănit pe alţi doi. Cu mare greutate, el a putut fugi.

*

Ţăranii răsculaţi au dat foc la comunele Dulceşti şi Trifeşti, care n-au voit să se unească cu răsculaţii. S-au cerut ajutoare militare.

*

Vaslui. În oraş a fost, azi, linişte, graţie măsurilor militare. În comuna Pungeşti, a fost o gravă încăierare cu armata. Răsculaţii au devastat casele locuitorilor. Armata a intervenit, împuşcând pe ţărani. Au fost 5 morţi şi 20 răniţi.

*

La Roşieşti, a fost devastată proprietatea dlui Ioan Negri. La Ivăveşti (Ivești?), au fost deasemenea devastări. S-a devastat casa arendaşului Caner.

*

Fălciu. Răscoala s-a întins şi în judeţul nostru. Azi, vreo 300 de ţărani din Tătăreni au încercat să năvălească în Huşi, prin bariera gării. Ei au fost însă respinşi de armată, care, după somaţiile legale, a tras foc. Au căzut morţi 2 ţărani şi 4 sunt răniţi. Azi, a sosit, aci, un batalion din Regimentul 4 Argeş şi se aşteaptă sosirea Regimentului 1 Dolj.

*

Tutova. La Plopana, au avut loc devastări. Sătenii din Valea Hogei şi Lipova (Vaslui) şi din Vladaia-Tutova au năvălit în acea comună, devastând-o. Intervenind armata, ei s-au potolit.

*

Tecuci. În oraş a fost linişte. Din judeţ, însă, vin ştiri grave. Aproape toţi ţăranii din judeţ s-au revoltat. În satele Ungureni, Ţigăneşti şi Negrileşti, ei au cerut arendaşului să le dea pământ cu 25 lei falcea. Localitatea Stadion şi doi soldaţi ce se aflau acolo de-abia au scăpat cu viaţă. În Berheci, ţăranii au asediat fabrica de coniac Navillo, trăgând focuri asupra soldaţilor. Soldaţii, sub comanda locotenentului Damienescu, au tras de asemenea. Sunt mai mulţi morţi şi răniţi. Ia Iveşti, Furceni, Movileşti şi Cosmeşti, ţăranii au devastat totul. La Drăguşin, ţăranii au dat foc vilei dlui Nicu Cincu. La Vameş, au incendiat casa arendaşului Vasmagides şi curtea de pe moşia domnului colonel Şerbănescu. S-au semnalat răscoale în comunele Poiana, Ţapu şi Umbrăşeşti. S-au trimis trupe numeroase în judeţ, sub comanda dlui general Avramescu.

*

Covurlui. În Galaţi, s-au produs, azi, mari dezordini. Un număr de 300 ţărani, din Lazoeni şi Vadul Mugurului, au pătruns, pe la orele 4 p. m., în oraş şi au reuşit să vină până la palatul administrativ. Faţă de această invazie, s-au luat măsuri ca răsculaţii să nu mai înainteze. Pe lângă răsculaţi, s-a adunat un mare număr de mahalagii, care îndemnau pe ţărani să înainteze. Dl Gr. Ciuntu, prefectul judeţului, i-a sfătuit să plece, deoarece nu poate vorbi cu toţi şi să trimeată o delegaţie. Pe jumătate convinşi, ei au plecat; pe drum, însă, s-au întâlnit cu o ceată de mahalagii, care i-au înapoiat iar la palatul administrativ. Aci, ei au fost întâmpinaţi de prefectul Ciuntu, colonelul Deşliu şi procurorul Danielopol, precum şi de un escadron de roşiori. Ţăranii, refuzând să se retragă, procurorul Danielopol a făcut somaţiile legale şi armata a tras. La prima salvă, au căzut 12 morţi şi foarte mulţi răniţi. Dintre răniţi, au mai murit trei, până seara. Între cei morţi este şi Spiru Plăcintaru, achitat, cu o zi înainte, de Curtea cu juraţi pentru omorul sergentului-major de oraş Şerbu. A fost rănită şi o ţigancă, care taversa Strada Domnească, unde e palatul administrativ.

*

O altă ciocnire a avut loc în Piaţa Nouă. Răzvrăţiţii au fost respinşi de un escadron de roşiori. Semnalându-se dezordini şi în Badalău, s-au trimis acolo trupe de infanterie. Oraşul a fost ocupat milităreşte. Dl general Wartiade şi-a instalat cartierul la palatul administrativ, de unde dă ordine. Patrulele au circulat în tot timpul nopţii. Toate oficiile publice au fost ocupate milită­reşte. La Slobozia au avut loc, de asemenea, mari dezordini. S-a dat foc curţii arendaşului Juster.

*

Putna. În Focşani nu s-au produs dezordini. La Pădureni, ţăranii s-au răsculat şi au sechestrat pe inspectorul comunal Lagescu, care a fost însă scăpat de perceptorul Bulău. S-au trimis, din Mărăseşti, 20 de soldaţi. Arendaşul Nedelcu a sosit pentru a se înţelege cu ţăranii. Au avut loc devastări în comunele Boţârlan, Vultur, Călieni şi Plăineşti.

*

Râmnicu-Sărat. Ieri, au început şi aci devastările. Un număr considerabil de ţărani, pătrunzind în oraş, înarmaţi cu bâte, s-au atuncat asupra cafenelelor şi prăvăliilor mari din centru, mai ales pe Calea Victoriei, şi au distrus mobilierul, spărgând geamurile şi aruncând în stradă lucrurile. De aci, s-au îndreptat spre casa arendaşului Gh. Codreanu, hotărâţi a-l ucide. Nenorocitul arendaş, aflând la timp, o luă la fugă, spre primărie, urmărit cu îndârjire de miile de răsculaţi. O parte din ţărani au devastat curtea lui Codreanu, în timp ce ceilalţi înconjuraseră primăria, unde acesta reuşise să se refugieze şi vociferau îngrozitor, cerând să li se predea arendaşul. În acelaşi timp, ei începură a bombarda cu pietroaie localul primăriei şi înaintară, lovind cu ciomegile în cei cari le opunea rezistenţă. Multe persoane au fost rănite. Codreanu a primit câteva lovituri grave. De aci, încolo, furia răsvrătiţilor nu mai cunoscu margini. Au fost complet devastate cafeneaua Antonescu, casa Lupescu, de unde s-au furat bani şi bijuterii, casa Murgescu; a fost distrus templul evreesc. Devastatorii, îndreptându-se spre locuinţa dlui Costică Iorgulescu, deputat, servitorii aflători în casă, sub impresia pericolului ce-i ameninţa, au început a trage focuri de revolver contra şuvoiului, care invadase curtea. Fapt surprinzător, ţăranii s-au intimidat, pe loc, şi au părăsit curtea, fugind în alte direcţii, continuând opera lor de distrucţiune. Soldaţii Regimentului 9, care au opus rezistenţă la barieră, s-au văzut neputincioşi faţă de miile de ţărani. S-au tras focuri oarbe, la care răsculaţii au răspuns cu pietre. Sublocotenentul Coşereanu a fost lovit în cap, iar dânsul a rănit pe un ţăran cu un foc de revolver.

*

In judeţ au avut loc devastări în comunele Boţărlău, Vulturi, Căileni, Plăineşti. Aci se adunaseră ţăranii din Popeşti, Cârligele şi Urecheşti, reclamând împărţirea marelui domeniu Plăineşti. Curtea de pe moşia Caiafa, proprietatea dlui Rosetti Bălănescu, a fost oribil devastată, cauzându-se pagube de peste 200.000 lei. Au mai fost devastaţi arendaşii Friedmann şi Mendel. S-a trimis, spre Râmnicu-Sărat, Regimentul 21 Ilfov, a cărui sosire e aşteptată de orăşenii terorizaţi.

*

Buzău. S-au produs, azi, mari devastări în oraşul nostru. Un număr de ţărani, la care s-au asociat mulţi mahalagii, au pornit pe str. Dobrogei şi pe str. Târgului, unde au devastat totul. De asemenea, au fost devastate templul şi şcoala izraelită. Numai cu mare greutate armata a putut împrăştia pe răsvrătiţi. Panica în oraş este mare.

*

Dolj. În judeţ se anunţă mari dezordini. În Valea Standului, ţăranii s-au răsculat şi au omorât pe proprietarul Virgiliu Târnoveanu, după ce au dărîmat şi devastat totul. La Orez şi Poenari, ţăranii s-au răsculat de asemenea. S-au trimis, acolo, două companii din Regimentul 26 Rovine.

*

Teleorman. Pe ziua de ieri, în judeţul nostru răscoala a avut un caracter foarte acut. Pe moşia Nanov, proprietarul Atanasiu a fost crunt bătut, iar conacul ars şi devastat. La Ţigăneşti, a fost omorât arendaşul Gabrielescu şi, tot acolo, rănit de moarte arendaşul Carpeneanu. La Brânceni, a fost omorât grecul Conus, arendaş, iar locuinţa devastată şi incendiată. La Bragadiru, au fost omorâţi doi logofeţi de pe proprietatea dlui Dumba. La Peretu, sătenii au invadat pe moşie, căutând pe proprietarul ei, dl Sebăreanu. Negăsindu-l, răsculaţii au omorât 3 paznici, un servitor, bucătăreasa şi un logofăt.

*

Alte devastări. Între alte moşii devastate, cele care au suferit pagube mari sunt următoarele: la Zloteşti, au fost devastate conacurile moşiilor lui Năstase Zlotescu, Const. Zlotescu şi I. Plopeanu. La Udupe, moşia arendată dlui Eugeniu Laptew, ţăranii au alungat întreaga familie a administratorului Beson. De asemenea, s-au produs devastări pe moşiile Şoimu, a dlui Gh. Gr. Cantacuzino, Cervenia, proprietatea aşezămintelor Brâncoveneşti, Nichita, proprietatea dlui P. Protopopescu, deputat. La Butculeşti, proprietatea dlui N. N. Butculescu, ţăranii au devastat totul. De asemenea, au devastat şi moşia Tătăreştii, proprietatea dlui St. Ballu. La Săliştea-Gumeşti, proprietatea dnei Maria Manu, au devastat într-un mod sălbatic întreaga moşie.

*

Teleorman. Ţăranii din cătuna Măgurele au invadat, astăzi, dimineaţă, în Turnu Măgurele. Ei erau în număr de 400. Dl maior Ciurea şi comisarul Enăchescu i-a somat să se retragă. Ţăranii deveniră, atunci, dârji şi, când se aflară în apropiere de primărie, au rupt cordoane de soldaţi. Trupa a tras, atunci, cu cartuşe de război. 3 ţărani au căzut morţi şi alţi 6 grav răniţi. În urma acestora, ţăranii s-au retras. Trupele au ocupat cătunul Măgurele. S-au făcut 30 arestări. Asupra sătenilor arestaţi s-au găsit un fel de bombe, care fac explozie şi incendiează totul (Tribuna, Anul XI, nr. 59, miercuri 14 martie 1907, pag. 2-4).




Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15 martie 1907, pag. 1, 2 (28 martie - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15 martie 1907, pag. 1, 2

Manifestul guvernului României

*

După cum am anunţat, noul guvern al României a dat un manifest, prin care arată reformele pe care le va pune în aplicare, pentru satisfacerea ţărănimii răsculate. Acest manifest este lansat în numele M. S. Regelui şi a fost publicat în „Monitorul Oficial”, apărut marţi, 13/26 martie 1907. Iată textul acelui manifest, pe care îl reproducem în întregime aci:

*

În numele M. S. Regelui.

*

Chemaţi la guvern, în împrejurările cele mai grele, cerem concursul călduros şi patriotic al tuturor, pentru restabilirea liniştii, siguranţei şi păcii obşteşti. Spre a îndestula cereri drepte şi legitime, M. S. Regele a încuviinţat a se lua de îndată urmă­ toarele măsuri:

*

Să se desfiinţeze taxa de 5 lei a legii pentru asigurarea în contra lipsei de porumb, provenită din secetă.

Să se desfiinţeze cu totul taxa Statului pe decalitru de vin, percepându-se numai aceea pentru fondul comunal.

*

Pentru perceperea impozitului funciar asupra proprietăţii mici ţărăneşti, venitul pământului să fie socotit întocmai ca acel al proprietarilor mari.

Proprietăţile Statului, precum şi ale aşezămintelor publice de binefacere şi de cultură naţională, să fie căutate în regie sau arendate de-a dreptul la ţărani.

*

Să ia măsurile cele mai temeinice pentru a întări băncile populare, ca ele să poată ajuta pe ţărani în arendări de moşii.

Măsurarea dreaptă a pământurilor date în învoieli şi răfuirea cinstită a socotelilor agricole vor fi supravegheate, pedepsindu-se cu cea mai mare asprime măsurile şi răfuielile false.

*

Se va pregăti o lege pentru uşurarea învoielilor agricole.

Pământurile de cultură, date în bani, se vor plăti în bani. Învoielile de munci agricole vor arătă felul şi câtimea acestor munci, iar plăţile se vor răfui după preţurile obişnuite din timpul când munca se face.

*

Munca agricolă, cu care se îndatorează un cap de familie, nu va întrece puterea acesteia. Pentru banii daţi, înainte pe muncă, sau pentru rămăşiţe de munci plătite nu se va lua dobândă mai mare de 10 la sută pe an; dobânda nu se va schimba într-o reducere a preţurilor învoielilor.

Nu se va îngădui ca, la învoielile agricole, să se pună sarcini „pe nume”, ci sarcinile vor trebui totdeauna să fie proporţionate cu numărul de pogoane date fiecărui locuitor în învoială.

*

Pe moşiile arendate, ţăranii vor plăti pământurile închiriate lor cu un spor de cel mult o treime peste valoarea acestor locuri, după contractul de arendare. Se va pregăti o lege pentru ca nici un arendaş sau tovărăşie de arendaşi să nu poată ţine în arendă mai mult de două moşii, cuprinzând împreună o întindere de 4.000 hectare, fie arendarea directă sau indirectă, sub orice formă ar fi, fie prin rude, slujbaşi sau persoane interpuse.

Se va pregăti o lege prin care se înfiinţează deregătorii administrative, care să reguleze şi să garanteze aplicarea legilor şi regulamentelor privitoare la învoielile agricole.

*

Se va pregăti o lege pentru înfiinţarea Casei Rurale, spre a înlesni ţăranilor luarea în arendă şi cumpărarea de proprietăţi.

Acestea sunt dorinţele M. S. Regelui şi ale guvernului său.

*

În aceste zile de grea suferinţă obştească, rugăm pe toţi românii, de orice treaptă şi condiţiune socială, să dea guvernului tot ajutorul ce este în putinţa lor pentru readucerea liniştii şi bunei rânduieli întemeiate pe dreptate. Trebuie să întrăm în noul an agricol cu încredere în viitor şi cu muncă paşnică şi spornică.

Neorânduelile nu pot trage după sine decât foamete şi sărăcie. Guvernul îşi va da toate silinţele pentru ca legile să fie aplicate cu sfinţenie şi pentru ca nedreptatea şi apăsarea să fie înlăturate, dar guvernul este totodată hotărât a înfrâna cu energie neorânduelile şi a pedepsi cu asprime pe cei care ar căuta să se folosească de prădăciuni.

*

Bucureşti, în 12 martie 1907.

*

D. A. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri, ministru de externe şi ad interim la război.

Spiru Haret, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice.

Ioan I. C. Brătianu, ministrul de interne.

Emil Costinescu, ministrul de finanţe.

Anton Carp, ministrul agriculturii, comerțului, domeniilor şi industriei.

Torna Stelian, ministrul justiţiei.

Vasile O. Mortzun, ministrul lucrărilor publice

*

(Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15 martie 1907, pag. 1, 2).




Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15 martie 1907, pag. 3 (28 martie 1907 - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15 martie 1907, pag. 3

În părţile din Moldova, răscoalele s-au potolit în cele mai multe părţi. În Muntenia, însă, mai ales în părţile dinspre Dunăre, s-au produs grave devastări, ciocniri între săteni şi oştire, aşa că au căzut, şi dintr-o parte, şi din alta, numeroase victime. Iată amănuntele ce primim în această privinţă:

*

Ilfov. Se dă ca pozitivă ştirea că ţăranii revoltaţi din Teleorman şi Vlaşca, înaintând, au pătruns în județul Ilfov, înaintând asupra Bucureştilor. Măsurile de pază au fost luate însă în aşa fel de dl general Crăinicianu, încât nimeni nu poate trece de linia forturilor. Banda de devastatori, cercând a înainta, le-a ieşit înainte armata, somându-i să se retragă. Acestea se petreceau pe la Bragadiru. Ţăranii opunându-se, armata a tras mai multe salve cu cartuşe de război. Dintre ţărani, au căzut 400 de morţi şi răniţi. Văzând că nu este de glumit, ceilalţi au luat-o la fugă, fiind urmăriţi da cavalerie.

*

Vlaşca. Duminică, noaptea, la orele 2,40, a sosit în Giurgiu Regimentul 6 Mihai Viteazul, sub comanda dlui maior Băbeanu. S-a dispus ca, în timpul nopţii, pe lângă armata de la barierele oraşului, să patruleze, cu schimbul, câte 6 patrule în interior, de la 6 seara, la 12 noaptea, şi de la 12, până dimineaţa. Locuitorii Giurgiului, nemulţumiţi cu atât, au format o gardă civică, spre a-şi apăra eventual propriul lor avut. Prefectul a dat, tuturor care s-au oferit, puşti sistem „Martini” şi câte 40 cartuşe. După ce au făcut mici exerciţii, în faţa cetăţenilor entuziasmaţi, ostaşii gărzii improvizate s-au retras pe la casele lor. În judeţ calamitatea devastărilor a ajuns la punctul culminant.

Din Giurgiu se trimisese spre Drăgăneşti o companie de infanterie, sub comanda dlui căpitan Mareş, deoarece se vestise de agitaţiuni în acea comună . Pe când era în marş, compania primeşte veordin ca un pluton să pornească, în toată graba, la Stăneşti, de unde se semnalase o mare agitaţie. Imediat, dl Mareş şi locotenentul Niţulescu, cu 60 soldaţi, au luat drumul Stăneştilor şi se adăpostiră în curtea proprietăţei dlui Ion Lahovary, deorece locuitorii satului refuzaseră să-i încartireze. lipsă Când se făcu ziuă, un grup de aproape 2.000 de ţărani veniră la curtea proprietăţei, cu gând să o devasteze. Căpitanul Mareş ieşi înaintea lor cu gândul să-i liniştească, însă ţăranii vociferau că vor dreptul lor. Atunci, căpitanul ordonă să se tragă. Se încinse o luptă groaznică, în care numărul mic al soldaţilor fu copleşit de cei 2.000 de răzvrătiţi.

*

Plutonul şi conducătorii lui au dat dovadă de un eroism fără seamăn. După primele salve, căzură peste vreo sută de ţărani, morţi şi răniţi. Răsculaţii nu se intimidară însă şi tăbărâră, cu bâte şi furcoaie, asupra soldaţilor, care fură nevoiţi să se retragă, iar victorioşii se repeziră asupra căpitanului Mareş şi locotenentului Niţulescu, care o luară la fugă, spre a scăpa de urgia ţăranilor. Amândoi fură ajunşi din urmă. Ţăranii se aruncară întâi asupra locotenentului Niţulescu, care, împiedicându-se de sabie, căzuse jos, şi-l mutilară oribil cu furci şi topoare. Căpitanul Mareş fu rănit mortal, asemenea şi caporalul Mihail Aristide. În timp ce se transportau spre Giurgiu, într-o trăsură de ambulanţă, corpul inanimat şi mutilat al locototenentului Niţulescu, căpitanul Mareş şi caporalul Aristide grav răniţi, fură întâmpinaţi de o companie din Regimentul 6 Mihai Viteazul, care sosea, în goană, spre a da ajutor plutonului din Stăneşti.

*

Soldaţii, îndârjiţi la vederea cadavrului superiorului, imediat ce ajunseră la Stăneşti angajară o luptă crâncenă cu răsculaţii, care rămăseseră stăpâni şi devastau curtea. S-au tras salve, care au culcat la pământ aproape 200 ţărani şi numai după aceasta răsculaţii se împrăştiară, fugind din faţa armatei. Au mai fost devastate, în judeţ, curtea dlui Alexandru Marghiloman, din Putinei, la care au participat să­tenii din comuna Arsaki, Carcaleţi, Gogoşari şi Petriş. Aceştia s-au îndreptat, apoi, spre Giurgiu, înaintea lor au fost expediate 4 companii, sub comanda dlui maior Orăşanu, care se vor uni cu soldaţii din Stăneşti.

*

Teleorman. Devastările continuă, cu mare sălbăticie, în tot judeţul. Peste tot se distruge şi se dă foc. Azi s-a mai dat foc proprietăţilor din comunele Furculeşti, Nenciuleşti, Bogdana. Putineni, Dracea și Ologi. Asemenea, au fost devastate şi incendiate moşiile Zimnicelele şi Puteniu, proprietatea Societății de Asigurare „Generala”. S-a trimis o companie de infanterie la moşia Salcea, proprietatea A. S. R. Principelui Ferdinand, unde ţăranii s-au revoltat. Dl D. Iarca, noul prefect de Teleorman, care se află la moşia dumisale, e blocat de ţărani. Domnia sa a avizat telegrafic prefectura, cerând ajutoare.

