Jocurile Olimpice: o povară sau o binecuvântare? Analiză Radu Puiu, XTB: Cât de mult ajută, de fapt, Jocurile Olimpice economia Franţei şi a lumii. Să fie companiile adevăraţii câştigători?

Paris 2024 din luna iulie promite să fie o ediţie unică a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice, dincolo de sport! Cu 150.000 de locuri de muncă înfiinţate şi venituri de până la 10,7 miliarde de euro, acest eveniment internaţional major reprezintă o şansă extraordinară pentru Franţa şi pentru economia acestei ţări.

În comunicările oficiale ale organizatorilor s-a subliniat faptul că Jocurile Olimpice vor crea o infrastructură pe termen lung şi vor lăsa o „moştenire solidă, cu o abordare solidă şi favorabilă cetăţenilor".

În acelaşi timp, Paris 2024 oferă mari oportunităţi pentru mediul de afaceri, având în vedere că multe companii vor beneficia de mii de contracte în valoare totală de 5 miliarde de euro. Jocurile de la Paris din acest an ar putea creşte oportunităţile de afaceri şi beneficiile cu o valoare cuprinsă între 5,3 şi 10,7 miliarde de euro.

Cel mai important eveniment sportiv pe plan global este, potrivit organizatorilor, şi „o ocazie excepţională de a încuraja activitatea economică, de a promova Franţa, teritoriile şi know-how-ul său, de a dezvolta turismul şi de a-şi spori influenţa internaţională. Companiile îşi vor exporta expertiza, o vor demonstra şi o vor pune în practică în timpul Jocurilor. Într-adevăr, întregul sector economic al ţării va beneficia pe deplin de efectul Jocurilor Olimpice: locuri de muncă, investiţii, consum".

Totuşi, chiar aşa să fie situaţia? Pe măsură ce ne apropiem de Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris, apar tot mai multe întrebări care gravitează în jurul impactului economic real. Una dintre ele este aceea dacă evenimentele sportive majore aduc cu adevărat un impuls economic pentru oraş şi ţara gazdă sau dacă vor face ca toate costurile să fie mai ridicate. A fost subliniată ipoteza conform căreia Jocurile Olimpice ar trebui să aducă un impuls necesar economiei franceze în vremuri marcate de inflaţie şi de criza costului vieţii, pe măsură ce turiştii şi investitorii vin în capitală.

Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, istoria ne arată că Jocurile Olimpice au ajuns să reprezinte, de cele mai multe ori, o „gaură financiară". Acest lucru se datorează faptului că multe dintre ţările gazdă ajung să cheltuiască mulţi bani pentru infrastructuri specializate care au utilitate limitată după eveniment. În multe dintre cazuri, „subestimarea costurilor şi promisiunea excesivă a beneficiilor" au drept rezultat faptul că oraşele gazdă rareori ating pragul de rentabilitate.

„E drept, profiturile s-au dovedit a fi posibile în istoria Jocurilor Olimpice moderne, dar nu se compară cu minusurile. Atunci când politicienii promovează găzduirea Jocurilor Olimpice, ei aduc adesea în discuţie oportunităţile de angajare, în special în industria construcţiilor şi a ospitalităţii. La rândul lui, comitetul de organizare Paris 2024 susţine că evenimentul va fi «o pârghie de stimulare a activităţii şi a ocupării forţei de muncă», datorită celor peste 181.000 de locuri de muncă mobilizate. Această cifră include atât locurile de muncă înfiinţate special pentru această ocazie şi poziţiile care există deja, dar care vor fi implicate în desfăşurarea evenimentului sportiv", explică Radu Puiu.

Pentru a se derula în cele mai bune condiţii, comitetele olimpice se bazează foarte mult pe voluntari – vor fi 45.000 în această vară la Paris, iar aceştia, prin definiţia postului pe care îl ocupă, nu sunt plătiţi. În plus, o parte dintre aceste locuri de muncă deschise special în perioada Jocurilor Olimpice ar putea reprezenta, de fapt, oportunităţi de angajare pe perioadă determinată şi care, ulterior, se pot transforma în disponibilizări.

O altă prezumţie des întâlnită este aceea că un asemenea eveniment de amploare este favorabil turismului. În acest sens, opiniile sunt mixte, subliniază analistul financiar XTB. Exemple în această privinţă sunt multe: Londra, Beijing şi Salt Lake City au înregistrat scăderi în ce priveşte turismul, în anii în care s-au desfăşurat Jocurile Olimpice. Pe de altă parte, alte oraşe au înregistrat o creştere, cum ar fi Barcelona, la începutul anilor 1990. În această privinţă, trebuie ţinut cont şi de contextul istoric şi social al regiunilor. Europa era după căderea blocului comunist, iar o mare parte din populaţie nici nu se putea gândi la călătorii. În plus, nivelul de trai pe plan global era mult mai redus decât astăzi, iar infrastructura nu era la fel de dezvoltată. În plus, la momentul respectiv, oraşul catalan Barcelona nu se putea compara cu popularitatea actuală a Parisului - capitala celei mai vizitate ţări din lume. În cazul oraşelor cu un turism foarte dezvoltat – aşa cum este Parisul -, efectul net al găzduirii unui astfel de eveniment nu este exact, pentru că turiştii veniţi pentru Olimpiadă vor înlocui, în mare măsură, turiştii sezonieri, care oricum ar fi vizitat capitala Franţei. Astfel, efectul economic pe care Jocurile Olimpice îl vor avea va fi, probabil, neglijabil. Conform studiilor, în timpul Jocurilor Olimpice din 2012 de la Londra au fost mai puţini turişti în oraş decât în verile anterioare, argument ce susţine această ipoteză.