*

Dolj. Agitaţia în judeţ este foarte mare. E mare temere de devastări pe domeniul Segarcea, asupra căruia au pornit grupuri de ţărani. Regimentul 26 din Craiova a fost trimis, în grabă, pentru apărarea domeniului. În Podari, răzvrătiţii au dat foc curţilor boiereşti. Proprietarii au fugit la Craiova. A mai fost prefăcut în cenuşă conacul moşiei Livezi, al dlui Filipescu-Drăgăşani, la o depărtare de 4 km de Craiova.

*

Ştirile de mai sus nu sunt însă controlate, ci luate din auzite, şi se ştie: la asemeni ocaziuni, întotdeauna se exagerează. Moartea locotenentului Niţulescu este însă fapt împlinit, după cum spun şi ştirile oficioase, căpitanul Mareş a fost grav rănit. De asemeni, au fost omorâţi arendaşii Ștefan Ștefănescu, la Moţăţei, şi alt arendaş, la Podurile-Greaca. La încheierea ziarului, noaptea târziu, ni s-a transmis următoarea telegramă: „Bucureşti, 27 martie (stil vechi n. n.). Din părţile nordice ale Moldovei sosesc ştiri bune: acolo răscoala s-a potolit. De ieri, răscoalele nu s-au mai întins”. Ştirile semioficioase spun că, în ce priveşte coloritul şi amănuntele, precum şi numărul victimelor, ştirile date au fost foarte exagerate. Miliţia a reuşit să împiedice devastarea la domeniul regal din Cojeni (Tribuna, Anul XI, nr. 60, joi 15 martie 1907, pag. 3).




Tribuna, Anul XI, nr. 61, vineri 16 martie 1907, pag. 3, 4 (29 martie - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 61, vineri 16 martie 1907, pag. 3, 4

Ştirile sosite, în aceste două zile din urmă, sunt ceva mai liniştitoare. Deşi s-au întâmplat, în destule locuri, ciocniri sângeroase între trupe şi răsculaţi, totuşi e un semn îmbucurător că, în Moldova, tulburările, în cele mai multe părţi, s-au potolit. Au contribuit mult la asta sosirea, la faţa locului, a noilor prefecţi, cei mai mulţi cunoscuţi şi iubiţi între ţăranii din acele părţi. Unul dintre noii prefecţi a trimis sătenilor următorul apel: „Oameni buni, / Cârmuirea s-a schimbat. Cârmuirea cea nouă face dreptate obijduiţilor. Programul de reforme, publicat în „Monitorul Oficial” de noua stăpânire, în numele Înţeleptului, Bătrânului şi mult Iubitului nostru Rege, e cea mai puternică garanţie că plângerile drepte ale ţăranilor şi ale întregii suflări româneşti vor fi ascultate, cercetate şi împăcate cu cinste şi omenie. Aveţi încredere în cuvântul Marelui Om, care a purtat cea dintâi Coroană de Rege al vostru, şi în linişte aşteptaţi, la căminele voastre, desăvâr­şirea legămintelor ce le ia faţă de voi şi de toată ţara actualul Guvern. // Prefectul judeţului Ilfov / Const. Alimăneştianu, inginer de mine, proprietarul mo­şiei Căscioarele din Ilfov”. Scurt, dar bine simţit şi cu înţelepciune zise cuvinte. Iată acum şi amănuntele privitoare la tulburările din urmă:

*

Buzău. Prefectul cel nou, dl C. Iarca, a comunicat ministerului de interne următoarele: Un număr de peste 1.000 de ţărani, din comunele Zilişteanca, Zarneşti, Mărăcineni, Fundeni şi Scurteşti, au voit să intre în oraş. Autorităţile au voit să-i oprească şi le-au făcut somaţiile legale. Ţăranii au refuzat însă să se oprească. Unul, sub motiv că voieşte să parlamenteze, a căutat să atace pe căpitanul Munteanu, din infanterie. Atunci, s-a făcut uz de arme şi au căzut 9 morţi şi 8 răniţi.

*

Ni se aduc ştiri că s-ar fi săvârşit devastări la conacurile dlor Mihail Antonescu şi ale altora. Se spune, de asemenea, că s-au făcut devastări în Cernăteşti, la arendaşul Spiru Peclaride, în comuna Aldeni, la Gogu Stănescu, la Băeşti, la Ioan Rîpeanu, apoi devastările s-au continuat pe Valea Stanicului, până la Niculeşti, la arendaşul Sterie Stănescu. Nu cunosc pagubele ce au fost cauzate, căci comunicaţia telefonică e întreruptă, firele sunt distruse de răsculaţi. Azi, marţi, pleacă în aceea parte un escadrom de călăraşi. Se semnalează mişcări în Cândeşti. Au trimis, acolo, soldaţii călări ai unui divizion de artilerie. S-a făcut instrucţia celor petrecute, luni, şi s-a permis înmormântarea cadavrelor. În restul judeţului, e linişte.

*

Dolj. Craiova, 13 martie. Asasinarea unui arendaş. Ţăranii de pe moşia Palilula s-au răsculat şi dânşii şi s-au dus la curte, unde, găsind pe arendaşul Sima Boșcovici, l-au omorît cu lovitori de topor şi cu bâte. Bietul Boșcovici fusese rugat, cu lacrimi, de soţia sa să nu plece, din Craiova, pe moşie. El voia însă să scape de devastare ceva din avutul său.

*

Incendii. Ţăranii de pe moşia Todarii-Palilula au dat foc tuturor pătulelor ce aparţineau văduvei Al. Viişoreanu şi moştenitorilor Iancu Dobrescu.

*

Slatina. Relaţie oficială. Directorul prefecturii comunică ministerului de interne: Dl prefect Manu, sosind, ieri, în comuna Crâmpoaia, a găsit pe ţărani devastând; a încercat să-i liniştească, dar a fost lovit la cap şi pe corp şi abia a putut scăpa cu fuga. Rănit grav, a plecat spre reşedinţă. Procurorul, însoţit de două companii de soldaţi, a plecat spre Şerbăneştii de Jos, unde de asemenea e răscoală.

Prefectul Manu telegrafiază din Slatina: Sosii la reşedinţă, rănit grav, de la Crâmpoaia. La Şerbăneştii de Jos, am găsit pe ţărani agitându-se, dar am reuşit să-i liniştesc. La Crâmpoaia, erau 200 locuitori în ferbere. Ei au început devastările. Voind să-i liniştesc, am primit şase lovituri de ciomag la cap şi pe corp. După plecarea mea, şi locuitorii din Şerbăneştii de Jos s-au răsculat.

*

Slatina. Relaţie oficială. La Şerbăneşti şi Crâmpoaia, e răscoală generală. La Şerbăneşti, s-a dat foc la magazii, pătule, care, mobile şi trăsuri, averea dlui Paulopulo. Din Timpeni se anunţă că răsculaţii din Crâmpoaia au omorât pe proprietarul Râmniceanu, unchiul doctorului Leonte, arucându-1 apoi în apa Vedei. Mulţi proprietari şi arendaşi au fugit din oraş şi judeţ la Caracal, de teama de a nu li se pune foc. În gară, sunt depozitate 300 vagoane cu grâu. S-a format, din trupe, o garda de centură, care face pază în jurul Slatinii. Şeful gării a cerut parchetului să-i trimită un batalion în ajutor, temându-se că, peste noapte, gara va fi incendiată. Trupele fiind insuficiente, s-au cerut ajutoare de cavalerie şi artilerie din Craiova.

*

Galaţi, 13 martie. La orele 2 p. m., au pornit grave tulburări la Folteşti, moşia dlui Verona. Dl prefect I. C. Atanasiu a plecat la faţa locului.

*

Brăila. În oraş e linişte deplină. 400 de săteni din comuna Viziru sunt strânşi în bufetul gradinii de la monument şi autorităţile ascultă cererile lor.

*

Turnu-Măgurele. Nici o devastare, nici o turburare n-a avut loc aci. Un mare număr de cetăţeni s-au înrolat în regimentul de roşiori şi apără oraşul. Astfel, s-au putut respinge câteva încercări de năvălire în oraş.

*

Târgu-Vestea. În jurul oraşului e mare ferbere şi răscoală; armata dă lupte cu răzvrătiţii (Tribuna, Anul XI, nr. 61, vineri 16 martie 1907, pag. 3, 4).




Tribuna, Anul XI, nr. 62, sâmbătă 17 martie 1907, pag. 1, 2 - Editorial (30 martie pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 62, sâmbătă 17 martie 1907, pag. 1, 2 - Editorial

Nu acum, pentru întâiaşi dată, ţărănimea se ridică cu ciomagul în contra asupritorilor ei. În secolul trecut, putem înregistra mai multe asemeni mişcări. Temeiul lor a fost, totdeauna, agrar şi atunci când ele aveau un ascuţiş politic. Izbucnirile acestea periodice sunt o dovadă neîndoioasă că organizaţiunea socială a statului român suferă de o boală foarte grea, care, dacă nu va fi temeinic vindecată, ameninţă chiar existenţa sa. Pentru a înţelege, din o singură ochire gravitatea situaţiunei, nu avem decât să constatăm că regatul României vinde, pe an, în străinătate producte ale pământului în valoare de 300 milioane lei şi, în acelaş timp, ţăranul român, care, în realitate, produce, prin munca braţelor sale, acest prisos al ţării, se luptă cu cea mai mare mizerie, uneori cu foametea chiar.

*

Ce se petrece în această ţară, cum este organizată munca naţională, că din aurul ce vine de peste hotare, pentru prisosul productelor agricole, nu se scurge aproape nimic în pungile acelora, care muncesc singuri şi din greu la crearea lui? Ne-ar duce prea departe, dacă ne-am propune să lămurim, în cadrele unui articol de ziar, întreaga cestiune agrară a României; dacă am voi să arătăm cum ţăranul român, care şi-a păstrat, până astăzi, numirea de „rumân”, cu înţelesul de bărbat muncitor, a devenit, încetul cu încetul, în decursul veacurilor, din moşnean „clăcaş”; cum „judeţii” ţărăneşti şi români s-au prefăcut în „stăpâni”, apoi în „boieri” străini şi, în urmă, în proprietari nemiloşi şi internaţionali ai pământurilor moşnenilor români; cum s-au găsit, în timpurile actuale, exploatatori de profesiune, care, ca arendaşi şi ca proprietari de moşii, au strâns şuruburile tot mai tare şi au aplicat şi mijlocul american modern al „trusturilor”, pentru a stoarce pe bietul ţăran român muncitor astfel încât lui îi rămâne numai sufletul în trupul său chinuit.

*

Ne-ar duce prea departe, când am încerca să arătăm, aici, cum statul român, pe atunci despicat în două principate, a căutat, de la „Regulamentul organic”, ticluit de boieri, cu ajutorul baionetelor ruseşti, încoace să întimpine primejdia acestei organizaţiuni bizantine, fără însă a jigni interesele clasei dominante; cum, la 1864, acest stat român, acum unit, s-a avântat până la o desfiinţare imperfectă a clăcii, făcând pe ţăranul român iarăşi „moșnean”, cu oarecare restrângeri în dreptul de proprietate, fără însă a-i crea şi asigura şi putinţa de a-şi întocmi şi menţine noua sa gospodărie; cum, la 1866, statul român, aşezat acum pe temelii noi, prin constituţiunea sa liberală şi modernă, a făcut loc, în Corpurile legiuitoare, şi ţărănimii, prin crearea colegiului electoral al treilea, fără însă a da totodată şt garanţiile necesare pentru ca ţăranul să poată uza de acest drept constituţional; cum, tot în acelaş an memorabil, statul s-a ocupat de raporturile agricole şi s-a străduit să le reguleze prin legea aşa-numitelor „tocmeli agricole”, modificată la 1872, la 1882 şi la 1893, fără ca însă Corpurile legiuitoare, conduse de interesele agrare ale proprietăţii mari, şi administraţiunea statului, condusă de interese de partid, să fi fost în stare a da acestei cestiuni prea importante o soluţiune mulţumitoare; cum guvernele române, împinse, uneori, de mişcările ţărăneşti, au căutat, la 1881, să faciliteze creditul mobiliar, la 1889, să satisfacă cererile de pământ ale ţăranilor şi cum, de atunci, încoace, neîntrerupt, Corpurile legiuitoare, guverne şi societate s-au ocupat de soarta ţăranului fie prin legi noi sau revizuite, fie prin dispoziţiuni administrative, fie prin discursuri şi publiblicaţiuni, fără însă ca să fi putut dobândi, până acum, rezultate reale.

*

Nu ne ocupăm de toate acestea, fiindcă, pentru judecata situaţiunei actuale, ele n-au decât o însemnătate istorică. Cestiunea agrară a rămas în fond nedeslegată şi ea continuă a zgudui la temeliile statului român. Asupra ţărănimii apasă şi astăzi întreaga povară a unui sistem de esploatare bizantin, lacom şi nemilos. Ţăranul român este încleştat de sărăcia goală şi de toate mizeriile trupeşti şi sufleteşti, care o însoţesc. Şi actuala mişcare, ca şi cele premergătoare, nu este decât manifestaţiunea zgomotoasă a nemulţumirii disperate din partea ţărănimei neajutorate, care nici ea nu ştie în ce mod poate să-şi lecuiască rănile mortale.

*

Orice om nepreocupat trebuie să recunoască îndreptăţirea acestei nemulţumiri şi înţelege şi simţământul de disperare de care este cuprins ţăranul, strivit din toate părţile. Pământul României este roditor şi ţăranul muncitor. Dovadă sunt cele 6 milioane hectare, pe care braţele vânjoase ale ţăranului le ară, le seamănă, le cultivă şi strânge recolta lor, care nu numai hrăneşte întreaga poporaţiune a României, ci este atât de abundentă, că două şi jumătate milioane de tone de materii făinoase pot fi trimise, pe fiecare an, peste hotare, altora. Cu toate acestea, în 43 de ani, de când ţăranul nu mai e clăcaş, de când şi-a dobândit „libertatea” şi este stăpân pe petecul lui de pământ, n-a putut să-şi prefacă bordeiul său umilit, acoperit cu paie şi neîncăpător într-o locuinţă omenească, n-a putut să-şi clădească în sărăcăcioasa sa gospodărie nici grajd, nici şură, nici magazie. Munca sa stăruitoare, în tot timpul acesta, a rămas pentru dânsul stearpă şi seacă, pe când, în acelaş timp, renta pământului muncit de dânsul s-a urcat, din an în an, şi este astăzi de trei sau patru ori mai mare ca acum 40 ani.

*

În neajutorarea şi în naivitatea sa, ţăranul cere pământ, crezând că acesta îl va scăpa de nevoile mari ce-l apasă. Dar tocmai pe această cerere a ţăranului şi-au întemeiat exploatatorii de profesiune sistemul lor de îmbogăţire şi de spoliare. Ei oferă ţăranului pământul reclamat, însă numai în condiţiunile rentei urcate în mod meşteşugit şi cu o dobândă uzurară pe deasupra, aşa că munca ţăranului tot stearpă şi seacă rămâne pentru dânsul. Şi de-ar fi numai pământul singurul şurub în mâna exploatatorilor! Ei sunt stăpâni însă şi pe păşunea vitelor ţărăneşti; ei sunt stăpâni şi pe pădure, de unde ţăranii sunt siliţi să-şi ia lemnele de foc şi de lucru; ei sunt stăpâni şi pe moară, unde ţăranul e constrâns să macine mălaiul său amar; ei sunt stăpâni şi pe târgul de producte, unde ţăranul e nevoit să-şi prefacă în bani sudoarea sa; ei sunt stă­pâni şi pe biata administraţie publică, care, chinuită de zvârcolirile partizanilor, înclină a învârti paragraful legii totdeauna în favorul celor mari şi puternici; ei sunt stă­pâni şi pe capitalul mobil, şi „ajută” bucuroși pe sărmanul sătean, care, neavând o para frântă în casa sa, a dat, în toiul iernii, „peste o întâmplare” şi îşi vinde munca sa pe vara viitoare, căci altceva nu are ce vinde, cu preţuri de batjocură.

*

Când exploatatorii de profesiune trag, dintr-odată, de aceste fire, ce le ţin în mâna lor, când ei se întovărăşesc în trusturi, pentru ca ţăranul să nu poată scăpa din mrejele lor, la alte moşii învecinate, mai poate fi cineva surprins când ţăranul pune mâna pe ciomag şi-l azvârle asupra asupritorilor săi? Mai trebuiesc, în asemeni împrejurări triste, agitatori pentru ca materialul inflamabil îngrămădit să prindă flăcări în toate părţile?

*

Nu corespunde cu realitatea, când se atribuie acestor mişcări un caracter antisemit. Ţăranul român şi mai ales cel moldovean este tolerant, în cel mai nobil înţeles al cuvântului. Nu numai că nu priveşte cu ochi răi pe străin, ci, din contră, îl primeşte în mijlocul său ca pe un frate, îl cinteşte când e vrednic şi îl milueşte când e nevoieş. Ovreii cari trăiesc în Moldova o ştiu aceasta mai bine ca orişicine. Dacă, cu toate acestea, ei au fugit acum, când ţă­ranul a pus mâna pe ciomag, şi ei au căutat adăpost sub aripile pajurei austriece sau aiurea, nu antisemitismul ţăranului moldovean, ci conştiinţa lor rea i-a gonit din cuiburile lor, unde au strâns bogăţii pe spatele muncitorului. Ovreii fac parte din liga exploatatorilor de profesiune; ei sunt mai ales aceia care au urcat, în mod măiestrit, renta pământului şi strâng sforile mrejei în care au prins pe ţăranul român. Tendenţioase şi nedrepte sunt ştirile, răspândite mai ales de opresorii fugiţi, că miş­carea prezentă a ţăranilor se manifestă în mod neuman, brutal şi sălbatic.

*

În împrejurări ca cele de faţă este greu de controlat cât ştirile răspândite corespund cu realitatea. Se poate admite, în general, şi posibilitatea unor cazuri izolate de barbarie, mai ales acolo unde asupritorii sau funcţionarii publici au fost provocatori direcţi. Din relaţiunile oficiale, nebănuite ca favorabile ţărănimii răsculate, reiese că, până acum, nu s-a putut constata nici un omor, comis de cetele ţărăneşti (cu toate că ţărani au fost împuşcaţi); nu s-a putut constata nici o tăciunare, nici jaf nu s-a făcut în Moldova. Devastarea localurilor şi a registrelor, unde exploatatorii calculau şi notau uzura asupra ţăranilor, este, până acum, fapta cea mai gravă, cu care poate fi acuzată mişcarea ţărănească actuală. Dar exploatatorii, fugiţi la Cernăuţi, se simt ei în drept a se constitui ca judecători asupra umanităţii, brutalităţii şi sălbătăciei? Ce faptă mai neumană, mai brutală şi mai sălbatică s-ar putea comite, decât aceea pe care au comis-o ei înşişi, faţă cu poporaţiunea rurală muncitoare şi îndelung răbdătoare a unei ţări, din care nici nu fac parte? Încât, pentru viitor, putem exprima speranţe întemeiate că ţărănimea va fi tot mai puţin împinsă a manifesta prin răscoale nemulţumirea sa adâncă şi disperată.

*

Între măsurile care, în timpurile mai noi, s-au luat pentru ameliorarea situaţiunii ţăranului, a fost şi una care pare a fi nimerită: Legea băncilor săteşti. De-abia trei ani au trecut, de la aplicarea acestei legi, şi ar fi pripit a risca o judecată definitivă asupra foloaselor ei. După rezultatele prea îmbucurătoare a acestor trei ani, însă suntem deja îndreptăţiţi a hrăni speranţe atât de mari, încât nici nu cutezăm a le exprima, căci ele se înalţă până la o soluţiune fericită a cestiunii agrare române. Îndeosebi remarcabil, pentru această lege, este că efectele ei au să treacă departe peste intenţiunile legiuitorului. Prin votarea ei, s-au urmărit mai ales scopuri materiale şi, pusă acum în aplicare, se dovedeşte că scopurile urmărite se ating pe deplin, însă efectele morale au să fie neasemănat mai mari, decât cele materiale. Prin băncile săteşti se organizează, pentru prima dată, ţărănimea română ca clasă cu interesele ei proprii şi, astfel organizată, va ajunge la cuvânt, nu numai pentru ca să-şi spună, prin reprezentanţii săi autorizaţi, păsurile sale, ci prin greutatea şi puterea sa va învăţa şi va şti să prefacă cuvântul în faptă (Tribuna, Anul XI, nr. 62, sâmbătă 17 martie 1907, pp. 1, 2).