Un studiu de impact a fost realizat în 2016, înainte ca Jocurile să fie atribuite Parisului, de către Centrul francez pentru dreptul şi economia sportului. Acesta a estimat că efectul economic este aşteptat să se încadreze într-un interval foarte larg, de la 5,3 miliarde de euro la 10,7 miliarde de euro, cu un procent cuprins între 25% şi 34% generat de turism. Intervalul larg de oscilaţie ne arată numărul ridicat de necunoscute care pot modifica semnificativ datele acestei ipoteze. Criza inflaţionistă şi contextul internaţional sunt doar două exemple dintre acestea.

„Pe lângă sportivii care vor urca pe podium în această vară, companiile care sponsorizează Jocurile Olimpice s-ar putea alătura învingătorilor. Totuşi, nu putem înainta o estimare exactă cu privire la efectul financiar asupra companiilor. Câştigul nu este unul financiar pentru aceste companii, ci mai degrabă, pentru brand în sine. Aceste firme îşi consolidează poziţia şi imaginea prin asocierea cu un eveniment global cu notorietate istorică", mai arată Radu Puiu.

LVMH a acceptat să devină sponsor premium al Jocurilor Olimpice de vară din 2024 de la Paris, acesta fiind primul acord de acest gen pentru conglomeratul de lux. Contractul investeşte 150 de milioane de euro în Jocurile Olimpice şi Paralimpice, cel mai mare angajament de sponsorizare al unei companii. LVMH este singurul jucător din domeniul luxului printre partenerii premium ai Paris 2024  - ceilalţi sunt banca franceză BPCE, compania de telecomunicaţii Orange, grupul energetic francez EDF, grupul francez de hipermarketuri Carrefour şi grupul farmaceutic francez Sanofi. În paralel, printre partenerii internaţionali la nivelul Comitetului Olimpic Internaţional se numără producătorul elveţian de ceasuri Omega şi gigantul de comerţ electronic Alibaba.

„Ce observăm din această listă? Numeroase companii franceze au fost interesate să se implice în acest eveniment, susţinând organizarea unuia dintre cele mai importante evenimente sportive pe pământul francez. Unele mărci LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton SE au fost parteneri oficiali ai unor competiţii globale, inclusiv producătorul de ceasuri Hublot, care a fost cronometrul oficial al Cupei Mondiale de fotbal. Dar aceasta este prima sponsorizare a conglomeratului de lux condus de Bernard Arnault", subliniază analistul financiar XTB.

Acordul „va contribui la creşterea atractivităţii Franţei în întreaga lume", a declarat CEO-ul companiei Bernard Arnault într-o poziţie oficială. Se aşteaptă, de asemenea, ca Berluti să îmbrace delegaţia franceză pentru diferitele ceremonii. Chaumet, bijutier deţinut de LVMH, va concepe medaliile olimpice şi paralimpice; casele de vinuri şi băuturi spirtoase Moët Hennessy îşi vor oferi produsele în cadrul programelor de ospitalitate din timpul evenimentului, iar Sephora va fi partener pentru ştafeta torţei olimpice. Air France a încheiat un acord pentru a deveni aşa-numitul sponsor de nivel 2, ceea ce va contribui la o mai mare vizibilitate a mărcii şi la câştigarea de noi clienţi, aşa cum a declarat într-un interviu, directorul general al grupului, Ben Smith: „Este o modalitate excelentă pentru Air France de a arăta ce are mai bun şi de a ajuta la prezentarea punctelor forte ale Franţei şi ale Parisului. Credem că riscul unui randament negativ al investiţiei este aproape zero".

Caracterul patriotic al acestor iniţiative a fost clar subliniat în cadrul declaraţiilor oficiale ale reprezentanţilor companiilor franceze, fiind o carte la îndemână, care trezeşte emoţie pe plan naţional. Un alt exemplu al importanţei pe care brandurile mari o oferă acestui tip de evenimente este parteneriatul de lungă durată al Coca Cola cu Jocurile Olimpice. Această relaţie a început în 1928 şi, de atunci, gigantul a devenit cel mai longeviv partener, cu o prezenţă constantă. Aceasta este, astfel, o asociere de 96 de ani care continuă să prospere.

Potrivit lui Radu Puiu, companiile au înţeles că în societatea actuală, o asociere cu un eveniment global precum Jocurile Olimpice ar fi o decizie care le avantajează – fiecare având propriile motive.

„Astfel, găzduirea Jocurilor s-ar putea să nu reprezinte chiar «aurul olimpic» conform aşteptărilor, ci mai degrabă statele ar trebui să fie mulţumite de «prinderea podiumului». Adevăraţii câştigători ar putea fi, de fapt, o parte din sponsori, care îşi consolidează poziţia pe plan internaţional şi utilizează această oportunitate pentru a-şi dezvolta brandul", spune Radu Puiu, analist financiar al XTB.

(Fluierul)