Tribuna, Anul XI, nr. 62, sâmbătă 17 martie 1907, pag. 3, 4 (30 martie 1907 - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 62, sâmbătă 17 martie 1907, pag. 3, 4 (30 martie 1907 - pe stil nou)

În Moldova, revoluţia e aproape stinsă, în Muntenia, însă, au mai fost ciocniri sângeroase între soldaţi şi ţărani. Se constată, de altfel, că manifestul regal şi mergerea la faţa locului a noilor perfecţi au contribuit mult la liniştirea spiritelor. Unde ţăranii n-au vrut să asculte sfaturile bune, s-a procedat cu asprime, căci nu se puteau tolera actele de banditism, la care se dedea o parte a ţărănimii, instigată de răufăcătorii ce se găsesc în mijlocul oricărui popor. Unii arendaşi au căutat, apoi, şi ei să încheie cu ţăranii învoieli agricole mai favorabile, aşa că şi asta contribue la potolirea spiritelor.

*

Arhiepiscopul catolic, pentru linişte. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a trimis următoarea scrisoare păstorească credincioşilor catolici din satele din apropiere de Bucureşti: „Salutare şi binecuvântare în Domnul, / Iubiţi diecezani, / După puţine zile, vor suna la urechile voastre clopotele Paştilor şi veţi auzi din nou salutarea învierii Mântuitorului: Pace vouă! / Pătrundă această salutare adânc în inima diecezanilor mei. Când a avut patria mai mare nevoie de pace, decât acuma, când o parte mare din cetăţeni au călcat legile şi stricat liniştea. Vă rugăm cu stăruinţă, iubiţi diecezani, nu numai să nu luaţi parte la nici o turburare, ci să fiţi fără preget de partea autorităţilor şi să ajutaţi la paza liniştii. Amintiţi-vă pururi de vorbele sfântului Pavel, pe care le-a scris creştinilor din Roma: „Fiecare să se supună puterii autorităţilor, căci nu e nici o putere care să nu fie de la Dumnezeu şi cea care este e pusă de Dumnezeu. Cine, prin urmare, se împotriveşte puterii, acela se împotriveşte aşezărilor lui Dumnezeu şi cei ce se împotrivesc îşi aduc peire” (Romani, XIII, 1. 2). Deoarece tot binele vine de la Dumnezeu, se cade să îndoiţi, în zilele acestea, rugăciunile voastre pentru pacea sfântă. Vă poruncim, deci, preoţilor din diecesa noastră, până la liniştirea iubitei noastre patrii, să spună, la sfânta liturghie, rugăciune pro pace şi la slujba obştească să facă rugăciunea menită pentru liniştirea duhurilor. Ne rugăm la Dumnezeu să vă apere, căci, „când nu păzeşte Dumnezeu oraşul, în zadar veghează străjerii” (Psalmi, 426, 1). Cel mai bun mijloc de-a face să vă fie de folos rugăciunile de Paşti e împlinirea datoriei creştineşti, care stă în spovedania cu căinţa păcatelor şi în împărtăşirea cu trupul sfânt al lui Isus Hristos. Primirea lui Isus Hristos în sfânta cuminecătură e chezăşia păcii şi a fericirii vecinice. „El, însă, domnul păcii, hărăzească-vă pretutindenea pace!” (Al doilea Testament, III, 16). // Dată în Bucureşti, în scaunul nostru arhiepiscopesc / la 27 Martie 1907. / Raymundus, arhiepiscop.

*

Dolj. În comunele Moţăţei, Valea Stanciului, trupele fiind atacate, au tras focuri. Sunt mai mulţi morţi şi răniţi. În comuna Prahova, trupele au tras, de asemenea, focuri, fiind un mort şi 20 răniţi.

*

Mehedinţi. 1.000 săteni răsculaţi, din Pleniţa, jud. Dolj, au năvălit în comuna Gemenii, noaptea, la orele 12, asupra conacului arendaşului Take Cristolu, pe care l-au devastat şi incendiat. În Braniştea, s-a devastat conacul arendaşul C. Papia. La Gâsca Mare, s-au incendiat pătulele arendaşului Petre Popescu şi s-au trimis trupe. La Vlădaia, Prisăceana şi Rogova sunt agitaţii. S-au trimis jandarmi. În comuna Dobra, s-au răsculat, de asemenea, ţăranii contra proprietarului Poenaru. S-au trimis trupe.

* Cetăţenii din Turnu-Severin cer voie a se înarma, cu toţii, spre a forma garda civilă.

*

Olt. Un rezervist, care a încercat, fără succes, să propage răzvrătirea printre rezervişti, a fost arestat. Sătenii au devastat proprietatea lui Anghel Ionescu, din comuna Bolţi; a dlui Colibăşeanu, din comuna Velciu; a dlui Popeanu, din comuna Dudu; a dlui Fanoli, din Mihăeştii de Jos, Caracosta, din Plămpeni. Sătenii ameninţă, acum, Grecii şi Mihăeştii. Sătenii din Custişoara s-au liniştit, când li s-a citit manifestul guvernului. S-au mai devastat în comunele Bălţata, Tâmpeni, Văleni, Dudu, Căciulenii de Jos, Momiceni, proprietatea prinţului Brâncoveanu, dându-se foc conacelor şi pătulelor.

*

Proprietarul Alexandrescu telegrafiază că sătenii din Mândra, Cioceşti şi Bârla au venit în Malul (Teleorman), având în cap nişte zişi studenţi şi i-au incendiat proprietatea.

*

Putna. Prefectul judeţului telegrafiază că a răspândit în judeţ, în mii de exemplare, manifestul guvernului şi noile reforme, votate de parlament. Ţăranii au primit cu bucurie această veste şi s-au liniştit, în multe părţi. Numeroase delegaţiuni de săteni vin la prefectură a cădea la învoială cu proprietarii. Aceştia fac concesii ţăranilor şi efectul este îmbucurător. Nici un act de devastare nu s-a mai constatat. La Adjud, veniseră 50 de ţărani, dar s-au înapoiat, la somaţiunile armatei. Aceştia erau din comuna Urecheşti.

*

Tratativele continuă în tot judeţul Ilfov. Miercuri, la orele 5 şi un sfert, seara, a avut loc întâlnirea trupelor, comandate de dl colonel Saegiu, cu o numeroasă ceată de răsvrătiţi, care înaintau în direcţiunea Bucureştiului. După somaţiunile legale, trupa a tras în răzvrătiţi. Au căzut numeroşi morţi şi răniţi. Numărul exact nu se ştie încă. Răzvrătiţii s-au împrăştiat şi au fost urmăriţi de trupe. Ministerul de războiu completează mobilizarea trupelor nechemate şi în special a trupelor de cavalerie şi artilerie călări, cu câte două tunuri, care vor căuta bandele, spre a le desfiinţa.



* Din comuna Cornetul (Ilfov), s-au trimis ministerului de interne mai multe manifeste imprimate, care au fost împărţite în comune, cu următorul cuprins: „Regele a murit. Regina e în fruntea trupelor contra ciocoilor”. Unul dintre cei la care s-au găsit asemenea manifeste a fost arestat.

*

Botoşani. În tot judeţul domneşte liniştea completă. La Burdujeni, câţiva agitatori încearcă a turbura liniştea. S-au trimis trupe, spre a potoli agitaţia.

*

Brăila. Ţăranii au voit să intre în oraş. Armata şi autorităţile i-au întimpinat la timp, somându-i să se retragă. Ţăranii erau foarte îndârjiţi. S-au făcut somaţiunile legale, ameninţându-se ţăranii că armata va trage cu gloanţe. Atunci, ţăranii s-au retras, anunţând că se vor întoarce în cinci zile, dacă nu se vor rezilia contractele moşiilor Statului şi ale celor particulare. În comuna Găiseanca, ţăranii răsculaţi au bătut grav pe secretarul comunal, care a refuzat să rupă contractele de învoeli agricole.

*

Covurlui. Proprietarii şi arendaşii, întruniţi la prefectură, au căzut de acord cu delegaţii sătenilor. Aceştia s-au retras în liniate. Înmormântarea celor 11 cadavre ale locuitorilor revoltaţi împuşcaţi s-a făcut în linişte. O bandă de devastatori din Foleşti s-a dus la arendaşii Verona şi Vincler, provocând neorânduieli; de aci, la locuinţa proprietarului Codreanu din Chiraftei. S-au trimis trupe la faţa locului, cu ordin de a înăbuşi, în chip energic, revolta.

*

Romanaţi. Astă noapte, au început agitaţiuni în comunele Ştirbei şi Luceni. S-au devastat conacele. La Drăghiceni şi la Popinzeleşti, răsculaţii au dat foc conacelor şi produselor.

*

Tulcea. Pescarii s-au răsculat şi au cerut închiderea bălţilor, desfiinţarea taxelor pe colibele din baltă şi prelungirea, până la 15 aprilie, a campaniei pescuitului. În urma promisiunii făcută de prefect, că cererile lor paşnice vor fi satisfăcute, pescarii s-au liniştit. În judeţ, de asemenea, e linişte.

*

Tutova. Se semnalează mişcări săteşti. Prefectul a telegrafiat ministerului de interne că comandantul Regimentului 12 Cantemir este sigur de trupă.

*

Vaslui. Linişte completă în tot judeţul.

*

Vlaşca. Se telegrafiază că armata s-a retras din comunele vecine ale oraşului Giurgiu, pentru că sătenii sunt liniştiţi. Trupele sunt concentrate în oraş, pentru cazuri de trebuinţă.

*

Roman. Linişte în tot judeţul, afară de comuna Roşiori, cătunul Poenele de Jos, unde locuitorii s-au revoltat. Au fost trimise imediat trupe la faţa locului.

*

Prahova. Linişte la Buştenari, greviştii au reluat lucrul. În tot judeţul, linişte. Bandele de incendiatori şi devastatori, care intraseră, din Teleorman, în Vlaşca, au fost întâmpinate de puterea armată, care, după somaţiunile legale, au făcut uz de arme. S-au tras şi câteva salve de tunuri. Sunt numeroşi morţi. Restul bandelor s-a împrăştiat; fugarii însă sunt urmăriţi şi mulţi au fost prinşi.

*

Din rapoartele telegrafice şi telefonice, primite din întreg judeţul Ilfov, rezultă că liniştea cea mai completă domneşte pretutindenea. Manifestul guvernului, care a fost răspândit şi afişat în toate comunele, a făcut o excelentă impresiune şi sătenii se arată foarte mulţumiţi de măsurile propuse

(Tribuna, Anul XI, nr. 62, sâmbătă 17 martie 1907, pp. 3, 4).




Tribuna, Anul XI, nr. 63, duminică 18 martie 1907, pag. 2, 3 (31 martie 1907 - pe stil nou)

Tribuna, Anul XI, nr. 63, duminică 18 martie 1907, pag. 2, 3

După energica, dar necesara intervenţie a forţei armate, chiar şi în Muntenia răscoalele s-au localizat, aşa-zicând. Iată ştirile ce am primit azi: Ştirile sosite din Moldova sunt bune. Aproape peste tot răscoalele sunt potolite. Prefecţii cutreieră judeţele, însoţiţi de proprietari şi arendaşi, care în cele mai multe cazuri, servesc de arbitri, şi caută să aplaneze neînţelegerile ce se regulează pe cale practică.

*

În Muntenia, unde răscoalele au început mai târziu şi sub o formă mai anarhică, represiunea se face cu energie contra bandelor de incendiatori şi devastatori. Nicăieri bandele n-au putut rezista trupelor trimese contra lor. În genere, ele atacă trupa, dar, la primul foc, fug în toate părţile, cu pierderi. Judeţele în care, în acest moment, răscoala este mai întinsă, sunt Teleorman şi Olt; apoi urmează, în ordine descrescândă, în Romanaţi, Mehedinţi şi Dolj. Pacificarea face progrese în judeţele Dolj, Dîmboviţa, Vlaşca şi Râmnicu-Sărat.

*

Armata şi-a făcut peste tot datoria cu sânge rece şi hotărîre. Nu s-a semnalat nici un caz în care să fi fost şovăituri. Ştirile cele mai îmbucurătoare sosesc din toate părţile unde s-au produs turburări, în timpul din urmă. Graţie măsurilor energice luate, răsculaţii au fost împrăştiaţi şi, acolo unde nu au voit să se supună la ordinele autorităţilor, ei au fost pedepsiţi în mod exemplar. În Vlaşca, ţăranii răsculaţi au cerut graţie şi s-au predat autorităţilor. În celelalte judeţe pacificarea îşi urmează cursul şi este de sperat ca, în câteva zile, ţara să fie scăpată de visul rău şi sângeros, care a stăpânit-o timp de câteva zile.

*

Instigatorii. Încetul cu încetul, lumina începe a se face în jurul răscoalelor din Muntenia. Pentru nimeni nu mai este un secret că asociaţia misterioasă şi nedescoperită până acum, abuzând de numele de student, a răsculat ţara întreagă. Ceea ce este însă dureros este că preo­ţii şi învăţătorii, în multe părţi, au căzut în mrejele acestei asociaţiuni, transformându-se în unelte inconştiente, au instigat pe ţărani la revolte. Probă despre aceasta este marele număr de popi şi învăţători ce a fost printre cei morţi. Ca un exemplu viu este destul să spunem că, în Vlaşca, în fruntea unor răsculaţi a fost găsit, călare, cu icoana atârnată de gât, un învăţător, anume Petrescu din Albeşti, care a fost arestat. Ţăranii din comuna Gratia, care se răsculaseră în urma îndemnului acestui învăţător, văzând că vine armata, s-au dus la preot, ca să-i dezlege de jurământul făcut.

*

În comuna Onceşti a fost arestat un aşa-zis student, care fusese adus acolo de către sătenii Petre Măcăneaţă şi Zaharie Roşu, ca să răscoale satul. Dl locotenent Petrescu, din Regimentul 10 Călăraşi, a arestat atât pe pseudo-student, cât şi pe cei 2 ţărani, care, legaţi, au fost duşi la Giurgiu şi plimbaţi pe străzi, ca să vadă lumea cine provoacă răscoalele. Toţi aceşti instigatori poartă săbii şi cuţite la brâu.

*

Cum au fost distruse satele ţărăneşti, Odivoaia şi Vieru. La Hodivoia, în urma luptelor, sunt 6 morţi şi 6 răniţi. La Stăneşti, au fost arse de trupe de infanterie 160 case, iar restul distruse completamente, în afară de şcoală, biserică şi primărie. La Vieru, sau incendiat de trupe 140 case, aci sunt 6 morţi şi 4 răniţi. Din Vieru şi Hodivoia au fost arse 15 vite mari şi 22 vite mici. Artileria, în aceste trei sate, au tras focuri cu mitralii şi infanteria a pus foc pentru distrugerea satelor. Ţăranii din Frăţeşti, altă comună de lângă Giurgiu, care se răsculaseră, văzând ce au păţit cei din satele de mai sus, s-au liniştit şi, înarmându-se, s-au dus să apere curtea arendaşului Lăzărescu de „studenţi”. În comunele de mai sus au fost aşa de puţini morți, deoarece ţăranii, văzând trupele apropiinpu-se, unii au fugit, iar alţii s-au predat, ridicând steaguri albe.

*

Ieri, trupele au înaintat mereu. Locuitorii comunelor Blegeşti, Comoara şi Clugăru, opunându-se trupelor, aceste comune au fost bombardate de artilerie. Asemenea, a fost bombardată şi Măgura, de trupele de sub comanda dlui colonel Saegiu. Comuna Comoara a fost bombardată, sub comanda dlui lt-colonel Lambru.

*

Omorâtorii locotenentului Niţulescu. S-a stabilit, în nod neîndoios, că locotenentul Niţulescu, care a căzut victimă a datoriei la Stăneşti, a fost omorât de indivizii Ilie Voitişi şi Ilie C. Georgescu din Stăneşti. La interogatorul ce li s-a luat, ei au făcut mărturisiri complete. Cei doi criminali au fost aduşi la Giurgiu şi depuşi la penitenciar. Cercetările continuă. Tatăl locotenentului Niţulescu, moşnean din Vâlcea, a fost, ieri, la Giurgiu, unde a plâns pe mormântul fiului său. El a cerut, apoi, să vadă pe cei doi criminali.

*

Dâmboviţa. În ciocnirea de la Răzvradi, au căzut 12 morţi şi 20 răniţi. Ajutorul de primar din Ocniţa, anume Duţulescu, a fost dovedit că se afla printre răsculaţi. Ţăranii din comuna Văcăreşti, răsculându-se, au incendiat conacul moşiei Băjeşti, cerând să li se împartă proprietatea. Trupele fiind insuficiente faţă de numărul copleşitor al răsvrătiţilor, s-a trimis, din Târgovişte, o companie din Regimentul 21. Ţăranii, intimidându-se, s-au împrăştiat; au fost arestaţi 10 capi ai răscoalei, care au fost transportaţi la Târgovişte. De asemenea, s-au arestat 12 ţărani din Perşinari, care provocaseră pe ţăranii din partea locului la mici agitări contra proprietarului M. Kalinderu. Deşi la moşia Băleni, a dlui Gh. Gr. Cantacuzino, este linişte perfectă, s-a trimis, din Târgovişte, pentru orice eventualitate, o companie din Regimentul 21, pentru pază. Încolo, e linişte.

*

Dolj. Fierberea în judeţ continuă. Moţăţeii şi Băileşii, unde au avut loc încăierările cu armata, sunt acum liniştite; după ultimele constatări, la Moţăţei au căzut 13 morţi şi 17 răniţi, iar la Băileşti numai 2. La Calafat e linişte, totuşi locuitorii sunt cuprinşi de teamă.

*

Argeş. Satele învecinate cu judeţul Olt sunt în fierbere, ceea ce a necesitat trimiterea, la Piteşti, a unui întreg regiment de infanterie şi două escadroane de călăraşi. S-au comis excese la Pădureţi, proprietatea dnei Radu Mihai, unde ţăranii au distrus prin foc palatul, pătule, magazii, în fine, totul. Pentru menţinerea ordinii, au fost trimişi: dl M. Bănescu, la Costeşti, Corneliu Axente, la Budeşti, şi comisarul Ciuculescu, ca poliţai la Curtea de Argeş (Tribuna, Anul XI, nr. 63, duminică 18 martie 1907, pag. 2, 3 (31 martie pe stil nou)).




Ziarul "Vulturul", 18 Martie, 1907

"Vulturul", 18 Martie, 1907, pag. 3

“În nordul Moldovei, ţăranii s-au liniştit aproape cu totul şi dacă ici şi colo se mai ridică ţăranii din câte o comună, ei nu pun mâna pe bâte, ci pun ca să li se scrie câte o petiţie, prin care atrag atenţiunea guvernului asupra soartei lor.

În multe judeţe, ţăranii au ajuns la o bună înţelegere cu arendaşii şi cu proprietarii, ast­fel că orice temere de noi răscoale este exclusă.

În Muntenia, afară de două-trei judeţe, unde situaţiunea este mai gravă, încolo ştirile pri­mite sunt liniştitoare.

*

Consiliul de miniştri a hotărât că ori unde s-ar ivi răscoale, trupele să procedeze cu aceiaşi energie, ca şi cum partea locului ar fi declarată în stare de asediu, rămânând ca parlamentul să se pronunţe, ulterior, dacă s-a procedat bine sau nu.

Faţă de grelele evenimente ce se desfă­şoară în ţară, guvernul va fi silit să nu se con­formeze modului cum s-a repartizat excedentul bugetar, înainte de a fi izbucnit răscoalele.

Acum, ivindu-se alte nevoi mari şi urgente, se impune ca guvernul să renunţe la multe din cheltuielile fixate prin repartizarea excedentu­lui şi să le dea cu totul altă destinaţie.

*

*

Credinţa ce şi-a format-o noul guvern, asupra împrejurărilor în care a putut să se în­cingă această răscoală generala, e că ea a fost organizată.

În Moldova au contribuit la aprinderea flăcării o vie propagandă antisemită, tolerată şi chiar încurajată de unii funcţionari.

În Muntenia, răscoala este în parte ecoul ce­lei din Moldova precum şi instigatorii lor străini, care încep să fie descoperiţi”.

(Vulturul, 18 martie 1907, pag. 3)




Ziarul Furnica, nr. 162, joi 17 octombrie 1907, p. 2 - Articolul "Fericirea ţăranilor asigurată - guvernul va spori considerabil Jandarmeria Rurală"

Furnica, nr. 162, joi 17 octombrie 1907, pag. 2 - articolul "Fericirea ţăranilor asigurată"

În sfârşit, pare-se că guvernul va realiza, din seria de reforme promise, pe cea mai importantă, pe cea menită să îmbunătăţească, mai mult ca oricare alta, soarta ţăranilor. Se anunţă că, într-adevăr, guvernul va spori considerabil jandarmeria rurală. Se ştie că astea le lipseau, în primul rând, ţăranilor: jandarmii, mulţi, cât mai mulţi. Le lipsea, ce-i drept, şi mămăliga cea de toate zilele, dar privaţiunea aceasta o suportau uşor, pe când insuficienţa jandarmeriei era un chin permanent pentru sărmana populaţie rurală.

Jandarmii le sunt de cel mai mare folos ţăranilor, mai întâi pentru paza averilor lor. Când plecau la muncă, lăsau vetrele pustii şi wertheimurile lor rămâneau la discreţia tuturor răufăcătorilor. Ţărancele erau adesea silite să-şi ia toate bijuteriile cu dânsele, chiar când se duceau numai până la fântână, să aducă o doniţă cu apă. De acum, înainte, ţăranii pot fi fără grijă; graţie sporirii jandarmilor, nimeni nu se va mai atinge de economiile lor, care, la cea mai mare parte, se ştie că alcătuiesc cifre respectabile.

Ducându-se la sapă ori la seceră, ţăranii mai aveau şi altă grijă, până acum: ei îşi lăsau singure nevestele ori logodnicele lor, şi gândul că sărmanele se plictiseau acasă îi tortura, în tot timpul zilei, şi le micşora sporul muncii. Pe viitor, ţăranii vor fi siguri că, îndată ce vor pleca ei de-acasă, se va înfiinţa „don sergent”, „don căprar” sau chiar simplii jandarmi şi vor încerca să le consoleze muierile, dacă nu de bună voie, cu sila, căci binele trebuie făcut chiar în contra voinţei cuiva, când el nu înţelege generoasele tale intenţiuni. Militarii, de altminteri, sunt meşteri în treaba asta, e singura distracţie mai apreciabilă în viaţa de militar şi este ocupaţia cea mai de căpetenie.

Pe lângă aceste avantaje simţitoare, jandarmii, veniţi de la oraşe, vor duce cu ei, în fundul satelor ignorante şi sălbatice – adevăraţi pionieri ai civilizaţiei – moravurile luminate şi rafinate ale societăţii urbane, în mijlocul căreia şi-au făcut strălucita lor educaţie. Sifilisul şi alcoolismul, slavă Domnului, erau deja cunoscute la ţară şi înainte, aşa că jandarmii nu vor putea aduce nimic nou în această materie, cel mult dacă vor putea contribui la dezvoltarea lor.

În schimb, introducerea stosului şi a macalei pe bani va fi una din operele lor de regenerare şi cârciumile ordinare, unde, până acum, ţăranii nu jucau decât „cu soţ or’ făr’ dă”, pe băutură, vor căpăta, astfel, aspectul cilibiu al unor cluburi orăşeneşti în miniatură. Se mai ştie că repertoriul de înjurături al ţăranilor este foarte restrâns, imaginaţia lui slabă ori poate respectul faţă de cele sfinte îi furnizau numai câteva şi foarte anodine imprecaţiuni, precum „Bătute-ar Maica Precista!”, „Loghi-te-ar boala!”, „Plesni-ţi-ar bojocii!” etc.

De azi, înainte, în momentele de restrişte, ţăranii vor învăţa de la jandarmeria cultă expresiuni mai energice, mult mai eficace spre a determina intervenţia Cerului în viaţa lor de toate zilele. „Capra mănăstirii din cer, papucii Maichii Domnului, anafura, grijania, albina care-a făcut mierea, care-a făcut lumânarea botezului” etc., spuse zilnic ţăranilor de către jandarmi, vor asigura progresul pomenit mai sus şi, în acelaşi timp, vor iniţia pe săteni ceva mai serios şi sub forma plăcută şi insinuantă a învăţământului intuitiv în studiul religiei, care le e indispensabil.

În schimbul acestor bunătăţi, ce se vor revărsa asupra bietelor sate, de pe urma jandarmeriei sporite, ţăranii au dreptul să-şi manifesteze recunoştinţa lor, ducând, din când în când, lui „don brigadier”, un pui de găină, ceva ouă, un purceluş de lapte şi alte plocoane; credem, însă, cunoscând „amabilitatea” gradaţilor din jandarmerie, că ei nu vor lăsa pe ţărani să se deranjeze şi să se ostenească, ci îşi vor percepe înşişi, de la cei în drept, aceste mici semne de gratitudine.

Am uitat să spunem că, în unele ore de recreaţie, ce le vor îngădui misiunea lor protectoare şi civilizatoare faţă de ţărani, jandarmii vor putea să dea o mână şi chiar un pumn de ajutor pentru adunarea birurilor şi vor oferi concursul lor şi logofeţilor de pe moşia arendăşească, pentru ca munca ţăranilor să se facă în condiţiuni favorabile proprietăţii, care e baza proprietăţii naţiunii şi, deci, şi a prosperităţii ţărănimii.

În rezumat, sporirea jandarmeriei rurale este o adevărată binefacere pentru populaţia satelor. E bine că guvernul s-a gândit, întâi, la acest punct, care se ştie că a făcut, totdeauna, parte din programul partidului liberal. De altă reformă aproape nici nu se mai simte nevoie. / Tarascon (Furnica, nr. 162, joi 17 octombrie 1907, pag. 2).

Notă: Textele articolele de la 1907, publicate atunci în ziarele vremii, au fost preluate de pe site-ul Dragusanul.ro, acolo unde există și facsimile și fotografii din unele dintre ele.


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:

  • Nici-o diferenta intre jurnalisti de atunci si cei de acum  Patru Marin   2018-02-22 - 07:52

    Cuprins de efervescenta creatoare si avant patriotic,cu mandrie muncitoreasca si stransi uniti in jurul tov secretar general,remarc,comparatia cu bolsevismul internationalist,al anilor 50...Nu uitati la inceput sa ziceti,de subiectivismul si partizanatului,ziarelor vremi...nici-o masa fara peste congelat, fara bolsevism,comunism,si fara Putin si amestecul Rusiei...bineinteles si o vaga ideiee despre regele cel mare,Carol intaiul...remarc deasemani in ziarele vremi,repetate pana la ridicol despre arendasi,evreii...mereu si mereu...evreii...si expresia: cei 4 nenorociti de tarani impuscati....va vreti voi sa va dati neutri si realisti,dar aveti aceiasi metehana de comisari sovietici de imbarligare si indobitocire a romanilor....parca a-ti baut toti apa,dupa Chifu...


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Directorul, SEX cu profa de matematică în şcoală. Elevii au filmat pe ascuns. VIDEO XXX

SEX TAPE made in Romania: 4 vedete autohtone FILMATE făcând perversităţi VIDEO

Serviciile franceze de informații nu au găsit dovezi ale unei implicări ruse în protestele mișcării "Vestelor Galbene" din Franța - presă

TOP 10 cele mai bune ACTRIŢE PORNO din istorie. Sau cum sunt manipulați tinerii de mici FOTO

Oamenii de știință crează un laser atât de puternic încât ar putea propulsa o călătorie pe Marte în doar câteva zile

Au făcut sex în restaurantul plin de oameni. Ce a făcut ospătăriţa când i-a văzut VIDEO XXX

Prezentatoare TV în sânii goi, după ce a fost trădată de rochie în direct VIDEO

Bancul zilei: Voltaire și regele

Digi24: CTP: Suntem n marș spre instaurarea unei dictaturi național-socialiste n Romnia

Cum fac SEX rusoaicele, nemţoaicele sau italiencele. Clipul care a făcut senzaţie pe net VIDEO

Câteva sute de imigranți au încercat să intre în clădirea Comediei Franceze din Paris

Directorul, SEX cu profa de matematică în şcoală. Elevii au filmat pe ascuns. VIDEO XXX

ORGIE în toaleta unui club din România. Totul a fost filmat cu un telefon mobil. VIDEO

Brexit: 'Pagube ireparabile' în cazul unui al doilea referendum, îi va avertiza Theresa May pe parlamentari

CNN: Mormnt de 4400 de ani descoperit n Egipt

UEDZI ÎNCEPE LUNA A PATRA DUPĂ CE A RENUNȚAT SĂ JOACE ÎN WEEKENDURI. Meciurile de AZI si ISTORICUL MECIURILOR din 15 septembrie 2018 alese și pariate de UEDZULA alintat UEDZI, programul de inteligență artificială al Fluierul.ro

Video Romnul care e pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii - cancerul

"Încălzirea Globală Progresisto-Soroșiștă" ne-a lovit din nou. Vreme de iarnă în aproape toată țara. Coduri portocaliu și galben în mai multe județe

CASTIGATOR X FACTOR 2018. Cine sunt cei patru finalişti ai celui de-al optulea sezon X Factor!

Dragnea: Guvernul să ia măsuri legat de lăcomia bancară. Și prețul la gaze va crește fără motiv

De ce nu putem face autostrăzi, potrivit lui Liviu Dragnea. Sfatul șefului PSD: Declarați-le investiții de interes strategic

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Președintele Iohannis participă luni și marți la Forumul la nivel nalt Europa-Africa

Utile: 11 motive nebănuite pentru care ți e mereu foame; Cum ți vopsești părul cu legume, fără să folosești chimicale; Dischinezie biliară: simptome, cauze, analize, tratament, prevenție

Un lider politic important cere măsuri urgente: În România intră alimente pline de OTRAVĂ. Ce vă lipsește să acționați?

Horoscop zilnic: Horoscopul zilei pentru LUNI 17 DECEMBRIE 2018. Start puternic al săptămânii!

VIDEO Ungaria: Deputați de opoziție, trți pe jos și scoși cu forța din sediul televiziunii publice

Cum recunoașteți modelele străvechi de pe IE față de cele inventate recent. Cum recunoști o IE cu modele străvechi românești, de UN KITSCH.

CASTIGATOR EXATLON 2018. Surpriză uriaşă în FINALĂ! S-a decis MARELE CÂŞTIGĂTOR: va pleca acasă cu 100.000 de euro!

Zeci de arestări după protestul împotriva Pactului ONU pentru migrație de la Bruxelles

Mii de persoane au protestat la Budapesta față de modificările legislației în domeniul muncii, calificate de oponenți drept "legi ale sclaviei",

Elevi din Marea Britanie vor fi nvățați că și băieții pot avea menstruație

Progresismul bezmetic face ravagii in Germania. Germania: Parlamentul a aprobat opțiunea alegerii "unui al treilea gen" în documente oficiale ("gen" care de fapt nu există) pentru persoanele ''intersex''.

O fostă majoretă a făcut SEX cu un elev de 15 ani! Filmul XXX a ajuns pe INTERNET. VIDEO

MAS TALKS / Cer senin, cer noros pentru F-16 – O ediție LIVE cu comandorul Cătălin Micloș, comandantul Escadrilei 53 Vânătoare (F-16) din Forțele Aeriene Române

Un membru al guvernului australian, nevoit să demisioneze după ce s-ar fi întâlnit cu o tânără cunoscută pe un site de dating

Președintele Ucrainei afirmă că nu va prelungi legea marțială, impusă după incidentul din zona Kerci

CASTIGATOR EXATLON ROMANIA 2018. Beatrice Olaru a obţinut premiul de 100.000 de euro, Andronic a abandonat în finală

ALERTĂ ANM: Cod galben de ninsoare și viscol până la ora 12.00

Corporate Report: Huawei are ușile nchise pretutindeni; Orient Express devine produs de lux; Apple va produce noile serii Charlie Brown; Boeing livrează primul 737 de la noua fabrică din China

Unul dintre fondatorii Vine și HQ Trivia a murit la 34 de ani, din cauza unei supradoze

Veste-șoc: Michael Schumacher, la aproape cinci ani de la teribilul accident: Nu e țintuit la pat și nu e conectat la aparate! Ce vrea să facă familia în mare secret!

Discursul integral al lui Liviu Dragnea în fața partidului: Abuzuri în justiție, dubla măsură a UE, multinaționalele și statul paralel

Filme porno şi orgii sexuale într-o instituţie publică din Timişoara

CONCLUZII | Ambros Martin a evidențiat cea mai importantă problemă a naționalei după Euro: "Avem nevoie de jucătoare care să evolueze în Liga Campionilor". Ce cadou a primit România după prezența în Franța

China și Rusia s-au aliat pentru experimente de modificare a atmosferei, testnd tehnologii care ar putea fi folosite n aplicații militare

Michael Schumacher, la aproape cinci ani de la teribilul accident: E țintuit la pat, iar tratamentul costă peste 55.000 de euro săptămânal. Ce vrea să facă familia în mare secret!

O carte pe zi: "Românii în Marele Război. Anul 1917"

CITATUL ZILEI

Coreea de Nord: Sancțiunile americane ar putea bloca calea spre denuclearizare pentru totdeauna

Președintele Ucrainei afirmă că nu va prelungi legea marțială, impusă după incidentul din zona Kerci

Arabia Saudită condamnă "ingerințele" americane după ce Senatul SUA a adoptat două rezoluții privind cazul Khashoggi și războiul din Yemen

Tudorel Toader: Amnistia şi graţierea, ultima soluţie de îndreptare a unor abuzuri

Cum arată România după valul de ninsori: Restricții pe toate căile de circulație: în traficul rutier, feroviar, maritim și aerian

Cod galben de ninsori pentru șapte județe din Transilvania și Muntenia, până la ora 12:00

IGSU: 20 de pasageri dintr-un tren oprit în Hunedoara, salvați; sute de localități fără curent/ Bihor: Peste 1.600 de familii fără energie electrică, șapte școli închise din cauza viscolului

Accident grav pe trecerea de pietoni. Două eleve, spulberate de un autobuz care nu a putut opri pe zăpadă

Moroșanu a acceptat provocarea lui Ghiță! Meciul care va stabili cine e ce mai bun "greu" din România: "În sfârșit, a răspuns. Luptam și pe 15 decembrie la Craiova, dar tu ai nevoie de perfuzii și opt luni de pregătire..."

Horoscop DRAGOSTE săptămâna 17-23 decembrie 2018. Atmosfera fierbinte înainte de Crăciun

Arabia Saudită condamnă "ingerința" Senatului american, după cele două rezoluții adoptate joi

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 decembrie

Coreea de Nord avertizează că sancțiunile americane ar putea bloca calea spre denuclearizare "pentru totdeauna"

Caru' cu vedete: Poziția echipei Romnia, te iubesc! după ce a refuzat premiul APTR; Irina Rimes a divorțat! Motivul cutremurător pentru care jurata de la Pro TV s-a despărțit de fostul ei soț; Ștefan Bănică, tată a treia oară

Spania: Bărbat reținut de poliție pentru că nu ar fi returnat la bibliotecă peste 200 de cărți

Zeci de persoane au fost rănite în urma unei explozii produse în incinta unui restaurant din Japonia

​VIDEO Putin, depre cenzurarea muzicii rap n Rusia: Kremlinul ar trebui să sprijine și să ndrume, nu să cenzureze

Câteva sute de migranți au încercat să forțeze pătrunderea în clădirea Comediei Franceze

Actorul Geoffrey Rush, acuzat din nou de comportament sexual nepotrivit

Dragnea: Multinaționalele să plătească taxele în România, nu în paradisurile fiscale

CASTIGATOR EXATLON ROMANIA 2018. SACNDAL după desemnarea câştigătoarei. Betarice Olaru a reacţionat

Iarna dictatorului de mucava, cu copiuțe de la Chișinău și Budapesta

Serghei Lavrov: Nu vom purta un război cu Ucraina, vă promit

PRIMELE IMAGINI cu noua DACIA SANDERO FOTO

Messi se întrece în recorduri. L-a depășit pe Xavi. 5 goluri marca Messi în meciul Levante - Barcelona

LIVE BLOG Europa League | Tragerea la sorți, de la ora 14:00. Componența urnelor și românii rămași în competiție

EXCLUSIV | Impresarul lui Rotariu a rupt tăcerea! I-a dat speranțe mari lui Becali și l-a anunțat că are concurență serioasă. Două oferte de ultim moment pentru mijlocașul român

BREAKING NEWS: Meteorologii anunţă un nou val de ninsori în toată ţara

SONDAJ Ce credeți că urmărește Dragnea cu atacurile la adresa președintelui Iohannis?

Elevii din cinci sate din Cluj nu pot ajunge la școală din cauza drumurilor impracticabile

Cuvintele anului 2018: justiţie, toxic, dezinformare

Tudorel Toader: S-a agreat ideea ca amnistia, grațierea să fie ultima soluție

Tudorel Toader anunță, luni dimineața, după mai multe ezitări: S-a agreat ideea ca amnistia, grațierea să fie ultima soluție

Toader spune cum vor fi modificate codurile penale

Moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului introdusă astăzi în Parlament

Moţiunea de cenzură "Ajunge! Guvernul Dragnea - Dăncilă, ruşinea României!", citită luni, în plenul Camerelor reunite

Ordonanţa de urgenţă de modificare a legilor Justiţiei, luni, pe ordinea de zi a Senatului

Un raport publicat de Senatul SUA va prezenta detalii ale ingerinței ruse n alegerile din 2016

Grecia: Ferestrele clădirii SKAI TV, sparte într-o explozie a unui dispozitiv improvizat

Suta lui Andrei Cristea!

Simona Halep, săptămâna cu numărul 59 în fruntea WTA. 3 jucătoare din România și-au schimbat pozițiile în ierarhia mondială față de săptămâna trecută

Pariul incredibil dintre Becali și Rednic! "Aș pune un milion de euro contra a 100.000! Îl aștept. Să pună banii". Care e miza?

"Un oraș mort". Lugojul, rămas fără apă și curent, parțial alimentat, după montarea unui generator la stația de pompare

Președintele Iohannis îi solicită premierului agenda fiecărei ședințe a Guvernului

Florin Iordache, prima reacţie după ce Liviu Dragnea i-a cerut să-l denunţe pe Klaus Iohannis pentru ÎNALTĂ TRĂDARE

Reacțiile liderilor din opoziție la discursul lui Dragnea | Tomac: Ori îi găsim un loc la Bălăceanca, ori la Rahova/ Orban: Delirul trebuie oprit urgent

Cu toții o știm și o iubim pe FETIȚA ZURLI. CUM ARATĂ în realitate, cum o CHEAMĂ de fapt și ce VÂRSTĂ are | VIDEO

​Champions League: Liverpool vs Bayern și Manchester United vs PSG, duelurile cap de afiș din optimi

A murit în spatele gratiilor. Reacţii de revoltă în întrega lume

LIVE BLOG | Tragerea la sorți a "optimilor" Ligii Campionilor este ACUM! Aflăm duelurile din primăvara europeană. Cristiano Ronaldo se întoarce la Madrid

Agenția France-Presse, după discursul lui Dragnea: PSD acuză Bruxellesul de discriminare mpotriva Romniei / Multiplicarea discursurilor care amintesc de cele ale lui Viktor Orban

Iohannis: Memoria martirilor Revoluției este ntinată de ncercările disperate ale unor infractori, n frunte cu Dragnea, de a impune amnistia

Gorj: Unitățile școlare rămân închise și marți în tot județul

​FOTO VIDEO Un pod rutier din Suceava, avariat serios și dărmat după inundațiile din vară, a fost redeschis traficului

Vlad Dragomir, monitorizat de un club de Champions League. Unde ar putea ajunge internaționalul U21, după nici măcar un sezon în Serie B

Bărbat din Sibiu, acuzat de act sexual cu fete de 12 şi 14 ani, arestat

Sibiu: 500 de locuitori din zona montană nu au curent electric

România, din nou țara cu cea mai mare inflație anuală din UE

Fiscul a făcut anunţul. Ce români dispar de pe LISTA DATORNICILOR ANAF

Caz şocant. O femeie care înregistra un filmuleţ pentru detoxifierea naturală pe internet, face accident vascular celebral VIDEO

ȘTIRILE OREI 12.00

Șansele de reușită ale moțiunii de cenzură. Barna: Am un optimism moderat

Echipa care l-a cucerit pe Ilie Dumitrescu: "Controlează jocul, are identitate"

EXCLUSIV | Moruțan, laude din partea adversarilor: "Ne-a executat acolo". Care este dezavantajul FCSB-ului în lupta pentru titlu

Românii pot primi 20.000 de lei de la stat. Ce trebuie să faci ca să beneficiezi de această sumă

Biletul zilei pariuri1x2.ro: Liga 1 şi Serie A. Avem pariuri speciale

Sondaj: Majoritatea elevilor de liceu ar prefera un loc de muncă în IT sau medicină

Yemen: Încetarea focului va fi aplicată de marți la Hodeida (responsabil ONU)

Alina Gorghiu spune că amenințarea cu punerea sub acuzare a președintelui Iohannis este o diversiune: Constituția e foarte clară. Dragnea ar avea nevoie de două treimi n Parlament

Dan Barna, optimism moderat privind șanșele moțiunii de cenzură: De fiecare dată cnd a fost vorba de vot Dragnea a știut să și țină oamenii lngă el

APMGR solicită Guvernului adoptarea de urgență a ordonanței privind scăderea taxei clawback


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16 Pag.17 Pag.18 Pag.19 Pag.20 Pag.21 Pag.22 Pag.23
Pag.24 Pag.25 Pag.26 Pag.27 Pag.28 Pag.29 Pag.30 Pag.31
Pag.32 Pag.33 Pag.34 Pag.35 Pag.36 Pag.37 Pag.38 Pag.39
Pag.40 Pag.41 Pag.42 Pag.43 Pag.44 Pag.45 Pag.46 Pag.47
Pag.48 Pag.49 Pag.50 Pag.51

Nr. de articole la aceasta sectiune: 6072, afisate in 51 pagini.



ieri 06:04 CITATUL ZILEI